Poluarea aerului: risc de schizofrenie și de osteoporoză [studiu]

Studii recente au arătat că poluarea aerului prezintă un risc major pentru sănătate, din cauza diverselor patologii pe care le provoacă, inclusiv infecții respiratorii, boli cardiovasculare și cancer pulmonar. Cercetătorii spun că aerul poluat crește și riscul de schizofrenie și de osteoporoză.

Poluarea aerului reprezintă un risc major pentru sănătate

Poluarea aerului ambiant provoacă efecte nocive combinate, provocând aproximativ 7 milioane de decese premature în fiecare an, în principal prin provocarea unei mortalități crescute din cauza bolii pulmonare obstructive cronice, cancer pulmonar, boli infecțioase acute ale tractului respirator, accident vascular cerebral și boala coronariană, arată statisticile. În special, datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că poluarea aerului înconjurător a provocat 4,2 milioane de decese premature în întreaga lume în 2016.

Iar peste 5.480 de sugari din 23 de țări și teritorii din Europa și Asia Centrală au murit din cauze legate de poluarea aerului în 2021, potrivit unui document de politică recent de UNICEF. Expunerea cronică la poluanții atmosferici a fost legată de un risc crescut de boli cardiovasculare și respiratorii, dar și cu alte probleme de sănătate, inclusiv mai multe tipuri de cancer. Mai recent, numeroase studii au arătat că sistemul nervos central este atacat de poluarea aerului.

Prin urmare, poluarea aerului pare să fie asociată în mod semnificativ cu un risc crescut de sănătate mintală generală precară și defecte cognitive, anxietate, depresie și sinucidere, tulburări de neurodezvoltare (de exemplu, schizofrenie) și tulburări neurodegenerative (de exemplu, boala Alzheimer). Mai mult decât atât, poluarea aerului prezintă un risc major pentru sănătate, din cauza diverselor afecțiuni pe care le provoacă, inclusiv infecții respiratorii, boli cardiovasculare și cancer pulmonar. Un nou risc a fost evidențiat de cercetătorii spanioli, legat mai ales de expunerea la particule fine: degradarea sănătății osoase.

Unele dintre efectele poluării aerului asupra sănătății sunt deja știute și cercetate: bolile cardiace ischemice, accidentul vascular cerebral, bolile pulmonare obstructive cronice etc.

Expunerea la aer poluat, risc crescut de osteoporoză

Printre factorii de risc cunoscuți pentru osteoporoză se numără malnutriția, stilul de viață, medicamentele precum corticosteroizi, dar și vârsta și sexul. Expunerea la poluarea aerului înconjurător, care include particule (PM) ≤10 μm (PM10) și ≤ 2,5 μm (PM2,5), dioxid de azot (NO2), monoxid de carbon (CO) și dioxid de sulf (SO2), a fost recunoscută ca o problemă medicală gravă.
În timp ce foarte puține studii științifice au fost publicate pe această temă, cu rezultate mai mult sau mai puțin concludente, cercetătorii de la Institutul de Sănătate Mondială din Barcelona (ISGlobal) susțin într-un studiu¹ recent că există o legătură între expunerea la aerul poluat și deteriorarea sănătății osoase pe termen lung.

Mai precis, oamenii de știință se referă la riscul de osteoporoză , o boală a oaselor care combină atât o scădere a densității osoase, cât și modificări ale micro-arhitecturii sale. La nivel global, prevalența acesteia este de așteptat să crească din cauza îmbătrânirii populației.

Osteoporoza poate apărea după diagnosticarea unei alte afecțiuni, precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă și mai multe forme de cancer, dar poate apărea și ca parte a procesului de îmbătrânire.
De altfel, aceasta este de vină și pentru numeroaselor fracturi în rândul persoanelor în vârstă. Se estimează că în fiecare an există două milioane de fracturi osoase legate de osteoporoză.

Un alt studiu recent și-a propus să determine asocierea dintre expunerea pe termen lung la poluanții atmosferici și osteoporoza nou diagnosticată, folosind o bază de date națională. Studiul a constat în analizarea asocierii dintre poluarea aerului, în special a particulelor fine cu un diametru egal sau mai mic de 2,5 micrometri (PM 2,5) și sănătatea oaselor. În studiu au fost incluse 3.700 de persoane.

Cercetătorii au estimat expunerea exterioară a locuinței la poluarea aerului (particule fine și cărbune). Participanții au completat, de asemenea, un chestionar cu privire la tipul de combustibil utilizat acasă pentru gătit. În paralel, starea sănătății lor osoase a fost evaluată folosind un tip special de radiografie care măsoară densitatea osoasă, numită absorbțiometrie bifotonică cu raze X, cu accent pe regiunea lombară și șoldul stâng. Rezultatele au arătat că expunerea la poluarea aerului, în special la particule fine, a fost asociată cu niveluri mai mici de masă osoasă.

În ceea ce privește posibilele mecanisme care pot explica această asociere, cercetătorii consideră că inhalarea particulelor poluante ar putea duce la pierderea masei osoase prin apariția stresului oxidativ și inflamația cauzată de poluarea atmosferică.

Poluarea ar putea accelera rata pierderii osoase

Potrivit unei noi cercetări conduse de oamenii de știință de la Columbia University Mailman School of Public Health, poluarea aerului poate accelera de fapt rata pierderii osoase la cei care au fost diagnosticați cu această afecțiune.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat datele colectate prin studiul Women’s Health Initiative, o cohortă diversă din punct de vedere etnic de 161.808 femei aflate în postmenopauză.
Specialiștii au estimat expunerile la poluarea aerului (PM10, NO, NO2 și SO2) pe baza adreselor de acasă ale participanților, după care au măsurat densitatea minerală osoasă (întregul corp, șoldul total, gâtul femural și coloana lombară) la înscrierea femeilor în studiu, după un an, la trei și șase ani, utilizând absorbția cu raze X cu energie duală.

La finalul studiului, oamenii de știință au ajuns la concluzia că oxizii de azot, în special, contribuie foarte mult la deteriorarea oaselor și că coloana lombară este una dintre cele mai susceptibile locuri la această leziune.

Femeile sunt afectate de osteoporoză mai mult decât bărbații, 80% dintre cele 10 milioane de americani estimați cu osteoporoză fiind femei. În plus, femeile aflate în postmenopauză prezintă un risc mai mare, una din două femei de peste 50 de ani suferind o fractură osoasă din cauza osteoporozei.

Și schizofrenia ar putea fi legată de poluarea atmosferică

Schizofrenia este considerată a fi una dintre cele mai grave tulburări mintale. Este un sindrom comportamental și cognitiv complicat și eterogen din punct de vedere clinic. Un alt studiu² sugerează că poluarea poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea schizofreniei. Halucinațiile, credințele false, tulburările de gândire și lipsa de conexiune emoțională caracterizează această afecțiune mentală, care duce la dizabilitate.

Persoanele afectate de această boală se luptă adesea să ducă o viață normală și chiar și cei cu un prognostic bun se pot confrunta cu probleme sociale și profesionale. Până în prezent, cauzele apariției schizofreniei nu sunt cunoscute precis. Deocamdată, oamenii de știință susțin că factorul de risc cel mai important în dezvoltarea acestei boli este moștenirea genetică, în combinație cu factori de mediu precum izolarea de societate și consumul de droguri.

Cum cercetările privind factorii de risc pentru schizofrenie continuă, un nou studiu efectuat de oameni de știință din Danemarca arată că expunerea la poluarea atmosferică în copilărie ar putea fi unul dintre ei. Ca factor important de mediu, poluarea aerului, s-a dovedit că afectează puternic bolile respiratorii și alte probleme de sănătate. În ultimii ani, o cantitate tot mai mare de cercetările s-au concentrat pe influența poluării aerului asupra psihicului sănătate.

Astfel, se sugerează că o calitate proastă a aerului poate contribui nu doar la apariția afecțiunilor respiratorii, ci și la deteriorarea sănătății mentale. Cercetătorii au analizat date de la peste 23.000 de persoane născute în Danemarca între 1981 și 2002, a căror evoluție au urmărit-o de la vârsta de 10 ani a fiecărui participant până la apariția schizofreniei sau până când persoana a emigrat ori a decedat.

Echipa de cercetători a avut acces la datele genetice ale participanților la studiu, la evoluția sănătății mentale a acestora și la date despre poluarea atmosferică din timpul copilăriei lor. Din totalul de participanți, 3.531 au dezvoltat schizofrenie.

Analiza indică faptul că persoanele care au fost expuse la o poluare a aerului ridicată pe măsură ce înaintau în vârstă au avut un risc crescut de a dezvolta schizofrenie la maturitate. Studiul a arătat, practic, că riscul de schizofrenie este cu atât mai crescut cu cât cu cât este mai mare nivelul de poluare a aerului.

Deși încă nu este clar de ce expunerea la poluarea atmosferică în copilărie pare să influențeze riscul de schizofrenie, cercetătorii concluzionează că, potrivit acestui studiu, acest factor de risc legat de mediul înconjurător este independent de alți factori de risc pentru această boală, cum ar fi cel genetic.

Numeroase studii indică faptul că mediul și genele sunt factori de risc pentru schizofrenie. Ca factor important de mediu, s-a dovedit că poluarea aerului afectează puternic bolile respiratorii. În ultimii ani, tot mai multe studii s-au concentrat asupra influenței poluării aerului asupra sănătății mintale.

Studiile asupra populației au indicat că poluarea aerului poate crește riscul de schizofrenie prin medierea citokinelor. Mai exact, cercetările experimentale au descoperit că expunerea la poluarea aerului induce neuro-inflamație, disfuncție endotelială și activarea microgliei. Toate acestea contribuie la patogenia schizofreniei³.

Unele cercetări au arătat că expunerea pe termen scurt la poluarea aerului cu particule fine (diametrul particulelor <2,5 μm, PM2,5) a fost legată de schizofrenie, în timp ce altele privind expunerea pe termen scurt nu au raportat nicio relație semnificativă. Prin urmare, studiile de cohortă care implică populații mari sunt esențiale pentru a investiga posibila legătură între expunerea pe termen lung la poluarea aerului și riscul de schizofrenie la adulți.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shuttertsock
Bibliografie:
1 Studiul „Association of Ambient and Household Air Pollution With Bone Mineral Content Among Adults in Peri-urban South India”, apărut în JAMA Netw Open. 2020;3(1):e1918504. doi:10.1001/jamanetworkopen.2019.18504, autori: Otavio T. Ranzani et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31899531/
2 Studiul „Association of Childhood Exposure to Nitrogen Dioxide and Polygenic Risk Score for Schizophrenia With the Risk of Developing Schizophrenia”, apărut în JAMA Netw Open. 2019;2(11):e1914401. doi:10.1001/jamanetworkopen.2019.14401, autori: Henriette Thisted Horsdal et. al
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6827271/
3 Studiul „Air pollutants, genetic susceptibility and the risk of schizophrenia: large prospective study”, The British Journal of Psychiatry, Run Liu, Dankang Li, Yudiyang Ma,Lingxi Tang, Ruiqi Chen,
Yaohua Tian
https://www.cambridge.org/core/services/aop-cambridge-core/content/view/589AF57BDBFBA779AF441370D0104EA1/S0007125024001181a.pdf/air-pollutants-genetic-susceptibility-and-the-risk-of-schizophrenia-large-prospective-study.pdf
UNICEF - 1 in 5 infant deaths in Europe and Central Asia linked to air pollution - UNICEF
https://www.unicef.org/romania/press-releases/1-5-infant-deaths-europe-and-central-asia-linked-air-pollution-unicef

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...