Ce este sindromul de întrerupere?
Ce este sindromul de întrerupere?
Ce este sindromul de întrerupere?
Odată cu trecerea timpului, tratamentul cu antidepresive poate ameliora simptomele de depresie. Astfel, pe măsură ce pacientul începe să se simtă mai bine, acesta poate avea senzația că e cazul să întrerupă tratamentul.
Cu toate acestea, oprirea bruscă sau reducerea cantității de medicament poate da anumite reacții adverse, inclusiv simptome fizice de boală, asemănătoare cu cele ale gripei. Unele persoane pot manifesta și reacții adverse de ordin psihic, cum ar fi gânduri tulburătoare sau chiar psihoză. Toate acestea pot face parte din sindromul de întrerupere.
Descoperă, în cele ce urmează, ce înseamnă sindromul de întrerupere, cum se poate preveni și cum se poate trata.
Ce este sindromul de întrerupere?
Sindromul de întrerupere reprezintă un set de simptome ce apar la aproximativ 20% din pacienții care urmează un tratament cu medicamente antidepresive, pentru cel puțin o lună, după care se întrerupe sau se micșorează semnificativ cantitatea de medicamente. Simptomele pot apărea în urma oricărui tip de tratament cu medicamente antidepresive. Persoanele care manifestă sindromul de întrerupere prezintă simptome de stare generală de rău, depresie și anxietate la circa două-patru zile de la întreruperea tratamentului.
Care sunt cauzele sindromului de întrerupere?
Experții nu înțeleg încă pe deplin ce anume cauzează sindromul de întrerupere, dar există câteva teorii în curs de cercetare. Una dintre aceste teorii susține că sevrajul brusc de la un tratament cu antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării de serotonină (SSRI) poate cauza o scădere abruptă a nivelului de serotonină în organism. Atunci când pacientul urmează un tratament cu acest tip de antidepresive pe o perioadă mai lungă de timp, poate resimți o creștere a nivelului de serotonină.
Serotonina este hormonul responsabil pentru stabilizarea stării de spirit și generarea sentimentului de fericire și de stare generală de bine. Activitatea receptorului serotonină scade odată cu introducerea antidepresivelor de tip SSRI. Atunci când pacientul întrerupe tratamentul, receptorii rămân în această stare mai puțin activă pentru zile sau chiar săptămâni, ceea ce afectează felul în care organismul utilizează serotonina și poate da curs sindromului de întrerupere.
Timpul de înjumătățire al medicamentelor (timpul necesar scăderii la jumătate a concentrației unei substanțe active în plasma sangvină) reprezintă și acesta un motiv pentru care apar simptomele sindromului de întrerupere. Când sunt administrate o perioadă de timp, SSRI pot provoca modificări ale creierului care afectează receptorii serotoninei, arată un studiu din 2023 1.
Când tratamentul este în cele din urmă oprit, vor exista mai puțini receptori decât înainte și o deficiență pe termen scurt a activității serotoninei. De obicei, organismul va corecta acest lucru, dar va exista o perioadă de ajustare până când sistemul se va normaliza.
Efecte asemănătoare se pot petrece și atunci când pacientul întrerupe un tratament cu alte tipuri de medicamente antidepresive. Anumite medicamente antidepresive, odată întrerupte, pot afecta o parte a sistemului nervos numit sistem colinergic, ceea ce poate rezulta în probleme de echilibru și simptome asemănătoare cu cele ale bolii Parkinson.
Există și o clasă specifice de antidepresive, numite inhibitorii de monoaminooxidaza (MAOI), care interacționează cu neurotransmițătorii din creier și îmbunătățesc comunicarea dintre aceștia și care pot cauza agitație sau psihoză, în cazul unei întreruperi bruște.
Simptomele sindromului de întrerupere
Simptomele sindromului de întrerupere se suprapun cu cele ale altor afecțiuni, așa încât medicul va avea nevoie de un istoric medical complet pentru a putea emite un diagnostic. Pacientul poate remarca anumite schimbări atât de ordin psihic, cât și fizic, atunci când întrerupe neanunțat tratamentul.
Printre aceste simptome se numără:
- Simptome de gripă, cum ar fi stare de oboseală, dureri de cap, dureri musculare și articulare, transpirație
- Insomnie sau somn agitat, cu vise sau coșmaruri
- Stare de greață cu sau fără vărsături
- Stări de dezechilibru, inclusiv vertigo
- Tulburări senzoriale, cum ar fi furnicături la nivelul pielii, senzații de arsură sau usturime, în special în zona capului
- Stare de irascibilitate și agresivitate
Simptomele debutează, de regulă, la două până la patru zile după întreruperea bruscă a unui medicament care a fost administrat în mod regulat timp de cel puțin o lună. În unele cazuri, oamenii pot prezenta simptome de sevraj după omiterea unei doze de medicament cu un timp de înjumătățire scurt. Specialiștii atrag atenția că aproximativ 70% dintre persoanele care iau SSRI omit ocazional dozele, așa că nu este neobișnuit ca pacienții cu depresie să experimenteze unele simptome de sevraj din când în când.
Printre substanțele active asociate cu sindromul de întrerupere se numără:
- Desvenlafaxină
- Citalopram
- Duloxetină
- Venlafaxină
- Paroxetină
- Fluoxetină
- Sertralină
Simptome severe
Există și situații când pacienții cu depresie se pot confrunta cu simptome mai severe, cum ar fi:
- Catatonie (pacientul nu se poate mișca sau nu poate comunica ori, din contra, are o stare de agitație, confuzie și neliniște)
- Depersonalizare (o experiență detașată, în afara corpului)
- Psihoză
- Gânduri sinucigașe
Simptomele sindromului de întrerupere sunt asociate cu disconfort semnificativ, absenteism la locul de muncă, alte probleme psihosociale și, în anumite cazuri, pot fi suficient de severe pentru a necesita spitalizarea pacientului.
Cât timp durează sindromul de întrerupere?
Simptomele sindromului de întrerupere sunt, de regulă, ușoare și se rezolvă de la sine în cursul a una-două săptămâni. Există, însă, și cazuri mai severe, care presupun tulburări cognitive sau psihotice îndelungate, unde poate fi nevoie de intervenție psihiatrică de urgență.
Durata simptomelor sindromului de întrerupere depind de tipul de antidepresiv prescris ca tratament. Așadar, antidepresivele din clasa SSRI sunt cunoscute pentru potențialul de a cauza simptome de sevraj. Cu toate acestea simptomele nu sunt intense și nu se extind pe perioade lungi de timp.
În ceea ce privește medicamentele din clasa MAOI, acestea pot fi mai problematice deoarece pot da simptome mai severe. Întreruperea tratamentului cu orice tip de antidepresiv, însă, poate da reacții adverse, dacă este realizată fără un protocol stabilit de medic.
Cum se poate ameliora sindromul de întrerupere?
Pacientul care intenționează să încheie tratamentul cu medicamente antidepresive trebuie, în mod obligatoriu, să se consulte cu medicul curant, pentru a stabili o strategie cât mai bună de întrerupere.
Medicul este unicul în măsură să decidă când și cum trebuie încheiat tratamentul medicamentos.
De asemenea, există câteva bune practici pentru pacienții aflați pe tratament, pentru evitarea sindromului de întrerupere:
- Medicii recomandă utilizarea tratamentului antidepresiv pentru circa șase-nouă luni până la luarea în calcul a întreruperii acestuia. Persoanele care suferă de depresie recurentă sau prezintă un risc ridicat de revenire a simptomelor ar trebui să ia tratament pentru minimum doi ani.
- Pacientul este încurajat să renunțe la tratament numai sub observația medicului curant, la instrucțiunile acestuia, chiar dacă se simte mai bine și nu mai manifestă simptome.
- Reducerea sau oprirea tratamentului cu antidepresive trebuie să se întâmple treptat, în decursul câtorva săptămâni, cel puțin. Medicul curant va avea în vedere tipul de antidepresiv, dozajul și perioada de timp în care a fost consumat de către pacient.
- Numai 20% dintre persoanele care urmează un tratament cu antidepresive se folosesc și de psihoterapie. Această formă de terapie poate fi extrem de folositoare atât în managementul depresiei, cât și în controlarea sindromului de întrerupere.
- Simptomele pot fi mai bine gestionate dacă pacientul adoptă un regim alimentar echilibrat, practică sport frecvent și tehnici de reducere a stresului, cum ar fi meditația. Totodată, o igienă corespunzătoare a somnului este extrem de utilă.
Când să mergi la medic?
Pacienții care intenționează să-și întrerupă tratamentul cu medicamentele antidepresive trebuie să se consulte, mai întâi, cu medicul curant, pentru a putea concepe împreună cu acesta un plan personalizat. Factorii care trebuie luați în calcul atunci când se planifică o strategie de încheiere a tratamentului sunt:
- Tipul de medicament antidepresiv
- Perioada de tratament a pacientului
- Alte medicamente pe care le ia în paralel pacientul
- Starea psihică a pacientului la acel moment
- Necesitatea de medicamente complementare, cum ar fi sedative naturale sau alte remedii pentru somn.
Cum previi sindromul de întrerupere?
Studiile arată că aproximativ 50% dintre pacienții cu depresie prezintă simptome de sevraj SSRI atunci când încetează să-și ia tratamentul. Aceste simptome durează de obicei în jur de două săptămâni, dar pot persista mai mult timp în cazul pacienților care au luat mulți ani acest tip de tratament.
De aceea este important ca medicamentele să fie administrate la aceeași oră în fiecare zi. Acest lucru poate poate ajuta la minimizarea riscului de a prezenta simptome de sevraj. În cazul în care omiți o doză de medicament, poți să o iei imediat ce ți-ai amintit, cu excepția cazului în care este aproape timpul pentru următoarea doză.
Atenție! Nu lua niciodată o doză dublă pentru a compensa doza uitată!
Dacă vrei să reduci doza de medicament, discută cu medicul înainte de a îți pune planul în aplicare. Reducerea dozei timp de una până la două săptămâni ar fi rezonabilă dacă iei tratamentul de puțin timp (mai puțin de opt săptămâni). După șase până la opt luni de tratament, s-ar putea să fie nevoie să reduci treptat doza timp de șase până la opt săptămâni.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Estimating risk of antidepressant withdrawal from a review of published data. CNS Drugs”. 2023; Horowitz MA, Framer A, Hengartner MP, Sørensen A, Taylor D.
https://link.springer.com/article/10.1007/s40263-022-00960-y
Te-ar mai putea interesa și...
