Pune pe lista ta de priorități grija pentru sănătate – a ta și a familiei tale: dormi cel puțin 7 ore pe noapte, adoptă o dietă echilibrată, fă mișcare în fiecare zi și fă-ți analizele de bază o dată pe an. Mergi la medicul specialist ori de câte ori ai o temere legată de starea ta de bine.  Alege întotdeauna produse de calitate, care îți fac bine.

Întrucât multe afecțiuni se manifestă foarte târziu, când tratamentul nu mai dă rezultate, este necesar ca an de an să ne facem analizele de sânge. Prin urmare, mergi la medicul de familie și solicită-i să efectuarea analizelor medicale de rutină. 

Investigațiile medicale anuale, în funcție de vârstă

0 luni - 18 ani

Încă de la naștere, bebelușul trebuie monitorizat de medicul de familie. Acesta va urmări anumiți parametri, precum auzul, văzul, greutatea. De regulă, medicul nu recomandă analize celor mici, în lipsa unor simptome, cum sunt: paloarea, cearcănele, lipsa poftei de mâncare, retardul de dezvoltare, infecțiile respiratorii, apatia, somnolența. 

În aceste situații, sunt necesare următoarele analize: 

• Hemograma;
• Sumarul de urină;
• Urocultura;
• Radiografia pulmonară;
• Consult O.R.L.;
• Examen coproparazitologic;
• Exudat faringian și nazal;
• Ionogramă;
• Sideremie etc.

Pe măsură ce cresc, copiilor le sunt indicate și:

• Testarea auzului;
• Examenul stomatologic, dermatologic și oftalmologic.

18 - 39 de ani

• Hemoleucogramă, glicemie, VSH, profil al grăsimilor (trigliceride, colesterol), transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină.
• Teste pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală;
• Ecografie abdominală;
• Masurarea tensiunii arteriale, EKG
• Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic;
• Testarea auzului;
• Femeilor le sunt recomandate și: efectuarea controlului ginecologic, analiza secrețiilor vaginale, testare Babeș-Papanicolau, ecografia de sân, sonoelastografia.

40-49 de ani

• Hemoleucogramă, glicemie, VSH, profil al grăsimilor (trigliceride, colesterol), transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină, TSH și FT4, proteina C reactivă.
• Ecografie abdominală și colonoscopia;
• Examen stomatologic, dermatologic și oftalmologic și consultație oftalmologică;
• Măsurarea tensiunii arteriale și electrocardiograma EKG
• Femeilor le sunt indicate și:  efectuarea controlului ginecologic, analiza secrețiilor vaginale, testare Babeș-Papanicolau, mamografia;
• Bărbaților le este recomandat efectuarea PSA (antigenul specific prostatei);
• Fumătorii trebuie să efectueze anual o spirometrie și o radiografie pulmonară;
• Dacă medicul recomandă, se poate efectua și osteodensitometria
• Teste oftalmologice pentru presbitism

Peste 50 de ani

• Hemoleucogramă, glicemie, VSH, , transaminaze, uree, creatinină, sideremie, calciu, magneziu, sumar de urină, proteina C reactivă.
• Colonoscopia este o investigație recomandată o dată la 10 ani. Cei care au antecedente în familie cu cancer colorectal trebuie să efectueze o colonoscopie o dată la 5 ani. 
• Teste oftalmologice 
• Mamografia și măsurarea densității osoase.
• Atat la femei cat si la barbati- profil hormonal sexual- estrogen, progesteron, DHEA, testosteron, 
• Hemograma completă (CBC)
• Panoul de lipide (colesterol, trigliceride).
• Teste legate de funcția tiroidiană - TSH , T3 și FT4,
• Teste legate de nivelul de vitamina B12.
• Hemoglobină glicată (Hemoglobina A1C) si nivelul insulinei

Peste 60 de ani 

• Hemoleucogramă, glicemie, VSH, transaminaze, uree, creatinină, fier, calciu, magneziu, potasiu,  proteina C reactivă.
• Sumar de urină, urocultura
• Colonoscopia  o dată la 5 ani. 
• Teste oftalmologice (pentru depistarea degenerescenței maculare sau a glaucomului);
• Pierderea auzului este adesea o parte naturală a îmbătrânirii. Uneori poate fi cauzată de o infecție sau de altă afecțiune medicală. La fiecare doi sau trei ani, ar trebui să faceti o audiogramă, care  verifică auzul la o varietate de tonuri și niveluri de intensitate. Majoritatea pierderii auzului sunt tratabile, deși opțiunile de tratament depind de cauza și gravitatea pierderii auzului.
• Mamografia și măsurarea densității osoase.
• Hemoleucograma completă (CBC)
• Panoul de lipide (colesterol).
• Teste legate de funcția tiroidiană.
• Teste legate de nivelul de vitamina B12 si vitamina D
• Hemoglobină glicată (Hemoglobina A1C) si nivelul insulinei

Hemoleucograma arată prezența anemiilor

Dezechilibrele în organism, anemia, infecțiile, inflamațiile și deshidratarea sunt doar câteva dintre afecțiunile care se depistează cu ajutorul hemoleucogramei. Această analiză analizează sângele din punct de vedere al celulelor care intră în componența lui. 

Există câțiva factori care pot influența acuratețea rezultatelor. Printre aceștia se numără:

• Perioada menstruală;
• Virozele;
• Gripa;
• Diareea;
• Urticaria.

Cu cel puțin 12 ore înainte de recoltare, este important să nu se consume, alimente grase, dulciuri și alcool. Analizele se efectuează pe stomacul gol.  Valorile hemoleucogramei diferă în funcție de sexul și vârsta pacientului, dar și de anumite boli precum: grad de hidratare, vărsături etc. 

VSH-ul analizează viteza de sedimentare a hematiilor

Un nivel mare de VSH, adică care depășește 30 mm/1h poate semnala boli inflamatoare, cum sunt boala Crohn, reumatism inflamator, lupus eritematos sistemic, sau infecții, precum cele pulmonare, digestive, urinare ori diverse tipuri de cancer. 

VSH-ul crește și în prezența unei sarcini, dar și dacă pacientul suferă de obezitate sau a făcut efort fizic. În cazul în care nivelul VSH-ul este scăzut, poate fi vorba despre anumite boli de sânge.  Pentru confirmarea sau infirmarea unei inflamații în organism, medicul poate recomanda și efectuarea proteinei C reactive (PCR). Nivelul acesteia crește dacă există inflamații în corp. 

Nivelul transaminazelor crește în hepatite

Testul de măsurare a transaminazelor din corp măsoară nivelul de enzime de acest tip din sânge.  Enzimele au ca sarcină să ajute ficatul în descompunerea altor proteine, astfel încât organismul să le poată absorbi mai uşor. Transaminazele -TGO (AST) si TGP (ALT) sunt enzime care pot fi crescute în numeroase afecțiuni hepatice.

Ce arată bilirubina

Bilirubina se produce la nivelul ficatului. Aceasta crește în anumite boli (hepatită, ciroză, tumori), icter sau dacă se administrează anumite medicamente, precum paracetamol. Însă și consumul de alcool favorizează creșterea acesteia. 

Creatinina, ureea și acidul uric cresc în bolile renale

Dacă rinichii nu mai funcționează corespunzător, în sânge se acumulează creatinină, uree și acid uric. În cazul în care, potrivit analizelor, bolnavul are un nivel crescut al creatininei, este posibil să fie vorba despre un calcul renal, o boală cronică, insuficiență renală sau cancer. Și creșterile anormale ale ureei serice semnalează anumite boli renale. Dacă acidul uric are o valoare foarte ridicată, poate fi vorba despre gută, hipertensiune, afecțiuni renale, boli cardiovasculare, iar dacă are o valoarea scăzută, semnalizează ciroza sau alcoolismul.

Glicemia are o valoare mare în prediabet

Ca să afli dacă ești expus riscului de a suferi de diabet, este important ca în fiecare an să-ți monitorizezi glicemia. Un nivel ridicat al glucozei (zahărului) din sânge este sugestiv pentru prediabet și diabet.  Dacă aveți 65 de ani sau mai mult și aveți o stare bună de sănătate, ar trebui să faceți un screening pentru diabet la fiecare 3 ani, in principal hemoglobina gicozilata si nivelul insulinei. Dacă sunteți supraponderal și aveți alți factori de risc pentru diabet, întrebați-vă medicul dacă ar trebui să fiți testat mai des.

Colesterolul mărit este periculos pentru inimă

Colesterolul în exces se depune pe pereții arterelor, proces care poartă denumirea de ateroscleroză. Când vasele de sânge se îngustează, circulația sângelui la inimă și creier este afectată. Prin urmare, există riscul apariției complicațiilor: infarctul și accidentul vascular cerebral. 

Trigliceridele mărite cresc riscul de infarct

Trigliceridele sunt grăsimi care se regăsesc în sânge. Acestea au ca scop să-i ofere organismului energia de care are nevoie între mese. După ce iei masa, organismul transformă caloriile consumate în trigliceride. Când consumi o cantitate prea mare de calorii, îndeosebi carbohidrați și grăsimi, nivelul trigliceridelor crește. O valoare mare a trigliceridelor favorizează îngroșarea arterelor, contribuind la arteroscleroză. Prin urmare, crește riscul de accident vascular cerebral și atac de cord. În cazul în care nivelul trigliceridelor depășește 1000 mg/dl poate cauza pancreatita acută. Dacă nivelul trigliceridelor este foarte scăzut, poate indica prezența unor afecțiuni, precum malnutriție sau hipertiroidism.

Ionograma sau analiza mineralelor

Identificarea valorilor iodului, potasiului, magneziului, calciului, fierului etc. sunt de ajutor în depistarea unor afecțiuni. De exemplu, un nivel prea mare de sodiu este asociat cu probleme renale, pe când, un nivel scăzut este cauzat, de exemplu, de diaree.

În cazul unei concentrații ridicare sau scăzute a calciului, este posibil să fie vorba despre disfuncționalități ale glandelor paratiroide.  Un nivel ridicat de potasiu în sânge poate indica probleme renale sau cardiace, pe când un nivel scăzut poate să apară în urma administrării diureticelor. O scădere a fierului semnalează anemie, iar un nivel scăzut de magneziu indică, printre altele, insuficiență tiroidiană. 

Valorile acestei analize variază în funcție de alimentația, vârsta și de istoricul medical al pacientului.

Ce depistează urocultura, sumarul de urină și examenul coproparazitologic 

Prin urocultură se identifică germenii care provoacă infecții ale tractului urinar, precum cistita nefrita și pielonefrita. Identificarea bacteriilor este însoțită și de o testare a sensibilității acestora la antibiotice (antibiograma). Prin sumarul de urină se pune în evidență cantitatea prea mare de proteine în urină. Asta arată o problemă renală sau a căilor urinare. Examenul coproparazitologic este de ajutor pentru identificarea unor paraziți, cum sunt giardia, tenia, oxiuri și limbrici în materiile fecale. 

Măsurarea tensiunii, mai mult decât necesară

Hipertensiunea, care reprezintă creșterea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, este principalul factor de risc cardiovascular. Întrucât hipertensiunea nu dă simptome, este recomandat ca tensiunea să fie măsurată periodic, începând cu 18 ani, dacă există în familie cazuri de hipertensiune.

Electrocardiograma identifică aritmiile

Electrocardiograma (EKG sau ECG) este o investigație care măsoară activitatea electrică a inimii, adică modul în care inima se contractă și ritmul acesteia. Prin această investigație se depistează tulburările de ritm cardiac, fluxul sangvin insuficient la nivelul inimii, dezechilibrele electrolitice. 

Teste de sange pentru boli cardiace

Când mușchiul inimii a fost deteriorat, ca în cazul unui atac de cord, se eliberează anumite substanțe în sânge. Testele de sânge pot măsura nivelurile acestor substanțe și pot arăta dacă și cât de mult din inima ta a fost afectată. Cel mai frecvent test după un atac de cord verifică nivelurile de troponină din sânge.

Ecografia abdominală depistează boala ficatului gras

Ecografia abdominală este o investigație care permite examinarea organelor din abdomen și pelvis. Cu ajutorul acestei investigații se depistează ficatul gras, calculii biliari, nodulii ori chisturile de la nivelul ficatului, pancreasului, rinichilor, pancreatita, polipii veziculari, mărirea în volum a prostatei.

Ecografia de sân trebuie efectuată anual

Prin această investigație se pot diferenția formațiunile lichide (chisturile) de cele solide (noduli). Investigația permite și identificarea leziunilor foarte mici, de câțiva centimetri, care nu pot fi detectate prin palpare. 

Sonoelastografia, metodă de prevenție a cancerului de sân

Este o investigație prin care se evaluează calitativ și cantitativ elasticitatea țesutului mamar. Cu ajutorul acestei proceduri se poate depista tumorile foarte mici. Este recomandat ca investigația să se efectueze după menstruație, pentru că atunci sânii sunt mai puțin denși și tensionați. 

Testul Babeș-Papanicolau, util în depistarea cancerului de col uterin

Pentru că prin această investigație se identifică din vreme dacă există celule cervicale anormale sau atipice asociate cu cancerul de col uterin, Babeș-Papanicolau este o investigație pe care femeile care și-au început viața sexuală ar trebui să o efectueze an de an. Pentru rezultate precise, examinarea este indicată între ziua a 10-a și a 20-a după prima zi a ultimului ciclu.

Osteodensitometria (DEXA) se adresează celor cu risc de osteoporoză

Osteodensitometria (DEXA) este o investigație prin care se măsoară densitatea osoasă. Se efectuează la recomandarea medicului, fiind recomandată persoanelor care au risc de osteoporoză (de exemplu, femeilor la menopauză).

Analize pentru starea prostatei: antigenul specific prostatei (PSA) și tușeul rectal

Antigenul specific prostatei (PSA) este produs de celulele prostatice. Pentru că este un marker important în depistarea cancerului prostatic, după vârsta de 50 de ani, este important ca toți bărbații să includă pe lista lor de priorități și controlul urologic. Pe lângă această analiză, important este și examenul prostatei (tușeul rectal). Este bine de știut că bărbații care au cazuri în familie de rude diagnosticate cu cancer de prostată trebuie să-și facă aceste investigații începând de la 40 de ani.

Colonoscopia

Majoritatea oamenilor ar trebui să facă o colonoscopie cel puțin o dată la 10 ani după ce împlinesc 50 de ani. Este posibil să fie nevoie să faceți una la fiecare 5 ani după ce împliniți 60 de ani dacă riscul de cancer este crescut- alimentatie dezechilibrata( exces de alimente grase, cum ar fi alimentele prajite. carne roșie, carnea de vită și porc, carne procesată, cum ar fi slănină, cârnați, crenvursti si mezeluri) cazuri de cancer de colon in familie etc. Odată ce împliniți 75 de ani (sau 80 de ani, în unele cazuri), medicul vă poate recomanda să nu vă mai faceți colonoscopii.

Markeri tumorali din sange

Dupa varsta de 45 de ani, daca ai avut cazuri de cancer in familie, ai putea face optional si o analiza a markerilor tumorali. Exemple de markeri tumorali includ

• antigenul specific de prostată (PSA) pentru cancerul de prostată,
• antigenul cancerului 125 (CA 125) pentru cancerul ovarian,
• calcitonina pentru cancerul medular tiroidian,
• alfa-fetoproteina (AFP) pentru cancerul de ficat și
• gonadotropina corionica umană (HCG) pentru tumori cu celule germinale, cum ar fi cancerul testicular și ovarian

Testele de depresie

Dupa varsta de instalare a menopauzei, femeile sunt cu 70% mai multe șanse decât bărbații să sufere de depresie. Dacă sunteți îngrijorat de starea dumneavoastră de spirit, adresați-vă medicului dumneavoastră pentru acest screening. Medicul dumneavoastră vă va pune întrebări despre simptome, cum ar fi:

• tulburări de somn
• iritabilitate
• pierderea libidoului sau a interesului sexual
• tembelism
• pierderea interesului pentru activitățile obișnuite

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Healthline - All About Blood Tests
Medical News Today - What to expect during a breast ultrasound
Centers for Disease Control and Prevention - Measuring Blood Pressure
Mayo Clinic - Urinalysis
Mayo Clinic - Abdominal ultrasound