Simptome menopauza: de la ce varsta incepe tranzitia si cum se manifesta

Dezechilibrele hormonale cauzează apariția simptomelor menopauzei, care pot să difere de la o femeie la alta. Vârsta medie la care femeile intră la menopauză este 51 de ani, însă semnele și simptomele se pot instala chiar mai devreme.

Conform definiției, menopauza are loc când femeia nu a mai avut menstruație pe o perioadă de 12 luni consecutive. Însă, înainte de debutul oficial al menopauzei, se trece printr-o perioadă de tranziție spre menopauză, numită perimenopauză ori premenopauză.

Ce se întâmplă la menopauză?

La menopauză, organismul femeii încetează să mai producă estrogen, principalul hormon sexual feminin, iar acest declin poate duce la apariția simptomelor. Însă este important de reținut că nivelul estrogenului poate varia și în anii care reprezintă tranziția spre menopauză, adică anii de dinaintea ultimei menstruații, acea perimenopauză de care spuneam.

De la ce vârstă poate începe tranziția spre menopauză?

Specialiștii spun că menopauza poate să aibă loc oricând între vârsta de 45 de ani și cea de 55 de ani. În medie, vârsta pentru debutul menopauzei este de 51 de ani, însă nu este exclus ca evenimentul să aibă loc chiar mai devreme. Sunt femei care încep să aibă simptomele menopauzei cu aproximativ 4 ani înainte de ultima lor menstruație, așa că este posibil ca și la 46 de ani ori chiar mai devreme să aibă loc premenopauza.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Care sunt simptomele menopauzei?

În afară de modificările petrecute în ce privește menstruația, 8 din 10 femei vor avea și alte simptome pe o anumită perioadă, atât înainte, cât și după ce are loc ultima menstruație. Iată care sunt cele mai frecvente simptome observate la menopauză:

Menstruație modificată

Primul semn al menopauzei este, de regulă, o modificare apărută în tiparul normal al menstruațiilor. Femeia observă că are fie menstruații foarte abundente, fie menstruații neobișnuit de ușoare. Și frecvența menstruațiilor poate fi afectată de declinul estrogenului. Perioada dintre două menstruații poate fi de 2-3 săptămâni, însă pot trece și luni bune de la o menstruație la alta.

Bufeuri

Stările subite, de durată scurtă, care seamănă cu un val de căldură, numite bufeuri, apar de regulă în zona feței, gâtului și pieptului; aceste valuri de căldură fac ca pielea să se înroșească brusc și să transpire. 

Semnele vizibile din exterior ale bufeurilor (transpirația și pielea înroșită sau roz) transmit, de fapt, că producția de estrogen a femeii intră în declin. Bufeurile pot fi însoțite și de alte simptome: palpitații, stări de anxietate, stări de tensiune nervoasă, stări de teamă. Unele femei descriu aceste momente și cu alte cuvinte: spun că se simt agitate sau neliniștite înainte ca bufeurile să apară.

Transpirații în timpul nopții

Printre simptomele menopauzei se numără și bufeurile care au loc noaptea, când femeia transpiră mai mult decât în mod normal.

Tulburări de somn

Bufeurile pot afecta și calitatea somnului, iar din această cauză, din lipsa odihnei adecvate, femeia se simte mai obosită și irascibilă în timpul zilei.

Libido scăzut

Menopauza scade și libidoul, femeile observând în această perioadă că dorința sexuală este redusă.

Probleme de memorie

Odată cu menopauza apar și probleme în ceea ce privește memoria și concentrarea.

Uscăciunea vaginală

Printre simptomele deranjante ale menopauzei este și uscăciunea vaginală care se instalează, ceea ce înseamnă că pot apărea dureri, mâncărimi și disconfort în timpul actului sexual.

Din cauza schimbărilor prin care trec țesuturile vaginale, viața sexuală este vizibil afectată. Scăderea producției de estrogen face ca mucoasa vaginală să se subțieze, iar secrețiile vaginale să se diminueze. Totodată, vaginul devine mai scurt și mai îngust. Drept rezultat, apar uscăciunea și iritația, iar din această cauză, raportul sexual devine neplăcut. Totodată, poate să apară inflamația pereților vaginali, determinând instalarea vaginitei atrofice.

Dureri de cap și anxietate

Durerile de cap se pot agrava la menopauză, iar la unele femei se observă schimbări de dispoziție, fie de genul indispoziție, fie stări de anxietate.

Alte simptome

Femeia la menopauză se poate confrunta și cu palpitații și redoare articulară, dureri și disconfort la nivelul articulațiilor. Masa musculară se mai reduce, iar infecțiile de tract urinar au loc mai des.

În lunile sau în anii care alcătuiesc tranziția spre menopauză, este foarte probabil ca femeia să observe și alte semne și simptome, pe lângă menstruațiile neregulate: frisoane, creșterea în greutate și încetinirea metabolismului, subțierea firelor de păr și uscarea pielii, reducerea fermității sânilor.

Sângerările de la nivelul uterului sunt un motiv de îngrijorare pentru multe femei în postmenopauză, cât și pentru cele aflate în premenopauză. De multe ori, menstruațiile sunt mai abundente și mai dese, însă trebuie să avem în vedere că sângerările anormale de la nivelul uterului ar putea fi semnul unor probleme ginecologice de natură benignă sau chiar al unui cancer uterin. Se recomandă în această situație un consult la medicul ginecolog, mai ales dacă se observă ceva anormal în tiparul menstruațiilor, ori dacă există sângerări după actul sexual.

Alte simptome ale menopauzei pot fi și: acumularea grăsimii în zona abdominală, ceea ce duce uneori la supragreutate, căderea părului, subțierea firelor de păr, micșorarea sânilor, problemele de concentrare, cistită, atrofie vaginală, dispareunie, lubrifiere vaginală redusă, fertilitate scăzută (șansele de a rămâne însărcinată sunt tot mai mici), oase mai fragile, dar lista simptomelor nu se oprește aici, ele variind de la o femeie la alta.

Descoperă soluțiile experților DOC

Cum gestionezi simptomele menopauzei?

Iată cum poți face față simptomelor menopauzei:

Cum reduci bufeurile și transpirațiile nocturne?

Pentru a reduce impactul bufeurilor, identifică și evită orice le poate declanșa, cum ar fi băuturile prea calde, vremea prea caldă, alimentele picante sau circumstanțele stresante. Unele femei consideră că este util să se îmbrace în straturi pentru a se răcori mai repede când apare un bufeu și să aibă mereu un mic ventilator portabil în geantă. Tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi meditația, ar putea ajuta, de asemenea, la ușurarea acestor simptome ale menopauzei.

Transpirațiile nocturne care perturbă somnul sunt unul dintre cele mai supărătoare simptome ale menopauzei. Purtarea hainelor de pat ușoare, respirabile sau dormitul fără haine ar putea ajuta la gestionarea acestora. E bine să se folosească un cearșaf separat de al partenerului pentru a evita supraîncălzirea pe timp de noapte. De folos poate să fie și un ventilator pentru dormitor sau aerul condiționat pornit la o temperatură potrivită în modul de noapte.

Cum reduci uscăciunea vaginală?

Uscăciunea vaginală cauzată de menopauză poate fi combătută cu ajutorul unor creme hidratante vaginale, care se aplică o dată la câteva zile sau lubrifianți, care se aplică înainte de actul sexual. De asemenea, există și unele medicamente pentru uscăciune vaginală, atât orale, cât și topice. 

Cremele și tabletele cu estrogen pot fi aplicate zilnic, direct în vagin, cu un aplicator, până când situația se îmbunătățește, după care se pot aplica săptămânal, sau o altă variantă sunt inelele care conțin estrogen și care sunt introduse în vagin timp de până la trei luni, apoi înlocuite. 

Un medicament pe bază de ospemifen, modulator selectiv de estrogen, se administrează pe cale orală. Acesta acționează în corp ca estrogenul și ajută la tratarea contactelor sexuale dureroase asociate cu atrofia vaginală. Un alt medicament care acționează ca estrogenul în corp, dehidroepiandrosteron, vine sub formă de supozitor vaginal care ajută la reducerea durerilor din timpul actului sexual la femeile aflate la menopauză.

Cum combați anxietatea la menopauză?

Scăderea nivelurilor de estrogen, progesteron și testosteron influențează creierul femeilor la menopauză, iar dezechilibrul rezultat între substanțe chimice cum ar fi serotonina și endorfinele și altele precum cortizolul și adrenalina poate duce la sentimente de anxietate și iritabilitate. 

Pe de o parte, serotonina, un neurotransmițător care transportă semnale între celulele nervoase, este legată de reglarea dispoziției, de răspunsul la stres al organismului și de memorie. Endorfinele sunt substanțe chimice care cresc sentimentele de bine și de plăcere, reducând în același timp durerea și disconfortul.

Pe de altă parte, cortizolul și adrenalina sunt hormoni legați de răspunsul la stres. În mod normal, progesteronul și estrogenul pot amortiza impactul pe care acești hormoni de stres îl au asupra organismului, dar odată ce nivelurile lor scad în timpul perimenopauzei, acest efect slăbește. Rezultatul poate fi că apar niveluri ridicate susținute de hormoni de stres, care afectează sănătatea mintală.

Femeile care au un diagnostic anterior de depresie majoră sau de tulburare de anxietate vor fi expuse unui risc mai mare în timpul perioadei de perimenopauză, dar și cele care nu s-au confruntat cu aceste probleme pot avea neplăceri. 

De aceea, se recomandă o vizită la medicul de familie, care poate trimite pacienta mai departe la unii specialiști, cum ar fi psihoterapeuții. Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta în stiuațiile de stare de spirit scăzută și anxietate cauzate de menopauză și perimenopauză, dar și cu unele simptome fizice cum ar fi bufeurile și durerile articulare.

În cazul anumitor femei, medicii ar putea recomanda terapia de substituție hormonală pentru a gestiona simptomele menopauzei. Aceasta are beneficii precum reducerea bufeurilor, a „ceții mentale”, a durerilor articulare, a schimbărilor de dispoziție și a uscăciunii vaginale, însă are și riscuri. Unele riscuri sunt mai ușoare, cum ar fi sensibilitatea sânilor, balonare, migrene, sângerări vaginale, dar altele pot fi mai grave: cheaguri de sânge, accident vascular cerebral, cancer endometrial, cancer de sân.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices – Symptoms. Menopause
https://www.nhs.uk/conditions/menopause/symptoms/
NIA - What Is Menopause?
https://www.nia.nih.gov/health/what-menopause
OASH - Menopause treatment 
https://www.womenshealth.gov/menopause/menopause-treatment


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0