Lipsa poftei de mâncare și anorexia

Lipsa poftei de mâncare poate fi cauzată de numeroși factori, cum ar fi o răceală banală, de o stare emoțională precară ori de anumite medicamente, însă poate fi și o consecință a unor boli mai grave. Dacă aceste boli sunt descoperite din timp și sunt tratabile, apetitul va reveni la normal în scurt timp.

Multe persoane își pierd apetitul pe termen scurt din diverse motive neîngrijorătoare, însă lipsa poftei de mâncare poate avea și cauze mai grave. De aceea, este important ca acest simptom să nu fie ignorat dacă persistă pe termen lung și este însoțit de alte semne precum oboseală, stare de greață ori vărsături repetate, pierderea bruscă în greutate ori depresia. 

Lipsa poftei de mâncare este o problemă comună, care poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia, boli fizice sau medicamentele. Anorexia nervoasă este o tulburare alimentară psihologică caracterizată prin restricționarea extremă a alimentelor și o frică intensă de îngrășare. În acest articol, vom discuta despre cauzele, simptomele și tratamentele pentru lipsa poftei de mâncare și anorexia.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Din ce cauze poate lipsi pofta de mâncare 

Lipsa poftei de mâncare este un simptom des întâlnit la persoanele în vârstă și, în multe cazuri, poate fi vorba doar despre cauze de natură emoțională, cum ar fi de exemplu tristețea, depresia determinată de singurătate ori doliul survenite în urma pierderii persoanelor apropiate.  

Cancerul este o altă cauză frecventă pentru pierderea poftei de mâncare. Există câteva tipuri de cancer asociate cu lipsa poftei de mâncare: 

  • Cancer de colon; 
  • Cancer ovarian
  • Cancer de stomac; 
  • Cancer pancreatic. 
  • Alte cauze care pot duce la pierderea poftei de mâncare sunt: 

  • Insuficiența renală ori hepatică; 
  • Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC); 
  • Demența; 
  • Hepatita; 
  • Infecția cu HIV; 
  • Hipotiroidismul; 
  • Afecțiunile cardiace; 
  • Sarcina (în special în primul trimestru); 
  • Administrarea anumitor categorii de medicamente (antibiotice, alcaloide, citotoxice); 
  • Abuzul de droguri (amfetamină, cocaine, heroină). 

O cauză aparte a apetitului scăzut este însă și anorexia, o tulburare de alimentație cu implicații fizice și emoționale, care determină persoana să se înfometeze de teama kilogramelor în plus. În timp, persoanele anorexice nutresc o obsesie negativă față de conceptul de „mâncare” și devin obsedate de imaginea corpului lor.

Despre anorexie

Anorexia nervoasă este o afecțiune psihologică complexă care poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. În general, persoanele cu anorexie nervoasă tind să evite alimentele, să controleze greutatea și să aibă o imagine distorsionată a propriului corp.

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin pierderea semnificativă în greutate și o frică intensă de îngrășare. Persoanele cu anorexie nervoasă pot avea o imagine distorsionată a propriului corp și pot percepe greutatea lor ca fiind mult mai mare decât este în realitate. Această afecțiune poate avea consecințe grave asupra sănătății și poate fi fatală în unele cazuri.

Cauzele anorexiei nervoase nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că o combinație de factori biologici, psihologici și sociali pot juca un rol. Printre factorii de risc pentru dezvoltarea anorexiei nervoase se numără antecedentele familiale, stresul, presiunea socială și cultură care promovează imaginea unui corp subțire.

Care sunt simptomele anorexiei

Persoanele anorexice prezintă câteva simptome care pot fi cu ușurință observate de către cei din jur:  

  • Frica intensă de îngrășare; 
  • Impunerea unor limite drastice pentru o cantitate de alimente permisă; 
  • Tăierea alimentelor din farfurie în porții foarte mici; 
  • Folosirea excesivă a diureticelor, laxativelor și a medicamentelor care reduc pofta de mâncare; 
  • Practicarea exercițiilor fizice extenuante; 
  • Evitarea subiectelor care vizează tulburările de alimentație; 
  • Ascunderea alimentelor din farfurie sau eliminarea lor pe ascuns în timpul mesei; 
  • Refuzul de a mânca împreună cu alte persoane;
  • Greutatea corpului este sub limitele normale; 
  • Persoanele afectate de anorexie își provoacă vărsături.

Alte simptome ale anorexiei sunt părul fragil, pielea uscată, unghiile casante, deshidratarea, durerile abdominale, letargia, oboseala, confuzia, gândirea lentă, slăbiciunea musculară, pierderea masei musculare, edeme la nivelul mâinilor și picioarelor, intoleranța la temperaturi scăzute, constipația, bradicardia, amenoreea, depresia, tendințele suicidare, lipsa respectului față de sine, nervozitatea, perfecționismul.  

Trebuie să mergi la medic dacă:

  • ai slăbit foarte mult fără să ții dietă  
  • pierderea poftei de mâncare este însoțită de simptome ale anorexiei enumerate mai sus 
  • nu ți-e poftă de mâncare din cauza medicamentelor; nu întrerupe tratamentul înainte de a discuta cu medicul tău despre reacții adverse pe care le întâmpini.

Pentru a stabili cauza lipsei poftei de mâncare, medicul îți va studia istoricul medical și îți va pune o serie de întrebări legate de simptomele resimțite și regimul alimentar. De asemenea, medicul poate solicita analize de sânge sau de urină, teste cu ultrasunete sau radiografii pentru a stabili cu certitudine cauza pentru care nu ai poftă de mâncare.   

Cum se tratează anorexia

În primul rând, pentru a evita apariția problemelor de nutriție, este important să se acorde o atenție adecvată alimentației, incluzând o varietate de alimente bogate în nutrienți, precum și evitarea dietele restrictive sau extreme.

Pacientul afectat de anorexie are nevoie de un tratament combinat, la care iau parte medicul de familie, un psiholog și un dietetician. De asemenea, familia pacientului ar putea fi rugată să îi urmărească obiceiurile alimentare pe care medicul va încerca să i le inoculeze. Nu există niciun tratament medicamentos, pentru că nimic nu s-a dovedit a funcționa prea bine. Dar, dacă persoana este depresivă sau anxioasă, antidepresivele sau alte tipuri de medicamente vor fi recomandate pentru aceste afecțiuni. Pacientul trebuie convins că anorexia nu este un stil de viață normal, ci o afecțiune care trebuie tratată.

Dacă ai primit acest diagnostic și urmezi recomandările specialiștilor, urmează acești pași:

  • Ține-te de planul de mese recomandat și respectă programările la psihoterapeut
  • Discută cu medicul tău dacă ai nelămuriri legat de aportul de nutrienți din alimente
  • Nu te izola, lasă-i pe cei dragi să se intereseze de tine
  • Nu te cântări și nu te privi obsesiv în oglindă.

Siguranța și nutriția alimentară sunt aspecte esențiale pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Lipsa poftei de mâncare și anorexia sunt două probleme care afectează aceste aspecte și pot duce la complicații grave. Este important să se acorde o atenție adecvată nutriției, să se ia măsuri de tratament la primele semne de probleme și să se promoveze o imagine corporală pozitivă și un stil de viață echilibrat.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Eating Disorders” - https://www.nimh.nih.gov/health/topics/eating-disorders 
“Overview – Anorexia” - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/anorexia/overview/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0