Totul despre LUTEINĂ: proprietăți și rolul în organism

1. Despre luteină
     1.1. Ce este luteina
     1.2. Rolul luteinei în organism
     1.3. Proprietățile luteinei
     1.4. Factori de risc pentru carența de luteină
     1.5. Semnele carenței de luteină
     1.6. Riscurile carenței de luteină
2. Aportul de luteină în organism
     2.1. Surse de luteină pentru organism
     2.2. Administrarea corectă a luteinei
     2.3. Asimilarea luteinei din alimente vs suplimente alimentare 
3. Beneficiile luteinei pentru organism
     3.1. Menținerea unei vederi sănătoase
     3.2. Îmbunătățirea circulației oculare
     3.3. Efect anti-îmbătrânire pentru creier și ochi
     3.4. Încetinirea procesului de oxidare a pielii
     3.5. Protejarea plămânilor
     3.6. Protejarea inimii
     3.7. Diminuarea riscului de artrită și ateroscleroză
     3.8. Diminuarea riscului de cataractă
     3.9. Diminuarea cancerului mamar sau ovarian

1. Despre luteină

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Luteina este o vitamină extrem de benefică pentru ochi, de aceea este folosită adesea pentru prevenirea afecțiunilor oculare precum degenerescența maculară sau cataractă.

Luteina este un carotenoid cu proprietăți antiinflamatorii. Un număr mare de dovezi sugerează că o dietă bogată în antioxidanți, care au un rol antiinflamator, poate contribui la reducerea bolilor cronice. Carotenoizii sunt nutrienți larg răspândiți în alimente, în special în fructe și legume, și par să aibă proprietăți antioxidante. În ultimele decenii, a crescut interesul pentru efectele lor asupra sănătății. Un aport alimentar ridicat de carotenoizi a fost asociat cu efecte benefice în mai multe boli sistemice și în afecțiuni oculare, cu protecția retinei împotriva leziunilor fototoxice cauzate de lumină. 

Mai multe studii au arătat că un aport ridicat de luteina, fie prin alimentație, fie ca supliment nutrițional, are efecte benefice asupra bolilor oculare. Astfel prevenind sau chiar ameliorând atât degenerescența maculară legată de vârstă, cât și cataracta.

1.1. Ce este luteina

Luteina este vitamina carotenoidă care pigmentează o serie de fructe și legume galbene, printre care mango, porumbul, morcovii, roșiile și dovleacul. Aceasta este, totodată, și cea care pigmentează retina și menține vederea sănătoasă. Luteina funcționează precum un filtru de lumină, care protejează țesuturile oculare de daunele produse de expunerea la radiațiile ultraviolete.

De asemenea, luiteina este un antioxidant, care neutralizează activitatea compușilor reactivi numiți radicali liberi. Aceștia pot provoca daune organelor noastre - și, prin urmare, sănătății - dacă prezența lor nu este controlată. Luteina se găsește adesea lucrând alături de un alt carotenoid numit zeaxantină, foarte asemănătoare între ele.

1.2. Rolul luteinei în organism

În organism, luteina are mai multe funcții, care țin atât de sănătatea oculară, cât și de starea de bine, în general.

Protejarea ochiului împotriva razelor solare

Luteina are rol de filtru UV la nivelul ochilor, protejând astfel vederea de efectele negative ale expunerii îndelungate la radiațiile emanate de soare. Cercetătorii de la Harvard au demonstrat că administrarea zilnică de suplimente cu 6 mg de luteină poate reduce riscul de degenerescență maculară cu până la 43%.

Acțiune antioxidantă împotriva radicalilor liberi

Luteina este o vitamină cu proprietăți antioxidante care pot combate stresul oxidativ. Aceasta poate reduce daunele cauzate de radicalii liberi ce afectează organismul în urma expunerii la lumina albastră ori la soare, dar și din cauza unei diete nesănătoase ori a procesului natural de îmbătrânire.

Prevenirea degenerescenței maculare

Luteina este considerată ca fiind cea mai eficientă metodă de prevenire a degenerescenței maculare, dar și de tratare a acesteia. Degenerescența maculară este principala cauză a pierderii vederii în rândul persoanelor vârstnice.

1.3. Proprietătile luteinei

Rolul luteinei în fructe, legume și plante este acela de a le proteja de efectele negative ale expunerii la radiațiile ultraviolete. Luteina are același rol și la nivelul retinei umane, pe care o protejează de radiațiile UV.

Odată ingerată, luteina este absorbită de mucoasa intestinului subțire și se leagă de chilomicroni. De aici, este secretată în limfă și ajunge în ficat. În hepatocite, luteina este încorporată în lipoproteine care sunt distribuite în țesuturile periferice, în special în retină, unde au fost demonstrate cele mai mari concentrații. Luteina este liposolubilă, prin urmare, conținutul alimentar de lipide mediază absorbția luteinei. S-a raportat că o dietă bogată în fibre reduce nivelul seric al carotenoidelor, afectând, de asemenea, absorbția luteinei. În timp ce prezența altor carotenoide în dietă ar putea interfera cu asimilarea luteinei. Conținutul de fier și zinc, precum și deficitul de proteine pot afecta absorbția. Dimpotrivă, este probabil ca prezența mono- și di-gliceridelor să reglementeze în mod pozitiv absorbția luteinei, așa cum sugerează creșterea semnificativă a nivelurilor plasmatice de luteină. În cele din urmă, factorii extra-dietetici pot reduce biodisponibilitatea luteinei.

1.4. Factori de risc pentru carența de luteină

Carența de luteină este destul de rară, însă există anumiți factori care te expun riscului de deficit de luteină. Dacă te afli în categoria cu risc crescut, ar trebui să te gândești la administrarea unui supliment cu luteină. Organismul nu este capabil să producă luteină, așa că trebuie să te asiguri că îi oferi în fiecare zi aportul optim.

Fumatul

Fumatul poate afecta modul în care luteina este absorbită și folosită de organism. De aceea, persoanele fumătoare trebuie să se asigure că adoptă o dietă echilibrată și că furnizează nivelul optim de luteină.

Consumul excesiv de alcool

Alcoolul consumat în mod abuziv poate afecta, de asemenea, capacitatea organismului de absorbție a vitaminelor din alimentele consumate, de aceea persoanele alcoolice sunt expuse riscului de deficit de luteină.

Înaintarea în vârstă

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, scade concentrația de luteină de la nivel ocular. De aceea, persoanele vârstnice ar trebui să administreze luteina sub formă de supliment alimentar, astfel încât să protejeze vederea.

Factorii toxici de mediu

Poluarea reprezintă un factor de risc atunci când vorbim despre deficitul de luteină, mai ales la nivel ocular.

Expunerea la “lumină albastră”

Lumina emanată de ecranele digitale precum cel al televizorului, laptopului ori smartphone-ului, cunoscută și sub denumirea de „lumina albastră“, poate „fura“ din luteina de la nivel ocular. Așadar, cu cât ne expunem mai des luminii albastre, cu atât mai mult crește și nevoia noastră de luteină.

1.5. Semnele carenței de luteină

Problemele de vedere ar putea indica o carență de luteină. Discută cu medicul oftalmolog pe această temă și interesează-te cu privire la administrarea de suplimente alimentare pe bază de luteină.

1.6. Riscurile carenței de luteină

Carența de luteină crește riscul de afecțiuni oculare precum degenerescența maculară, cataractă și nu numai. E important să combatem carența de luteină pentru a ne proteja vederea, care e expusă unei serii de riscuri pe măsură ce înaintăm în vârstă.

 

 

2. Aportul de luteină în organism

Aportul optim de luteină poate fi asigurat prin adoptarea unei diete echilibrate, care conține alimente bogate în această vitamină, precum și prin administrarea zilnică de suplimente cu luteină.

Deoarece aportul de luteină depinde de consumul de legume, acesta poate varia în funcție de obiceiurile alimentare, într-un interval care a fost estimat de la 0,67 mg/zi la peste 20 mg/zi. La persoanele care consumă o dietă de tip occidental, aportul mediu zilnic de luteină a fost estimat la 1,7 mg/zi, în timp ce în țările care consumă o dietă mediteraneană bogată în fructe și legume a fost raportat ca fiind între 1,07 și 2,9 mg/zi, cu o mare variabilitate între țări. La o populație coreeană, aportul mediu de luteină a fost estimat la aproximativ 3 mg/zi. Interesant este faptul că cel mai mare aport de luteină a fost raportat în țările din Pacific, unde se consumă o dietă extrem de bogată în fructe și legume, atingând vârful de aproximativ 25 mg/zi în Insulele Fiji.

2.1. Surse de luteină pentru organism

Luteina se regăsește într-o serie de alimente sănătoase (în special în fructe și legume), dar și sub formă de supliment alimentar. Luteina este în mod natural abundentă și disponibilă în fructe, cereale și legume și este prezentă și în gălbenușul de ou, unde biodisponibilitatea sa este mai mare decât în orice alt aliment. Organismul nu are abilitatea de a produce pe cont propriu luteină.

Alimente ce conțin luteină

Alimentele care conțin o concentrație mare de luteină sunt:

Suplimente alimentare ce conțin luteină

Luteina poate fi administrată și sub formă de suplimente alimentare, pentru o absorbție sporită. Se recomandă administrarea suplimentelor în timpul mesei, mai ales în compania alimentelor bogate în grăsimi, fiind o vitamină liposolubilă (care se absoarbe în grăsimi). Luteina din suplimentele alimentare este, în general, extrasă din petalele gălbenelelor.

2.2. Administrarea corectă a luteinei

Doza zilnică administrată de luteină, atunci când vorbim despre suplimente alimentare, trebuie aleasă în funcție de motivul pentru care suplimentăm aportul acestei vitamine.

Doza zilnică recomandată de luteină pentru organism

Pentru combaterea stresului oxidativ și pentru prevenirea afecțiunilor oculare, se recomandă administrarea unei doze de 6-30 miligrame de luteină pe zi la adulți. Vârstnicii, fumătorii și femeile aflate la menopauză pot avea nevoie de doze mai mari. Și riscul de cataractă poate fi redus prin administrarea zilnică a 7-12 mg de luteină. Se recomandă administrarea luteinei în asociere cu zeaxantina, și ea o vitamină importantă pentru sănătatea oculară. Consumul de zeaxantină stimulează, de asemenea, absorbția și folosirea luteinei în organism.

Interacțiunea luteinei cu alte medicamente și vitamine

Discută cu medicul tău despre suplimentele cu luteină pe care vrei să le administrezi. Acesta îți va spune dacă există motive de îngrijorare din cauza interacțiunii nedorite a luteinei cu alt tratament medicamentos administrat. De asemenea, citește și eticheta de pe suplimentele alimentare pentru a afla mai multe despre interacțiunile cu alte medicamente sau suplimente. În perioada sarcinii și alăptării nu se recomandă folosirea suplimentelor cu luteină, întrucât nu se știe ce impact au acestea asupra fătului ori asupra calității laptelui.

2.3. Asimilarea luteinei din alimente vs suplimente alimentare

Organismul poate întâmpina dificultăți la absorbția luteinei din alimente consumate. Există situații în care luteina nu este absorbită corespunzător, dar și situații în care luteina nu este transportată la țesuturile oculare. Așadar, luteina administrată sub formă de supliment alimentar este absorbită și folosită mai eficient de către organism.

Mai mult decât atât, există situații în care cantitatea de luteină necesară este mai mare decât cea pe care o poate obține organismul din hrană consumată. De pildă, persoanele care au predispoziție genetică pentru afecțiuni oculare, precum și pacienții cu fibroză chistică pot avea nevoie de o cantitate mai mare de luteină.

Pentru o absorbție mai bună, se recomandă administrarea suplimentelor cu luteină alături de alimente grase, de preferat cu un conținut ridicat de Omega 3. Acizii grași Omega 3 facilitează absorbția luteinei în organism. Printre aceste alimente se numără uleiul de măsline, pește gras precum somonul și tonul, dar și avocado.

3. Beneficiile luteinei pentru organism

Luteina are o serie de efecte benefice pentru sănătate, de aceea este important să ne asigurăm că avem un aport zilnic optim de luteină.

3.1. Menținerea unei vederi sănătoase

Luteina acționează precum un filtru care blochează radiațiile UV ce pot afecta ochii, în special retina. Așadar, luteina reduce riscul de afecțiuni oculare, menținând vederea sănătoasă. Totodată, însă, luteina poate îmbunătăți vederea și în rândul persoanelor care au deja probleme de vedere, precum pacienții care suferă de cataractă.

3.2. Îmbunătățirea circulației oculare

Circulația oculară este stimulată de luteină, de aceea această vitamină este esențială pentru o vedere bună în ciuda trecerii anilor.

3.3. Efect anti-îmbătrânire pentru creier și ochi

Luteina nu are efecte benefice numai asupra ochilor, ci și pentru creier. Acumularea luteinei în ochi și creier este un proces ce se petrece numai la oameni și la primate. Un studiu făcut de cercetătorii de peste Ocean a arătat că luteina joacă un rol important în dezvoltarea creierului, dar și a funcțiilor cognitive. Mai mult decât atât, având proprietăți antioxidante, luteina combate stresul oxidativ la nivelul creierului și al ochilor, având un puternic efect anti-îmbătrânire.

3.4. Încetinirea procesului de oxidare a pielii

Așa cum protejează retina de efectele negative ale radiațiilor ultraviolete, luteina protejează și pielea de soare. Încetinind procesul oxidativ de la nivel cutanat, luteina previne îmbătrânirea prematură, dar și cancerul de piele.

3.5. Protejarea plămânilor

Oamenii de știință bănuiesc că luteina, la fel ca și alte vitamine carotenoide, poate avea un efect benefic și asupra sănătății pulmonare. Este nevoie de studii suplimentare, însă, pentru confirmarea eficacității suplimentelor pe bază de luteină în reducerea riscurilor pentru fumători.

3.6. Protejarea inimii

Datorită proprietăților antiinflamatoare și antioxidante ale luteinei, această vitamină poate reduce inflamația, despre care se știe că este principala cauză a bolilor cardiace. Luteina poate reduce riscul de infarct, dar și de alte afecțiuni cardiace.

3.7. Diminuarea riscului de artrită și ateroscleroză

Datorită proprietăților antiinflamatoare și antioxidante, luteina poate combate inflamația la nivelul articulațiilor, principala cauză a artritei. Pe de altă parte, un nivel redus de luteină este asociat cu îngroșarea arterelor, adică cu dezvoltarea aterosclerozei. Drept urmare, suplimentarea aportului de luteină poate reduce acest risc.

3.8. Diminuarea riscului de cataractă

Studiile făcute în domeniu în ultimii ani arată că un aport mărit de luteină poate reduce riscul de a dezvolta cataractă. Totodată, însă, suplimentarea aportului de luteină poate îmbunătăți vederea la pacienții care au deja cataractă.

3.9. Diminuarea cancerului mamar sau ovarian

Unele studii sugerează că ar putea exista o legătură între luteină și diminuarea riscului de cancer mamar, însă e nevoie de cercetări suplimentare pe această temă.

Luteina se califică drept un antioxidant puternic și multe studii susțin efectele sale favorabile asupra sănătății ochilor. De asemenea, luteina are efecte benefice asupra altor țesuturi, în special asupra creierului, unde a fost asociată cu îmbunătățirea performanțelor cognitive. Astfel, ar putea fi încurajat nu numai un aport ridicat de luteină cu o dietă bogată în fructe și legume, ci și suplimentarea acesteia, în special la persoanele în vârstă și la persoanele cu risc ridicat de diferite afecțiuni clinice.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.  

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Lutein may decrease your risk of macular degeneration“, publicat pe www.macular.org, autor: Dr. George Torrey - https://www.macular.org/care-and-treatment/nutrition/important-nutrients/lutein 
Studiul „Lutein and brain function“, autori: John W. Erdman, Joshua W. Smith, Matthew J. Kuchan, Emily A. Mohn, Elizabeth J. Johnson, Stanislav S. Rubalhin, Lin Wang, Jonathan V. Sweedler si Martha Neuringer - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4638416/ 
Studiul “Lutein Has a Positive Impact on Brain Health in Healthy Older Adults: A Systematic Review of Randomized Controlled Trials and Cohort Studies”, autori: Ayano Yagi, Rui Nouchi, Laurie Butler, and Ryuta Kawashima - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8223987/#:~:text=Lutein%20and%20its%20isomer%20selectively,regions%20%5B36%2C37%5D. 
Studiul „Association between lutein intake and lung function in adults: the Rotterdam Study“, autori: Melo van Lent, Leermakers ET, Hofman A, Stricker A, Stricker BH, Brusselle GG, Franco OH, Lahousse L, Kiefte-de Jong - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28376947/ 
Studiul „The  effects of lutein on cardiometabolic health across the life course: a sysrematic review and meta-analysis“, autori: Leemakers ET, Darweesh SK, Baena CP, Moreira EM, Melo van Lent D, Tielemans MJ, Vitezova A, Chowdhury R, Bramer WM, Kiefte-de Jong JC, Felix JF, Franco OH - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26762372/ 
Studiul “The Effect of Lutein on Eye and Extra-Eye Health” “, autori: Silvio Buscemi, Davide Corleo, Francesco Di Pace, Maria Letizia Petroni, Angela Satriano, and Giulio Marchesini - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6164534/ 

Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
 
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0