Dieta mediteraneana, mai buna decat alte regimuri pentru sanatatea inimii? [studiu]

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de mai bine de 30% dintre decese la nivel mondial potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar în fiecare an, din ce în ce mai mulți oameni sunt diagnosticați cu astfel de afecțiuni.

Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni ale inimii și ale vaselor de sânge, iar din acest grup face parte și cardiopatia ischemică sau boala arterială coronariană. Deși numărul total de persoane care suferă de boli cardiovasculare crește, numărul celor care decedează din cauza afecțiunilor de la nivelul inimii și sistemului circulator este în declin. Explicația este simplă: datorită opțiunilor de tratament, calității îngrijirii pe care o primesc pacienții și datorită accesului la servicii medicale.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pentru multe țări de pe glob, prevenția bolilor cardiovasculare este considerată a fi o țintă care trebuie atinsă. Prevenția include mai multe măsuri: încurajarea oamenilor să adopte o dietă mai sănătoasă, să devină mai activi din punct de vedere fizic, mai exact să facă mișcare, și să renunțe la fumat. Toate aceste măsuri pot asigura multiple beneficii, cum ar fi reducerea riscului de a dezvolta anumite boli și condiții medicale și îmbunătățirea calității vieții.

Care sunt dietele care te ajută să îți menții inima sănătoasă

Dieta mediteraneană

Există multe diete sănătoase, iar multe dintre acestea sunt asociate cu unele regiuni sau țări, cum ar fi și dieta mediteraneană. Este o dietă renumită care oferă beneficii cardioprotectoare, iar mai multe studii au confirmat aceste rezultate.

Dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă dintre diete, cu dovezi de longevitate crescută și protecție împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, bolilor Alzheimer și Parkinson, precum și a altor boli cronice și inflamatorii.

Aceasta este o dietă echilibrată, care încurajează consumul ridicat de alimente vegetale (fructe, legume, pâine și alte cereale (în mod tradițional foarte puțin rafinate), cartofi, fasole, nuci și semințe); alimente minim procesate, proaspete, de sezon și cultivate local; fructe proaspete ca desert tipic, cu dulciuri care conțin zaharuri sau miere de câteva ori pe săptămână; un aport ridicat de ulei de măsline (în special ulei de măsline virgin și extravirgin) folosit ca sursă principală de grăsime; un aport moderat de produse lactate (mai ales brânză și iaurt); zero până la patru ouă pe săptămână; pește și carne de pasăre consumate în cantități mici până la moderate; carne roșie consumată în cantități mici și vin consumat cu moderație și doar la mese¹.

Aportul relativ mare de nuci, ulei de măsline și aportul moderat de vin, în special vinul roșu în timpul meselor, face din dieta mediteraneană un regim alimentar unic și diferit de celelalte modele de diete, dar care poate fi considerată o dietă în principal pe bază de plante.

Dieta vegană

Mai există și dieta vegană - un regim alimentar bazat pe alimente de origine vegetală, fară carne, care presupune să nu consumi ouă, lactate și miere. În ceea ce privește protecția împotriva bolilor cardiovasculare, dovezile științifice sunt limitate. Oamenii de știință spun, însă, că persoanele vegane, care au ținut pe termen lung această dietă, au un nivel mai scăzut al colesterolului total în comparație cu persoanele care nu sunt vegane.

Beneficii dieta mediteraneană versus beneficii dieta vegană

Astfel, cercetătorii britanici și-au propus să exploreze beneficiile mai multor diete din mai multe regiuni ale lumii, despre care se spune că ar îmbunătăți în mod direct sănătatea inimii. Ei au analizat efectele cardiovasculare ale acestor diete, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În cadrul unui studiu din 2018, cercetătorii au comparat efectele pe termen scurt ale dietelor mediteraneană și vegană ². Descoperirile făcute de aceștia sugerează că, cel puțin pe termen scurt, dieta mediteraneana îmbunătățește semnificativ disponibilitatea oxidului nitric în venele și în arterele pacienților, lucru care este important pentru menținerea unui sistem vascular sănătos. Oxidul nitric, spun oamenii de știință, este sever afectat de procesul de îmbătrânire și este asociat cu dezvoltarea unor afecțiuni cardio-metabolice.

Studiul din 2018 a mai descoperit că, pe de o parte, dieta vegană oferă beneficii în ceea ce privește scăderea valorilor colesterolului. Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit că participanții care au urmat o dietă vegană păreau să aibă și o scădere a cantităților unor micronutrienti importanți din organism, cum ar fi vitamina B12 și iodul, în ciuda faptului că oamenii de știință le-au administrat participanților suplimente cu vitamina B12.

Din punct de vedere istoric, dieta a fost întotdeauna considerată un element crucial pentru sănătatea cardiovasculară, deoarece obiceiurile alimentare corecte influențează pozitiv alți factori de risc cardiovascular. Dieta mediteraneană are un efect protector și împotriva aterosclerozei, considerată în mod obișnuit o boală a epocii contemporane asociată cu stilul de viață modern avansat.

Dieta mediteraneană te protejează și de alte boli, precum diabet

Studiul PREDIMED (PREvención con DIetaMEDiterránea) a fost primul studiu clinic randomizat conceput pentru a evalua efectele benefice ale dietei mediteraneene asupra prevenirii primare a bolilor cardiovasculare. Acesta a fost efectuat în Spania între 2003 și 2011. 7.447 de participanți (dintre care 57% femei) cu risc cardiovascular ridicat, dar fără afecțiuni cardiovasculare au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri, după cum urmează: 1) dieta mediteraneană suplimentată cu ulei de măsline extravirgin; 2) dieta mediteraneană completată cu nuci; și 3) o dietă de control (sfaturi pentru reducerea grăsimilor).

La participanții din grupele 1 și 2 s-a demonstrat că dieta mediteraneană a fost asociată cu un risc mai scăzut de evenimente cardiovasculare majore pe o perioadă de 5 ani, comparativ cu atribuirea la o dietă de control (săracă în grăsimi).

Ulterior, au fost publicate o serie de substudii ale PREDIMED privind alte afecțiuni cronice. Incidența sindromului metabolic, a diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale și a cancerului de sân a fost redusă semnificativ la indivizii randomizați care au urmat dieta mediteraneană, în timp ce nu a dus la o incidență mai scăzută a insuficienței cardiace. Dieta a demonstrat, de asemenea, că are efecte benefice în tratamentul obezității și scăderii biomarkerilor inflamatori legaţi de ateroscleroză.

În plus, respectarea unei diete mediteraneene poate afecta, de asemenea, severitatea unui accident vascular cerebral, în cazul în care acesta apare. O analiză recentă efectuată pe 368 de pacienți cu AVC a constatat că persoanele care urmau o dietă mediteraneană s-au confruntat cu simptome mai puțin severe ale accidentului vascular cerebral ³.

Ce ne recomandă oamenii de știință

Cercetarea aceasta amplă a arătat că dietele echilibrate sunt adeseori mai benefice pe termen lung, iar studiul acesta subliniază clar această direcție. Cel mai bine este, spun specialiștii, să alegi o dietă bazată pe nevoile tale individuale și nu în funcție de trendurile populare în materie de diete.

În ceea ce privește reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare, cercetarea din 2018 sugerează că, cel mai probabil, este mai bine să cauți o soluție în dieta mediteraneană. Asta înseamnă că, dacă vrei să îți menții inima sănătoasă, este bine să mănânci mai multe produse de origine vegetală, cum ar fi fructele și legumele, cerealele integrale, leguminoasele și nucile. Ar trebui, totodată, să înlocuiești untul cu grăsimile sănătoase (un bun exemplu este uleiul de măsline) și să folosești plante aromatice și condimente în loc de sare, pentru a da savoare mâncărurilor pe care le prepari.

Ar trebui, de asemenea, să limitezi consumul de carne roșie și să o consumi doar de câteva ori pe lună, însă poți mânca pește și carne de pasăre de curte de cel puțin două ori pe săptămână. Mesele luate în familie și cu prietenii sunt o parte importantă din dieta mediteraneană și din cultura zonei Mediteranei, iar vinul roșu trebuie consumat cu moderație, ne atrag atenția cercetătorii, deși aceasta parte este opțională.

Ce trebuie să reții?

Potrivit acestui studiu, dieta mediteraneană a dus la îmbunătățiri în ceea ce privește funcția microvasculară, iar dieta vegană a dus la scăderea colesterolului total și la scăderea în greutate. Deși ambele diete ar putea oferi unele beneficii în ceea ce privește reducerea riscului de boală cardiovasculară, dovezile în favoarea dietei mediteraneene par să fie mai puternice.

Importanța moderației în dieta mediteraneană

Dovezile sunt clare și abundente și anume că un regim alimentar mediteranean de a mânca poate fi sănătos, dar specialiștii avertizează că este important și să ții cont de dimensiunea porțiile și să eviți alimentele nesănătoase. Specialiștii recomandă un interval de aport zilnic de calorii de la 1.600 la 3.200 pentru un adult, în funcție de vârstă, sex și nivelul de activitate fizică.

Este important de remarcat faptul că – probabil în parte din cauza aportului mai mare de ulei de măsline și a alimentelor mai puțin procesate – modelul alimentar mediteranean oferă sațietate. Cercetările susțin beneficiile pentru sănătate ale unui model de alimentație în stil mediteranean care include mai multe alimente diferite. Combinația acestor alimente este cea care pare să protejeze împotriva bolilor, deoarece beneficiul nu este la fel de puternic atunci când ne axăm pe alimente unice sau nutrienți incluși în dieta mediteraneană. Prin urmare, este important să nu adăugăm pur și simplu ulei de măsline sau nuci în dieta curentă, ci să adoptăm dieta în întregime.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The Mediterranean diet and health: a comprehensive overview”, 23 August 2021, Journal of Internal Medicine, M. Guasch-Ferré, W. C. Willett
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/joim.13333
2 Studiul "Contrasting Effects of Short-Term Mediterranean and Vegan Diets on Microvascular Function and Cholesterol in Younger Adults: A Comparative Pilot Study", publicat in 2018, in Nutrients, autori: David Rogerson, Diana Maçãs, Marianne Milner, Yingshan Liu, Markos Klonizakis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30513972/
3 Studiul „Pre-stroke adherence to a Mediterranean diet pattern is associated with lower acute ischemic stroke severity: a cross-sectional analysis of a prospective hospital-register study”, BMC Neurology volume 20, Article number: 252 (2020), Pablo M. Lavados, Enrico Mazzon, Alexis Rojo, Alejandro M. Brunser & Verónica V. Olavarría
https://bmcneurol.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12883-020-01824-y

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...