Protezarea articulară și controlul durerii în perioada de după operație

Recuperarea post-operatorie este de cea mai mare importanță după protezarea totală articulară, în scopul de a asigura funcționalitatea articulară fără durere și de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Artroplastia totală a genunchiului (ATG) este efectuată în mod obișnuit la pacienții cu osteoartrită sau artrită reumatică a genunchiului în stadiu terminal pentru a ameliora durerea articulară, a crește mobilitatea și a îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, ATG este urmată de dureri postoperatorii moderate până la severe. La pacienții cărora li s-a efectuat o ATG, 60% dintre aceștia prezintă dureri postoperatorii severe la nivelul genunchiului și 30% prezintă dureri moderate. Unii pacienți chiar amână această operație din cauza fricii de această durere postoperatorie acută. În plus, durerea postoperatorie în cazul ATG inhibă deambularea timpurie și amplitudinea mișcărilor, riscând tromboembolismul și afectează reabilitarea, satisfacția pacientului și rezultatele generale.
 

Care sunt tipurile de artroplastie

Există mai multe tipuri de artroplastie (artroplastia este o procedură chirurgicală efectuată pentru a restabili funcția unei articulații) care se pot face la nivelul genunchiului afectat de gonartroză:

  • Artroplastia totală a genunchiului sau protezarea totală a genunchiului presupune înlocuirea suprafețelor articulare ale condililor femurali, platoului tibial și rotulei; ligamentul încrucișat anterior este excizat (extirpat), dar ligamentul posterior încrucișat poate fi salvat.
  • Protezarea unicompartimentală a genunchiului (sau artroplastia unicompartimentală) reprezintă înlocuirea doar a compartimentului medial tibiofemoral sau înlocuirea doar a compartimentului lateral al genunchiului.
  • Protezarea cimentată înseamnă o procedură în care cimentul osos este utilizat pentru fixarea protezei la nivelul articulației.

În timpul evaluării inițiale a pacientului, medicul trebuie să efectueze un examen fizic amănunțit. Afecțiunile medicale asociate trebuie să fie identificate în timp util și tratate corespunzător, deoarece aceste comorbidități au un impact direct asupra rezultatelor reabilitării postoperatorii.

Durerea în perioada post-operatorie

Controlul durerii este o prioritate în timpul recuperării post-operatorii. Trebuie ținut cont de faptul că acești pacienți cu gonartroză au suferit o reconstrucție majoră și pot prezenta durere moderată până la severă. Ar trebui, de asemenea, reținut faptul că orice procedură chirurgicală poate duce la complicații, cum ar fi infecția locală și afectarea neurovasculară care pot provoca dureri post-operatorii.

Administrarea de analgezice

Administrarea de analgezice ar trebui să fie făcută după un orar fix, decât să fie administrate la nevoie. Atunci când pacientul ia aceste analgezice "la nevoie", acestea sunt de obicei administrate prea aproape de momentul în care pacienții trebuie să facă exercițiile terapeutice. În consecință, pacienții se plâng de durere și nu sunt la fel de cooperanți precum sunt acei pacienți care iau medicația antialgică după un program fix.

Perioada postoperatorie

Utilizarea analgeziei intravenoase controlate de pacient IV-PCA este utilă pentru gestionarea durerii postoperatorii. IV-PCA este cea mai frecventă modalitate de gestionare a durerii postoperatorii, care oferă o analgezie excelentă, cu injecții de salvare și medicamente analgezice reduse și îmbunătățește satisfacția pacientului. Cu toate acestea, selectarea necorespunzătoare a echipamentului sau a analgezicelor poate avea ca rezultat efecte dăunătoare. În plus, IV-PCA trebuie utilizată cu extremă atenție la pacienții cu vârstă înaintată din cauza riscului de efecte secundare legate de opioide, inclusiv greață și vărsături, insuficiență respiratorie sau urinară, constipație și prurit.

Utilizarea analgezicelor orale multimodale după ATG. Se recomandă utilizarea regimurilor orale multimodale pentru durere atunci când administrarea orală devine posibilă după o intervenție chirurgicală. Utilizarea combinată a analgezicelor cu mecanisme de acțiune diferite produce efecte sinergice, cum ar fi ameliorarea maximă a durerii și reducerea consumului de opioide, ceea ce duce la mai puține complicații și la o satisfacție mai mare a pacienților. Analgezicele administrate în mod obișnuit pentru durere includ paracetamolul, inhibitorii COX-2, tramadolul și oxycontin. Spre deosebire de modalitățile de gestionare preventivă a durerii, metodele postoperatorii utilizează opioide cu acțiune scurtă la intervale frecvente pentru ameliorarea rapidă a durerii și gestionarea promptă a complicațiilor.

Determinarea cauzei durerii

Determinarea cauzei durerii este un aspect foarte important al tratamentului acesteia. Medicul ia în considerare următoarele întrebări:

  • Durerea este secundară intervenției chirurgicale, este o durere periarticulară, o durere neuropată sau o durere radiculară?
  • Este durerea asociată cu febră?
  • Durerea apare atunci când pacientul stă în picioare și greutatea corpului este susținută de articulația protezată?
  • Durerea apare la mișcare?
  • Există dovezi de afectare sau compromitere a vascularizației osoase de vecinătate?

Pentru a stabili un diagnostic diferențial al durerii, se fac analize de sânge (hemoleucograma, VSH, proteina C reactivă), se face cultura din plaga post-operatorie, dacă este cazul, se face o ecografie articulară și tomografie computerizată.

După protezarea articulară, pacienții pot folosi un dispozitiv de imobilizare a genunchiului până când se reface tonusul mușchiului cvadriceps (mușchiul coapsei). Utilizarea dispozitivului de imobilizare este, de obicei, întreruptă odată ce pacientul poate face flexia puternică a genunchiului fără dificultate. Dacă un pacient merge având un tonus slab al mușchiului cvadriceps, acest fapt poate duce la instabilitate, care determină, la rândul ei, durere și o solicitare inutilă a protezei nou implantate.

Orientări privind controlul durerii postoperatorii pentru protezarea articulară

Enumerate mai jos sunt modalitățile recomandate pentru gestionarea durerii postoperatorii după artroplastia totală a genunchiului:

  • Educația pacientului;
  • Administrarea de analgezice preventive;
  • Analgezie neuraxial: analgezie epidurală;
  • Bloc nervos periferic: bloc nervos femural;
  • Injecție periarticulară;
  • Analgezia controlată de pacient (PCA);
  • Analgezice orale.

Cât timp va rezista proteza care ți-a înlocuit genunchiul?

Uzura și deteriorarea pe parcursul fiecărei zile în care îți folosești articulația recent operată înseamnă că proteza care ți-a înlocuit genunchiul nu va rezista pentru totdeauna. Unii pacienți vor avea nevoie de o altă intervenție chirurgicală, în viitor. Potrivit experților de peste hotare, aproximativ 5% dintre pacienții care au avut o operație de înlocuire a articulației genunchiului (1 pacient din 20) va avea nevoie de o operație ulterioară, după 12 ani. Chiar și așa, acest interval variază, în funcție de tipul de proteză articulară. Înlocuirea totală a genunchiului (proteza respectivă) tinde să reziste mai mult decât înlocuirile parțiale ale articulației genunchiului.

După o astfel de operație de înlocuire a genunchiului, sună-ți medicul dacă:

  • Ai dezvoltat zone dureroase, calde la atingere, înroșite sau zone întărite pe picioare, în primele câteva săptămâni de la operație. Deși aceasta ar putea fi doar o echimoză (invinețire) a zonei după intervenție, ar putea însemna că s-a format un cheag de sânge, așa că trebuie să vorbești cu medicul tău, ca să nu existe riscul unor complicații grave post-operatorii.
  • Te confrunți cu dureri în piept sau cu senzația că nu poți să respiri (îți pierzi răsuflarea). Deși acest lucru este foarte rar, este posibil să ai un cheag de sânge în unul dintre plămâni (embolism pulmonar), ceea ce necesită tratament de urgență. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
National Health Service (NHS) – Risks-Knee replacement - https://www.nhs.uk/conditions/knee-replacement/risks/
Postoperative Pain Management in Total Knee Arthroplasty - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6819170/  
Guidelines for the Management of Postoperative Pain after Total Knee Arthroplasty - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3526756/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0