Ureea serică: ce se întâmplă cu ea în organism și cum interpretezi valorile
Ureea serică: ce se întâmplă cu ea în organism și cum interpretezi valorile
Ureea serică: ce se întâmplă cu ea în organism și cum interpretezi valorile
Când medicul tău de familie îți recomandă să îți faci analizele de sânge, de cele mai multe ori, pe biletul de trimitere se află și un parametru numit uree serică. Astăzi vom detalia ce înseamnă, de fapt, ureea serică, dar mai ales ce indică valorile ei.
Ce este ureea?
Ureea este produsul final de descompunere a aminoacizilor care se găsesc în proteine. Azotul (numit și nitrogen) sub formă de amoniac este produs în ficat când proteinele sunt descompuse. Acest azot se combină cu alte substanțe chimice din ficat, pentru a forma un produs rezidual numit uree.
La rândul ei, ureea este eliberată în fluxul sanguin și este transportată la rinichi, acolo unde este filtrată din sânge și excretată în urină. Important de reținut este faptul că rinichii sănătoși elimină peste 90% din ureea pe care organismul o produce, astfel încât nivelurile măsurate în sânge pot să arate cât de bine funcționează rinichii unei persoane.
În funcție de țară, se folosește, în esență, aceeași metodă pentru a se analiza ureea, dar rezultatele analizelor sunt exprimate în două modalități diferite. De exemplu, în SUA și în alte câteva țări, concentrația de uree din plasmă sau ser (uree serică) este exprimată ca fiind cantitatea de uree nitrogen (BUN). Adică în analizele de laborator, se determină atât ureea serică propriu-zisă (molecula de uree), cât și o porțiune azotată a acesteia, adică ureea nitrogen (BUN).
Deși plasma sau sângele este folosit/ă pentru analiză, acest test creează cumva confuzie, iar pe unele buletine de analize se regăsește ureea nitrogen (BUN), cât și unitatea de măsură a concentrației de BUN (adică mg/dL).
În alte părți ale lumii, ureea este exprimată ca o moleculă întreagă (nu doar ca porțiunea azotată a ureei), în mmol/L. Pentru că valoarea BUN reflectă doar conținutul azotat al ureei, iar măsurătorile făcute la analiza pentru uree o reflectă ca pe o moleculă întreagă, trebuie să reținem că ureea serică este aproximativ dublă față de cea a BUN (ureei nitrogen). Prin urmare, dacă ureea nitrogen (BUN) are o valoare de 10 mg/dl, echivalentul ureei (molecula întreagă) este de 21,4 mg/dl.
Ce se întâmplă în organism cu ureea?
Vorbim despre o analiză de sânge destul de importantă. Prin urmare, trebuie să reținem că ureea nitrogen (BUN) din sânge scoate la iveală informații importante despre cât de bine funcționează rinichii și ficatul unui pacient. Analiza de sânge pentru ureea nitrogen (BUN) măsoară cantitatea de uree nitrogen (porțiunea azotată a ureei) care se află în sânge.
Iată cum reușește organismul, de regulă, să formeze și să elimine ureea:
- Ficatul produce amoniac, care conține nitrogen, după ce descompune proteinele folosite de celule.
- Nitrogenul se combină cu alte elemente chimice, precum carbonul, hidrogenul și oxigenul, pentru a forma ureea, care este un produs chimic rezidual.
- Ureea circulă apoi de la ficat spre rinichi, prin sânge.
- Rinichii sănătoși filtrează ureea și elimină astfel și alți produși reziduali din sânge.
- Produșii reziduali filtrați de rinichi părăsesc corpul nostru sub formă de urină.
Pentru ca medicul să verifice dacă acest proces funcționează în parametri normali, el recomandă o analiză de sânge pentru ureea serică (molecula întreagă) ori pentru ureea nitrogen (BUN). Analiza de sânge poate să scoată la iveală dacă valorile ureei nitrogen sunt sau nu mai mari decât cele normale, sugerând astfel că rinichii sau ficatul pacientului funcționează corect sau nu.
De ce se face această analiză?
În general, pacientul este testat pentru a se evalua funcția renală și pentru a se monitoriza eficacitatea dializei. Medicul recomandă această analiză pentru a evalua starea de sănătate a rinichilor, cât și pentru că valorile ureei serice îl ajută să diagnosticheze afecțiunile renale. Totodată, este utilă pentru a monitoriza nu doar eficacitatea dializei, ci și pentru a monitoriza alte tratamente asociate cu afecțiunile renale ori cu deteriorarea funcției rinichilor.
Sarcina principală a rinichilor este de a elimina deșeurile și lichidele suplimentare din organism. Dacă ai o boală de rinichi, aceste deșeuri se pot acumula în sângele tău. În timp, acest lucru poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, anemie și boli de inimă. Este posibil ca persoanele cu boală renală precoce să nu aibă niciun simptom. Un test BUN poate ajuta la descoperirea problemelor renale într-un stadiu incipient, când tratamentul poate fi mai eficient.
Medicul tău poate solicita un test BUN ca parte a unui control de rutină sau dacă ai sau ești la risc de a avea o problemă renală. Boala de rinichi timpurie nu prezintă, de obicei, niciun semn sau simptom. Este posibil să ai o probabilitate mai mare de a dezvolta o boală de rinichi dacă ai:
- În familie pe cineva cu probleme renale
- Diabet
- Tensiune arterială ridicată
- Boală de inimă
- Medicul specialist îți poate verifica nivelul de BUN dacă ai simptome de boală renală în stadii mai avansate, cum ar fi:
- Nevoia de a urina mai des sau mai rar decât de obicei
- Mâncărime
- Oboseală
- Umflături la nivelul picioarelor sau gleznelor
- Crampe musculare
- Probleme de somn
Uree serică valori normale
Specialiștii spun că valoarea aproximativă de referință (adică valoarea normală) este:
- pentru ureea serică/ din plasmă: între 2,5 - 7,8 mmol/L
- pentru ureea nitrogen (BUN) serică/ din plasmă: între 7,0 și 22 mg/dL.
Valorile de referință pentru ureea serică depind de vârsta pacientului. În general, valorile normale pentru ureea serică nitrogen (BUN) sunt:
- la bărbații adulți: între 8 și 24 mg/dL
- la femeile adulte: între 6 și 21 mg/dL
- la copii cu vârste între 1 și 17 ani: între 7 și 20 mg/dL.
- valorile normale ale ureei nitrogen în sânge pentru adulții de peste 60 de ani sunt ușor mai mari decât valorile normale în cazul adulților sub 60 de ani.
Uree serică mare - ce probleme indică
Valorile mari ale ureei serice nitrogen pot să indice: boala cardiovasculară, insuficiența cardiacă congestivă, un infarct miocardic recent, sângerări gastrointestinale, deshidratare, valori mari ale proteinelor, boala renală, insuficiența renală, un blocaj în tractul urinar, stres, un șoc (fiziologic ori psihologic). Unele medicamente (cum ar fi anumite antibiotice) pot crește valorile ce apar pe buletinul de analize în cazul ureei serice nitrogen.
Uree serică mică - ce probleme apar
Dacă valoarea ureei serice nitrogen este mică, ea poate indica: insuficiența hepatică, malnutriție, o lipsă severă a proteinelor din alimentația pacientului, hiperhidratarea organismului.
În funcție de rezultatele analizei, medicul poate efectua și alte teste de sânge, pentru a confirma diagnosticul ori pentru a recomanda tratamentele corespunzătoare.
Important!
Valorile anormale ale ureei serice nu înseamnă neaparat că pacientul are o afecțiune renală. Anumiți factori, precum deshidratarea, sarcina, un aport prea mare ori un aport prea mic de proteine, medicamentele din clasa glucocorticoizilor și înaintarea în vârstă pot avea un impact asupra valorilor ureei nitrogen din sânge, fără să indice un risc pentru sănătate.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
BUN (Blood Urea Nitrogen) - https://medlineplus.gov/lab-tests/bun-blood-urea-nitrogen/
WebMD - https://www.webmd.com/a-to-z-guides/blood-urea-nitrogen-test#1
American Association for Clinical Chemistry - https://labtestsonline.org.uk/tests/urea-test
Te-ar mai putea interesa și...