Noxele cresc riscul copiilor de a face boli de inimă mai târziu în viață

Expunerea zilnică la noxe în timpul copilăriei poate crea terenul pentru boli cardiovasculare mai târziu în viață, potrivit unui studiu care a urmărit 70 de copii până la vârsta adultă.

Fie că locuiești într-un oraș mare și cu trafic intens sau într-un loc mai puțin populat și cu mai puține mașini, e bine de știut că particulele minuscule de poluare din aer pot duce la probleme grave în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. Poluarea poate proveni din trafic, fabrici, generarea de energie electrică, dar și din incendii sau chiar din gătitul pe o sobă de lemne. Una dintre cele mai frecvente surse interioare de poluare este fumatul, un pericol atât pentru fumător, cât și pentru cei din jur.

Potrivit autorităților sanitare internaționale, efectele acute pe termen scurt ale poluării aerului tind să afecteze în primul rând persoanele în vârstă și pe cele care se confruntă deja cu boli de inimă. De exemplu, o persoană cu ateroscleroză (depozite grase acumulate pe căptușeala interioară a arterelor) are probleme de sănătate imediate atunci când poluanții joacă un rol în provocarea ruperii plăcii într-un vas de sânge, declanșând un atac de cord.

Și persoanele care locuiesc în apropierea marilor intersecțiilor rutiere, lângă autostrăzi sau a fabrici sau cele care dirijează traficul sunt deosebit de expuse riscului de boli de inimă.

Prin urmare, se poate spune că expunerea la poluarea aerului este puternic asociată cu efectele cardiovasculare adverse la adulți. Cu toate acestea, relativ puține studii au examinat impactul poluanților atmosferici asupra sănătății cardiovasculare a copiilor și adulților tineri. 

Astfel, o cercetare¹ publicată în revista Environmental Health a folosit ultrasunete pentru a examina arterele carotide ale participanților la vârsta de 10 ani și apoi, din nou, un deceniu mai târziu. Acest studiu este primul care evaluează modificările grosimii intimă-medie a arterei carotide (CIMT) în timpul tranziției de la copilărie la vârsta adultă timpurie. Aceste modificări reprezintă o măsură a aterosclerozei în stadiu incipient, cauza principală a majorității bolilor cardiovasculare.

Riscul de boli cardiovasculare la maturitate, crescut de expunerea la noxe din copilărie

Lansat în 1993 în Los Angeles, un oraș extrem de poluat, studiul privind sănătatea celor mici este una dintre cele mai mari și mai cuprinzătoare investigații cu privire la efectele pe termen lung ale poluării aerului asupra sănătății respiratorii a copiilor. Lucrarea de față a fost extrasă din cea mai recentă cohortă a studiului privind sănătatea copilului: aproximativ 5.000 de copii de grădiniță și clasa I în 2002-2003. Copiii din studiul actual au provenit din 13 comunități din sudul Californiei, din cartiere diferite.

Pentru fiecare copil, cercetătorii au calculat expunerile rezidențiale medii la poluanții ambientali și regionali, cum ar fi ozonul, dioxidul de azot și particulele, utilizând date de reglementare a monitorizării aerului. Ei au estimat expunerea la oxizi de azot pe baza apropierii casei unui copil de autostrăzile aglomerate. Oxizii de azot, care includ dioxidul de azot, sunt o familie de gaze otrăvitoare. Majoritatea oxizilor de azot se formează atunci când combustibilul este ars la temperaturi ridicate în mașini, camioane și centrale electrice.

Cercetătorii au măsurat CIMT în microni pe an, o dată în 2007-2008, când copiii aveau 10 sau 11 ani și din nou un deceniu mai târziu în 2018-2019. Deși de dimensiuni mici - un fir de păr uman măsoară între 17 și 181 microni în diametru - CIMT este o măsurătoare pe scară largă asociată cu riscul de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Expunerile corelate cu traficul au fost asociate cu o modificare de 1,7 microni pe an a CIMT la acești tineri, ceea ce echivalează aproximativ cu modificarea CIMT observată anterior la adolescenți cu o creștere de 10 mm Hg a tensiunii arteriale sistolice, un factor de risc cardiovascular cunoscut.

Potrivit cercetătorilor, s-a constatat că expunerile mai mari la poluanții din emisiile auto , cum ar fi oxizii de azot, și densitatea mai mare a traficului de lângă locuință în copilărie au fost corelate cu creșteri anuale mai mari ale CIMT din copilărie până la vârsta adultă. Studiile viitoare vor oferi o imagine mai completă a interacțiunii dintre dietă, activitate fizică și expunerea la poluare.

Concluzia cercetătorilor este că depistarea precoce a modificărilor arterelor carotide are potențialul de a îmbunătăți înțelegerea modului în care bolile cardiovasculare se dezvoltă în timp în raport cu poluarea aerului, și de a ajuta la identificarea copiilor cu risc de boli cardiovasculare la maturitate.

Ce poți face pentru a-ți scădea riscul cardiovascular?

  • Dacă locuiești într-un oraș poluat, poți lua în calcul un purificator de aer pe care să-l folosești în casă. În câteva minute, acesta filtrează majoritatea alergenilor și a particulelor fine, îmbunătățind semnificativ calitatea aerului.
  • Nu fuma, mai ales dacă ai copii în casă! Dacă nu ai ce măsuri să iei împotriva poluării din oraș, obiceiul de a fuma depinde doar de tine. Dacă ești fumător de mulți ani și nu știi cum să renunți la țigări, discută cu medicul de familie pentru a face împreună un plan.
  • Limitează folosirea în interiorul casei a lumânărilor sau a bețișoarelor parfumate doar pentru ocazii speciale sau caută lumânări naturale și bețișoare pe a căror etichetă să scrie că nu dăunează sănătății. Alege, mai degrabă, un difuzor de aromaterapie care funcționează cu cablu usb. Acesta reglează umiditatea și parfumează aerul cu ajutorul unui ulei esențial.
  • Pentru a-ți scădea riscul cardiovascular sunt la fel de importante alimentația, exercițiul fizic și menținerea la o greutate optimă. Alimentația bazată pe ingrediente cât mai simple, naturale, cum sunt legumele, fructele, leguminoasele, peștele sau carnea de pui, împreună cu exercițiile fizice regulate (cel puțin două ore și jumătate pe săptămână pentru un adult), contribuie la menținerea unei greutăți adecvate. 
  • Și somnul odihnitor este important pentru o inimă sănătoasă. Persoanele care nu dorm suficient au un risc mai mare de obezitate, hipertensiune arterială, infarct, diabet și depresie. Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn în fiecare noapte, așa că e bine să faci din somn o prioritate în viața ta. Pentru un somn liniștit, mănâncă o cină ușoară, nu sta cu ochii în ecrane cu o oră înainte de culcare și bea un ceai de plante cu efect relaxant.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMC - Childhood traffic-related air pollution and adverse changes in subclinical atherosclerosis measures from childhood to adulthood
https://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12940-021-00726-x
1. Studiul „Childhood traffic-related air pollution and adverse changes in subclinical atherosclerosis measures from childhood to adulthood”, apărut în Environmental Health (2021). DOI: 10.1186/s12940-021-00726-x, autori: Shohreh F. Farzan et al. 
American Heart Association - Air Pollution and Heart Disease, Stroke 
https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease/air-pollution-and-heart-disease-stroke


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0