Depresia este o afectiune de natura psihica, care include simptome precum tristete, insomnii, lipsa apetitului, apatie si probleme de concentrare. Spre deosebire de tristete, depresia nu trece imediat si necesita, de multe ori, tratament de specialitate.
Depresia este o tulburare a dispozitiei persistenta, care afecteaza modul in care se simte, gandeste si actioneaza pacientul. Depresia cauzeaza tristete, lipsa interesului fata de ceea ce se intampla in jur si afecteaza in mod semnificativ calitatea vietii individului.
Depresia si anxietatea au multe lucruri in comun, de aceea sunt adesea confundate. Mai mult decat atat, aceste doua tulburari apar de multe ori in acelasi timp, simptomele suprapundandu-se. Exista insa cateva elemene clare pe care cele doua afectiuni nu le au in comun. De pilda, depresia presupune prezenta sentimentelor de intristare cu privire la viitorul pe care pacientul il considera lipsit de sparanta. Anxietatea insa implica o stare de ingrijorare cu privire la viitor, nu de resemnare.
De asemenea, depresia implica o stare de apatie si lipsa gandurilor si interesului cu privire la viitor, in timp ce anxietatea presupune ingrijorarea excesiva cu privire la viitor. Pacientul depresiv nu isi face griji insa are emotii negative, in timp ce anxiosul are tendinta de a evita lucrurile care ii accentueaza anxietatea. De asemenea, depresia este adesea confundata cu tristetea.
Tristetea este o emotie normala pe care cu totii o experimentam uneori. Tristetea este declansata de situatiile dificile, dureroase sau dezamagitoare in care suntem pusi uneori. Asadar, ne simtim tristi in raport cu o situatie anume. Depresia insa, este o stare anormala, o afectiune psihica care afecteaza gandirea, emotiile, perceptiile si comportamentul. Persoanele depresive nu sunt triste in raport cu o situatie, ci sunt triste in raport cu orice.
Depresia nu are nevoie neaparat de un factor declansator, ba chiar de multe ori apare subit, la persoane care par sa aiba o viata perfecta.
Cauzele depresiei nu sunt inca in totalitate intelese de catre specialisti, insa aceasta este asociata cu o combinatie a unor factori precum:
Cu toate ca suntem cu totii predispusi depresiei, unele persoane prezinta risc crescut din cauza urmatorilor factori:
Simptomele depresiei pot fi atat de natura psihica, cat si comportamentala sau de natura fizica.
Simptomele psihice care apar odata cu depresia sunt:
Simptomele comportamentale ale depresiei:
Depresia nu se manifesta numai prin simptome psihice si comportamentale, ci si prin simptome fizice intrucat mintea controleaza corpul, iar atunci cand apar tulburari la nivel mintal, apar si la nivel fizic. Iata ce simptome fizice pot trada depresia:
Depresia se imparte in mai multe categorii, in functie de simptomele si cauzele sale.
Depresia majora, cunoscuta si sub denumirile de depresia unipolara sau tulburare depresiva majora, presupune pierderea interesului si a placerii in raport cu activitatile zilnice, precum si alte simptome asociate. Simptomele in acest tip de depresie apar in majoritatea zilelor saptamanii si persista cel putin doua saptamani.
Depresia distimica se aseamana cu cea majora, insa simptomele sale sunt mai putin severe. In cazul depresiei distimice insa, simptomele persista pe o perioada mai indelungata. O persoana trebuie sa experimenteze simptome blande ale depresiei timp de mai bine de doi ani pentru a primi diagnosticul de depresie distimica.
Depresia post-partum, cunoscuta adesea sub denumirea de depresie postnatala, are cauze complexe si apare in urma unui mix de factori. Schimbarile hormonale care se petrec in organism, precum si stresul ce apare in primele zile de viata ale copilului pot cauza stari de tristete sau anxietate, insa atunci cand acestea persista si afecteaza relatia mamei cu copilul este vorba despre depresie. Un procent de 16 % dintre femei experimenteaza depresia postnatala in primele trei luni de la nastere.
Depresia sezoniera este o afectiune a dispozitiei care apare intr-un anumit sezon. Cauzele acesteia nu sunt in totalitate intelese, insa specialistii banuiesc ca lipsa soarelui din sezonul rece are legatura cu instalarea depresiei sezoniere. Aceasta afectiune este asociata cu tulburarile de dispozitie (fie perioade de depresie, fie de manie), care debuteaza la inceputul sau la finalul unui anotimp. Depresia care apare iarna si dispare la finalul sezonului rece este cea mai comuna depresie sezoniera.
Depresia atipica este definita de un tipar anume al simptomelor depresive. In caz de depresie atipica, un eveniment fericit poate imbunatati temporar dispozitia pacientului. Simptomele acestui tip de depresie sunt: cresterea apetitului, nevoia crescuta de somn, senzatia de maini si picioare grele si sensibilitate exagerata la critici.
Depresia psihotica are simptomele depresiei majore, insa combinate cu simptome de natura psihotica precum:
Depresia bipolara este cunoscuta si sub denumirea de psihoza/ boala maniaco-depresiva. Pacientul care sufera de aceasta afectiune experimenteaza perioade de depresie si perioade de manie, cu perioade normale intre acestea. Mania este opusul depresiei si poate varia din punct de vedere al intensitatii. Simptomele maniei sunt: stare exagerat de buna, energie din belsug, lipsa nevoii de somn, gandirea rapida si vigilenta, probleme de concentrare, irascibilitate si iritare.
Depresia premenstruala apare inainte sau in momentul menstruatiei la femei si se manifesta prin urmatoarele simptome:
Depresia situationala apare atunci cand individul are probleme de adaptare la o situatie dificila, stresanta, precum decesul unui apropiat, divortul sau pierderea jobului.
Daca in cazul altor afectiuni analizele sunt de ajutor in stabilirea diagnosticului, atunci cand vine vorba despre depresie, discutia cu pacientul este cel mai important instrument pe care medicul il are. Psihologul si psihiatrul sunt in masura sa stabileasca diagnosticul de depresie, precum si tipul acestei afectiuni.
Anamneza va oferi medicului informatii cu privire la simptomele pacientului, dar si cu privire la evenimentele care s-au petrecut recent in viata sau ori cu privire la afectiunile psihice de care sufera sau nu rudele apropiate.
Exista o serie de scale de evaluare a depresiei, pe care psihologii si psihiatrii le pot folosi pentru stabilirea diagnosticului corect. Scala HADS de evaluare a depresiei este adesea folosita in spitale. Aceasta are la baza un chestionar cu 14 intrebari, dintre care jumatate intentioneaza sa detecteze depresie si cealalta jumatate anxietatea. Inventarul de depresie Beck BDI-II este una dintre metodele de evaluare a depresiei. Acest inventar este alcatuit din 21 de itemi care inventariaza simptomele si severitatea acestora.
Fiecare item are 4 grade de severitate, incepand de la absent si pana la foarte sever. Inventarul de depresie BDI-II este bazat pe 84 de intrebari. Scala de evaluare Hamilyton HDRS este folosita de catre medici pentru identificarea severitatii depresiei, nu pentru diagnosticarea acesteia. Aceasta este alcatuita din 17 itemi de evaluare. Scala de melancolie, Scala de depresie Montgomery-Asberg si Scalele de depresie Newcastle sunt, de asemenea, folosite pentru stabilirea diagnosticului corect. Medicul psiholog, dar si cel psihiatru vor sti exact ce scala sa foloseasca in functie de fiecare caz in parte.
Scala Zung de autoevaluare a depresiei identifica simptomele psihologice si simptomatice ale depresiei. Aceasta include 20 de elemente care testeaza cele 4 caracteristici comune ale depresiei. Respondentii au la dispozitie 4 afirmatii prin care pot reactiona la intrebarile pozitive sau negative. In 10 minute se completeaza chestionarul scalei Zung si se afla rezultatul.
Depresia clinica netratata poate deveni o problema extrem de serioasa, crescand riscul de abuz de alcool, de droguri, dar si riscul de suicid. Depresia majora afecteaza considerabil calitatea vietii pacientului asa ca trebuie tratata atat cu antidepresive cat si cu psihoterapie. Alte efecte secundare ale depresiei majore netratate sunt: risc crescut de afectiune arteriala, sistem imunitar slabit si malnutritie.
Tratamentul pentru depresie difera de la pacient la pacient, in functie de severitatea simptomelor si de tipul de depresie de care sufera. Unii pacienti remediaza problema cu psihoterapie sau cu schimbari ale stilului de viata, in timp ce altii au nevoie de tratament medicamentos.
Daca nu exista o cauza medicala ascunsa a depresiei, pacientul poate fi tratat prin psihoterapie. Terapia cognitiv comportamentala il ajuta pe acesta sa se simta mai bine dar si sa invete cum sa combata si sa previna simptomele specifice depresiei.
Tratamentul medicamentos pentru depresie este bazat pe medicamente antidepresive. Aceste medicamente imbunatatesc starea pacientului, stimuland secretia de noradrenalina, de serotonina si dopamina. Tratamentul medicamentos este administrat cel putin pana cand starea pacientului se imbunatateste si simptomele dispar, insa in unele cazuri medicii considera necesara prelungirea tratamentului chiar si dupa ce depresia dispare.
Persoanele depresive au nevoie de sprijinul celor din jur pentru a putea face fata afectiunii psihice care le consuma energia si le face viata complicata. Daca ai in jurul tau o persoana depresiva, incurajeaz-o sa ceara ajutor de specialitate. De asemenea, e important sa o asculti atunci cand are nevoie, sa nu o judeci in mod gresit si sa te asiguri ca isi ia tratamentul asa cum trebuie daca medicul i-a recomandat tratament medicamentos.
Schimbarea stilului de viata, adica adoptarea unui stil de viata mai sanatos, este de mare ajutor in combaterea depresiei, dar si in prevenirea acesteia. In cazurile usoare de depresie, schimbarea stilului de viata este suficienta pentru imbunatatirea starii pacientului.
Sportul se afla in topul recomandarilor pentru tratarea depresiei. Studiile facute in domeniu au confirmat eficienta exercitiilor fizice in ceea ce priveste reducerea simptomelor depresiei. Exercitiile fizice stimuleaza organismul sa produca serotonina si endorfine, adica neurotransmitatorii care amelioreaza depresia. De asemenea, sportul creste stima de sine, combate senzatia de neputinta si ajuta la crearea unor legaturi cu oamenii din jur.
Relatiile cu cei din jur sunt de asemenea importante in combaterea depresiei. Izolarea nu face altceva decat sa accentueze simptomele specifice acestei tulburari psihice. Pacientul care sufera de depresie trebuie sa mentina legatura cu familia si prietenii, poate chiar sa participe la sedinte de sustinere reciproca organizate de catre cabinetele de psihoterapie.
Si dieta joaca un rol important in combaterea depresiei. Organismul are nevoie de o serie de nutrienti pentru a produce substantele chimice din creier, iar atunci cand nu le primeste, deficitul la capitolul neurotransmitatorilor poate cauza depresie sau anxietate. Adopta deci o dieta sanatoasa, pe baza de legume, fructe, produse lactate si cereale integrale. Renunta la alimentele procesate si la cele bogate in zaharuri, care nu fac altceva decat sa contribuie la aparitia simptomelor depresiei. Cofeina este asociata cu anxietatea asa ca, daca suferi de depresie, ar trebui sa reduci si consumul de cofeina, care nu face altceva decat sa accentueze simptomele neplacute cu care te confrunti deja.
Stresul poate cauza depresia, dar o si intretine asa ca e bine sa inveti cum sa il tii sub control. Terapia cognitiv comportamentala, dar si practicile precum yoga, meditatia, rugaciunea sau tai chi-ul sunt de ajutor in acest sens.
Lipsa somnului afecteaza in mod considerabil dispozitia intrucat o mare parte dintre neurotransmitatorii din creier sunt inlocuiti in timpul somnului asa ca lipsa somnului poate cauza dezechilibre in chimia creierului. Persoanele care nu se odihnesc suficient au tendinta de a dezvolta depresie.
Potrivit studiilor, persoanele care au stima de sine la cote inalte reusesc sa faca fata mai usor depresiei, ba chiar atitudinea lor increzatoare le ajuta sa previna aceasta afectiune. Dezvolta-ti increderea in propria persoana renuntand la obiceiul de a te critica, adoptand un stil de viata sanatos, amintindu-ti in permanenta de ce esti un om valoros, renuntand la perfectionism, implicandu-te in actiuni caritabile – nu conteaza calea pe care o alegi pentru a iti spori increderea in sine, important e sa o faci, iar atunci depresia va deveni din ce in ce mai slaba.
Daca locul de munca te face sa te simti neimplinit si sta la baza depresiei tale, e momentul sa te gandesti la o schimbare pe plan profesional. Gandeste-te la ce ti-ar placea sa faci, ia-ti inima in dinti si fa-o. Un terapeut te poate ajuta sa iti dai seama incotro sa o apuci.
Si tratamentele alternative si-au dovedit eficienta in tratarea depresiei.
Studiile facute de specialisti in ultimii ani cu confirmat faptul ca yoga, meditatia, dar si alte tehnici de relaxare precum masajul au capacitatea de a combate simptomele depresive. Alege o asemenea tehnica in paralel cu tratamentul conventional pentru a accelera procesul de vindecare.
Suplimentele naturale pot fi si ele folosite pentru a sustine organismul in lupta cu depresia – consulta-te insa inainte de a lua asemenea suplimente cu medicul tau. Pentru depresie se folosesc suplimentele pe baza de acizi grasi Omega-3, vitamina B12, magneziul, turmericul, vitamina D, GABA si melatonina.
Studiile au dovedit faptul ca tehnica specific medicinei chinezesti, acupunctura, este eficienta in tratarea depresiei. Parerile sunt insa impartite, unii specialisti fiind de parere ca este vorba despre efectul placebo. Autosugestie sau nu, important este ca acupunctura este eficienta in tratarea acestei tulburari psihice.
Prevenirea depresiei este in mod deosebit importanta pentru cei care au suferit deja un episod depresiv, dar si pentru cei care au rude apropiate care sufera de aceasta afectiune. Intrucat depresia afecteaza calitatea vietii, ideal ar fi sa fie prevenita, nu tratata.
Instalarea starilor depresive poate fi prevenita prin adoptarea urmatoarelor strategii:
Daca ai o persoana depresiva in preajma o poti ajuta sa previna starile neplacute ale acestei afectiuni. In primul rand, arata-i ca ii esti alaturi, ascult-o cand are nevoie si nu pune presiune pe ea. Apoi, incurajeaza persoana respectiva sa adopte un stil de viata sanatos, dar si sa isi indrepte atentia catre Divinitate. Daca nu este o persoana credincioasa, o poti incuraja sa practice meditatia sau alte tehnici care considera ca i-ar fi de ajutor.
Sursa foto: Shutterstock