6 semne aparent nesemnificative, care pot trada o depresie

Cu toții știm că depresia se manifestă prin simptome precum tristețea accentuată, apatia, lipsa apetitului sau insomniile. Ce ne facem însă atunci când depresia nu este atât de evidentă și nu ne dăm seama ce se petrece cu noi?

Depresia este o tulburare persistentă a dispoziției, care afectează foarte tare modul în care pacientul simte, gândește și acționează. Există însă situații în care depresia nu se manifestă prin simptome evidente, iar pacientului îi este greu să identifice problema.

De exemplu, a te simți dezamăgit din când în când este o parte normală a vieții, dar atunci când anumite emoții precum lipsa de speranță și disperarea se instalează și pur și simplu nu dispar, s-ar putea să fie vorba despre depresie. Mai mult decât tristețea ca răspuns la luptele și eșecurile vieții, depresia schimbă modul în care gândești, simți și funcționezi în activitățile zilnice. Poate interfera cu capacitatea ta de a lucra, de a studia, de a mânca, de a dormi și de a te bucura de viață.

Crezi ca suferi de depresie?

În timp ce unii oameni descriu depresia ca „trăind într-o gaură neagră” sau având un sentiment de moarte iminentă, alții se simt lipsiți de viață, goli și apatici. Bărbații în special se pot simți furioși și neliniştiți. Lăsată netratată, depresia poate deveni o afecțiune gravă de sănătate.

Iată câteva semne aparent nesemnificative, care pot trăda o depresie!

Te pierzi cu firea în mod regulat

Ești foarte irascibil și adesea ai conflicte cu cei din jur pentru că te enervezi și situația scapă de sub control? Potrivit unui studiu făcut în anul 2013, irascibilitatea și furia sunt simptome care apar la peste jumătate dintre pacienții depresivi ¹. Agitația nefirească este un semn al depresiei atât în rândul adulților, cât și în rândul copiilor.

Te trezești din ce în ce mai devreme – în general, depresia este asociată cu apatia și cu starea de somnolență. Există însă și situații în care depresia poate cauza trezirea matinală. Dacă, din senin, observi că te trezești la 5 dimineața și nu mai reușești să adormi, e posibil să ai de-a face cu o depresie. Monitorizează-ți preț de câteva zile programul de somn și analizează-ți cu atenție gândurile pe care le ai dimineața, când te trezești din somn - e posibil că în acest fel să îți dai seama care este cauza depresiei tale.

Hobby-urile tale nu îți mai stârnesc interesul

Pierderea interesului față de activitățile care obișnuiau să îți placă, poate fi, de asemenea, un indicator al depresiei. Persoanele care suferă de depresie pot resimți o pierdere a interesului față de activitățile obișnuite.

Te doare spatele

Depresia crește riscul de durere de spate, potrivit unui studiu făcut în anul 2015 ². Pe măsură ce depresia se agravează, durerile de spate se accentuează și ele. Explicația ar fi următoarea: pe de o parte, depresia crește sensibilitatea la durere. Pe de altă parte, cu cât durerea lombară este mai intensă, cu atât mai mult se acutizează depresia. Se creează deci un cerc vicios din care pacientului îi este greu să iasă.

Acumulezi kilograme în plus

Depresia este asociată de cele mai multe ori cu pierderea apetitului, însă unii pacienți simt nevoia constanta de a își alina depresia prin consumul excesiv de mâncare. Odată ce acumulează kilograme în plus, pacientul își va pierde stima de sine, iar depresia se va adânci.

Îți este greu să iei decizii

Pacienții care suferă de depresie pot întâmpină dificultăți în luarea unor decizii. Incapacitatea de a lua decizii poate fi un semn al depresiei.

Cum variază simptomele depresiei în funcție de sex și vârstă

Depresia variază adesea în funcție de vârstă și sex, simptomele diferă între bărbați și femei, sau tineri și adulți în vârstă. De aceea, este important să le cunoști.

Depresia la bărbați

Bărbații depresivi au mai puține șanse să recunoască sentimentele de dezgust de sine și deznădejde. În schimb, ei tind să se plângă de oboseală, iritabilitate, probleme de somn și pierderea interesului pentru muncă și hobby-uri. De asemenea, este mai probabil să experimenteze simptome precum furie, agresivitate, comportament nesăbuit și abuz de substanțe. Bărbații, din cauza stereotipurilor sociale despre ceea ce „înseamnă a fi bărbat”, pot considera bolile mintale și căutarea ajutorului specializat drept semne de slăbiciune. Incomozi și jenați de sentimentele de tristețe și de disperare, ei își pot masca simptomele. De asemenea, pot fi mai puțin vorbăreți cu privire la emoțiilor lor. Pentru a face față acestor sentimente, bărbații încep să-și evite familia și prietenii petrecând mult din timpul lor la serviciu sau făcând sport; pot chiar să înceapă să consume alcool sau să se angajeze în comportamente riscante, cum ar fi conducerea agresivă sau pot deveni violenți.

Depresia la femei

Depresia se poate manifesta diferit la femei. Majoritatea cercetărilor confirmă că depresia este de aproximativ două ori mai frecventă la femei decât la bărbați 3. Fluctuațiile nivelurilor de estrogen de-a lungul ciclului reproductiv joacă probabil un rol, la fel ca și genetica. La fel și factorii socioeconomici, cum ar fi riscul crescut al femeilor de a trăi în sărăcie și de a se confrunta cu abuz emoțional și sexual.

Femeile, în general, tind să fie mai în contact cu emoțiile lor decât bărbații și pot fi mai înclinate să caute ajutor de specialitate.

Femeile sunt mai predispuse să se confrunte cu simptome precum sentimente pronunțate de vinovăție, somn excesiv, supraalimentare și creștere în greutate. Depresia la femei este, de asemenea, influențată de nivelurile de hormoni din timpul menstruației, sarcinii și menopauzei. De fapt, depresia postpartum afectează până la 1 din 7 femei după naștere ⁴.

Depresia la adolescenţi

Iritabilitatea, furia și agitația sunt adesea simptomele cele mai vizibile la adolescenții depresivi. De asemenea, ei se pot confrunta și cu dureri de cap, de stomac sau de alte dureri fizice.
Adolescenții pot înceta să mai iasă cu prietenii sau să caute constant asigurări de la părinți și de la cei dragi. De asemenea, nu este neobișnuit ca adolescenții cu depresie să consume droguri sau alcool, să fie anxioși și să se angajeze în acțiuni de auto-vătămare, cum ar fi tăierea pielii.

Depresia la vârstnici

Depresia este adesea omisă la persoanele în vârstă, deoarece simptomele - cum ar fi retragerea socială, pierderea memoriei și deficiența cognitivă - sunt atribuite îmbătrânirii sau atribuite bolilor legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer, Parkinson sau afecțiunilor vasculare. Uneori, aceste condiții pot să apară și să se agraveze reciproc.

Adulții în vârstă tind să se plângă mai mult de semnele și simptomele fizice decât de cele emoționale: precum oboseală, dureri și dureri inexplicabile și probleme de memorie. Ei pot, de asemenea, să-și neglijeze aspectul personal și să nu-și mai urmeze tratamentele medicamentoase. De asemenea, persoanele în vârstă pot începe să-și neglijeze igiena personală, să se fixeze pe ideea de moarte și să pară să-și piardă dorința de a trăi.

Cum se pune diagnosticul de depresie

Depresia afectează în mod semnificativ calitatea vieții, de aceea este important să fie diagnosticată cât mai devreme și tratată corespunzător. Pentru stabilirea diagnosticului este necesar ca pacientul să meargă la psiholog sau la medicul psihiatru.

Dacă observi aceste semne și simptome la o persoană apropiată, sugerează-i să ceara ajutor de specialitate. Sprijinul oferit de cei dragi este extrem de important în tratarea depresiei așa că asigură-te că îi ești aproape celui care suferă din cauza acestei tulburări.

Pentru a pune un diagnostic de depresie clinică, specialiștii urmează, în general, liniile directoare stabilite în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5). De asemenea, medicul poate recomanda, pentru început, un examen fizic amănunțit pentru a exclude alte afecțiuni precum boala tiroidiană, tensiunea arterială scăzută, anemie și deficiența de vitamina D, care pot avea simptome similare.

Conform DSM-5 5, un pacient îndeplinește criteriile pentru depresia clinică majoră dacă prezintă cel puțin cinci dintr-o listă de nouă simptome comune zilnic, timp de cel puțin două săptămâni. Aceste simptome pot fi o abatere de la ceea ce este obișnuit. Și un pacient poate experimenta unul dintre cele două simptome în special: tristețe/dispoziție depresivă și pierderea plăcerii pentru lucruri pe care le-au găsit cândva plăcute (uneori numite și anhedonie). Cu toate acestea, chiar și aceste două simptome se pot manifesta în moduri mai puțin evidente, în funcție de individ.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Tratament depresie

Vestea bună este că depresia poate fi tratată, odată ce se stabilește diagnosticul corect. Tratamentul pe baza de antidepresive, precum acestea - și anxiolitice - precum acestea - poate ajuta pacientul să iasă din depresie, dar și terapia cognitiv comportamentala poate fi de ajutor.

Tratamentul medicamentos, terapia, și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt elementele cheie ale tratamentului pentru depresie. Mai mult decât atât, dacă menținem stilul de viață sănătos, riscul de reapariție a depresiei scade considerabil.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Irritable mood as a symptom of depression in youth: prevalence, developmental, and clinical correlates in the Great Smoky Mountains Study”, J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. 2013 Aug;52(8):831-40, Argyris Stringaris, Barbara Maughan, William S Copeland, E Jane Costello, Adrian Angold
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23880493/
2 Studiul „The impact of depression among chronic low back pain patients in Japan”,BMC Musculoskelet Disord. 2016; 17: 447., Toshinaga Tsuji, Ko Matsudaira, Hiroki Sato, Jeffrey Vietri
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5081964/
3 „ Why is depression more common among women than among men?” The Lancet Psychiatry. 2017;4(2):146-158. Kuehner C.
https://www.thelancet.com/journals/lanpsy/article/PIIS2215-0366(16)30263-2/fulltext
4 „Postpartum Depression”, StatPearls Publishing; 2022 Jan, Saba Mughal; Yusra Azhar; Waquar Siddiqui.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519070/
5 „Dsm-5 criteria and depression severity: implications for clinical practice”. Front Psychiatry. 2018;9:450.Tolentino JC, Schmidt SL.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6176119/