Cum cresti numarul de globule rosii (eritrocite) in sange, ca sa nu ai anemie

Un număr scăzut al globulelor roșii din sânge (numite și eritrocite sau hematii) sau anemia te poate face să te simți obosit ori slăbit. Tocmai de aceea, e bine să îți faci teste de sânge de rutină, pentru a vedea dacă ai eritrocitele scăzute.

Atunci când avem un număr mic de globule roșii în sânge, mai mic decât ar fi normal (eritrocite scăzute), corpul nostru trebuie să muncească în plus pentru a obține suficient oxigen cu care să alimenteze celulele. Tocmai din acest motiv, o persoană se poate simți uneori slăbită, ca și când ar fi secată de puteri. Numărul prea mic de globule roșii în sânge poate să provoace o paletă largă de simptome și complicații.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptome eritrocite scăzute

Când ai anemie sau prea puține globule roșii în sânge, pot să apară simptome precum:
•   oboseală;
•   amețeală;
•   dificultăți de respirație;
•   palpitații cardiace.

Anemia severă poate provoca leșin, dificultăți de respirație, insuficiență cardiacă, afectarea organelor, Dacă este lăsată netratată, anemia poate duce la complicații grave, care pot pune viața în pericol.

Dacă ești anemic din cauza unei deficiențe de fier, diagnostic confirmat prin analize de sânge, medicul îți va recomanda să faci anumite modificări în dietă, înainte să-ți recomande tratament medicamentos. Cercetările au arătat că dieta poate fi o cale eficientă de gestionare a anemiei cu deficit de fier ¹. Consumul mai multor alimente bogate în fier (și evitarea celor care inhibă absorbția fierului) este un bun punct de plecare.

Alimente recomandate dacă ai eritrocitele scăzute

Numărul scăzut al eritrocitelor se datorează, de obicei, unui consum prea mic de substanțe nutritive esențiale. Consumând mai multe alimente bogate în nutrienți, îi vei oferi corpului tău uneltele de care are nevoie pentru a crea globule roșii sănătoase. Aceste vitamine și minerale pot fi luate și sub formă de suplimente, deși cel mai bine este să le iei direct din alimentație. Încearcă, pe cât posibil, să consumi alimente bogate în:

Fier

Este nutrientul cel mai adesea asociat cu anemia. Corpul folosește fierul pentru a produce hemoglobina, care depozitează oxigenul în celulele din sânge. Fără fier, aceste celule pot să moară sau nu vor putea alimenta corpul cu oxigen.

Aportul recomandat de fier pentru majoritatea adulților este de 7 până la 18 grame (g) pe zi. Dacă ești vegetariană, ai anumite afecțiuni de sănătate sau ești însărcinată, poate fi necesar să-ți ajustezi aportul de fier.

Surse excelente de fier sunt:
•   crustaceele, cum ar fi stridiile, scoicile și midiile;
•   spanacul
•   cerealele fortificate
•   sucul de prune
•   tonul
•   vita
•   tofu
•   ficatul de pui
•   fasolea albă
•   lintea.

Vitamina B12

Este importantă pentru funcționarea creierului și pentru crearea de noi globule roșii în sânge. O deficiență de vitamina B12 poate duce la globule roșii anormale în sânge, numite megaloblaste, și la o afecțiune numită anemie megaloblastică.

Vitamina B12 se găsește în mod natural în carnea roșie, carnea de pește și crustacee. Produsele lactate, cum ar fi laptele și brânza, conțin de asemenea vitamina B12. Ea este adăugată în anumite alimente, pentru a le fortifica: cerealele de la micul dejun, soia și laptele din diverse tipuri de nuci.

Vitamina B9

Aceasta este cunoscută și sub numele de acid folic. Vitamina B9 este un nutrient esențial pentru sistemul nervos și pentru glandele suprarenale și ajută la crearea de celule noi în corp. Persoanele cu un nivel scăzut de acid folic pot să dezvolte anemie. Alimentele bogate în acid folic sunt:
•   lintea
•   năutul
•   sparanghelul
•   spanacul
•   pâinea și cerealele îmbogățite cu vitamina B9.

Vitamina C

Deși vitamina C nu afectează în mod direct globulele roșii, ea este importanta deoarece ajută corpul să absoarbă mai mult fier. Iar fierul ajută la creșterea numărului de globule roșii pe care organismul le poate produce.

Vitamina C se găsește în numeroase alimente, cum ar fi:
•   kiwi
•   ardei roșu dulce
•   căpșuni
•   portocale
•   sucul de grepfrut.

Cupru

Cuprul este un mineral esențial, care ajută corpul să folosească fierul din fluxul sangvin. Dacă nu există suficient cupru în sistem, organismului îi va fi mai greu să absoarbă fierul de care globulele roșii au nevoie.

Cuprul poate fi găsit în alimente precum:
•   ficatul de vită
•   crustacee (stridii și crabi)
•   caju
•   semințele de floarea-soarelui
•   linte.

Vitamina A

Retinolul, cunoscut și ca vitamina A, ajută globulele roșii din sânge într-un mod similar cu cel al cuprului. Vitamina A poate ajuta celulele să absoarbă fierul de care au nevoie.

Surse bogate în vitamina A sunt:
•   ficatul de vită
•   cartoful dulce
•   morcovul
•   uleiul de ficat de cod
•   legumele cu frunze verzi, de culoare închisă (frunzoase), precum kale, diverse tipuri de varză și spanac
•   anumite fructe, inclusiv pepenele galben (cantalup) și mango.

Vitamina E

Vitamina E ajută la protejarea celulelor roșii din sânge. Sursele alimentare bogate în această vitamină sunt:

Migdalele
Mugurii de pin
avocado
Ardeiul gras

Ce ar trebui să nu-ți mai lipsească din dietă

Legumele cu frunze verzi închise

Spanacul și varza sunt surse naturale de fier non-hem, la fel ca mazărea, fasolea, varza de Bruxelles și cartofii dulci. Smochinele, curmalele și stafidele sunt o sursă bună de fier, la fel ca și alte fructe uscate precum caisele. În plus, unele opțiuni - în special citricele - sunt deosebit de bogate în vitamina C, care poate ajuta la diminuarea efectelor negative ale fitaților - compuși care reduc absorbția fierului.

Cereale

Pâinea cu cereale integrale și pastele sunt bogate în fitați. Cu toate acestea, aceste alimente (și făina folosită pentru a le obține) sunt adesea îmbogățite cu fier.

Dieta în anemie

Aceasta nu necesită respectarea unui anumit program sau a unui anumit număr de mese. Mai degrabă, este important să te axezi pe combinațiile alimentare, deoarece unele combinații pot afecta absorbția fierului - în bine și în rău.

De exemplu, un studiu a analizat mesele individuale pentru a evalua absorbția fierului atunci când diferite alimente au fost combinate. Studiul a arătat că organismul poate absorbi de 2,5 ori mai mult fier non-hem la o masă atunci când este inclusă și carne care conține fier hem ².

Același studiu a mai constatat că posibilitatea organismului de a absorbi fierul poate fi redusă la jumătate atunci când masa conține 165 de miligrame (mg) de calciu - aproximativ la fel de mult ca o felie de brânză. Acestea fiind spuse, alți cercetători au analizat multe studii diferite care au avut loc pe o perioadă lungă de timp și nu au descoperit că acest mineral ar avea un impact major asupra absorbției fierului ³.

Băuturile care conțin polifenoli sau taninuri, cum ar fi cafeaua și ceaiul, pot îngreuna procesul prin care organismul absoarbe fierul dacă le bei în același timp și mănânci. Efectul poate fi diminuat prin consumarea acestor băuturi între mese în loc să le consumi în timpul ce iei masa.

Ar mai trebui să știi și că produsele lactate nu sunt în mod natural surse bune de fier, deși laptele este adesea fortificat. Dacă ai adoptat o dietă bogată în calciu, aceasta poate afecta capacitatea corpului de a absorbi fierul. Acest lucru este valabil mai ales pentru sugari și copii mici, care beau mult lapte de vacă. Așa că mare grijă la acest aspect!

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
U.S. Department of Health and Human Services - Iron Fact Sheet for Health Professionals
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Iron-HealthProfessional/
Centers for Disease Control and Prevention - Iron
https://www.cdc.gov/nutrition/infantandtoddlernutrition/vitamins-minerals/iron.html
1 Studiul „Effect of dietary intervention treatment on children with iron deficiency anemia in China: a meta-analysis”. Lipids Health Dis. 2018;17(1). doi:10.1186/s12944-018-0749-x, Sun J, Zhang L, Cui J et al.
https://lipidworld.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12944-018-0749-x
2 Studiul „Effect of Tea and Other Dietary Factors on Iron Absorption”, Critical Reviews in Food Science and Nutrition,40:5, 371-398, doi:10.1080/10408690091189194, Itske M. Zijp, Onno Korver & Lilian B. M. Tijburg
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10408690091189194
3 Studiul „Calcium and Iron Absorption - Mechanisms and Public Health Relevance”. International Journal for Vitamin and Nutrition Research, 80(45), 293–299. doi:10.1024/0300-9831/a000036, Lönnerdal, B.
https://econtent.hogrefe.com/doi/10.1024/0300-9831/a000036