Cum iti dai seama cand deprimarea se transforma in depresie?

Tristețea este normală, cu toții avem momente în care suntem deprimați și nu e nimic în neregulă cu asta. Însă dacă deprimarea se transformă în depresie, e nevoie să primim ajutor de specialitate pentru a depăși perioada grea în care ne aflăm.

Greutățile pe care le întâmpinăm în fiecare zi, decepțiile și pierderile ne fac să ne simțim uneori triști, însă atunci când tristețea ia amploare și devine copleșitoare, vorbim deja de depresie. Depresia poate afecta toate aspectele vieții, inclusiv relațiile cu familia, prietenii și comunitatea. Iar cu această problemă de sănătate se poate confrunta oricine. Însă oamenii de știință atrag atenția că persoanele care au suferit un abuz, pierderi grave sau care s-au confruntat cu evenimente stresante au un risc crescut de a dezvolta depresie. 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Statisticile arată că peste 50% dintre persoanele care suferă de depresie nu sunt diagnosticate niciodată și nici măcar nu bănuiesc că au o asemenea problemă. Ba mai mult, schimbările sunt subtile, iar cei care observă toate acestea sunt prietenii sau cei dragi. 

Identificarea depresiei este esențială pentru că tratamentul este necesar pentru vindecare, fie că vorbim despre cel medicamentos, fie că ne referim la consilierea terapeutică.

Tipuri de depresie

Există mai multe tipuri de depresie:

  1. tulburare depresivă cu un singur episod, adică persoana în cauză are un singur episod de depresie;
  2. tulburare depresivă recurentă, adică persoana în cauză are un istoric de cel puțin două episoade depresive;  
  3. depresia majoră include simptome precum pierderea interesului, de cele mai multe ori timp de cel puțin două săptămâni, care interferează cu activitățile zilnice.
  4. Tulburarea depresivă persistentă (numită și distimie sau tulburare distimică) se manifestă prin simptome mai puțin severe de depresie care durează mult mai mult, de obicei cel puțin 2 ani.
  5. Depresia poate să apară și în timpul sarcinii. Depresia care debutează în timpul sarcinii poartă denumirea de depresie prenatală, iar depresia care se manifestă după nașterea bebelușului este cunoscută ca depresia postpartum.
  6. Tulburarea afectivă sezonieră este depresia care apare, de obicei, la sfârșitul toamnei și începutul iernii și care dispare în timpul primăverii și verii.
  7. Depresia cu simptome de psihoză reprezintă o formă severă de depresie în care o persoană se confruntă cu simptome de psihoză, cum ar fi iluzii (deranjante, convingeri false fixe) sau halucinații (pacientul aude sau vede lucruri pe care ceilalți nu le aud sau nu le văd).
  8. Tulburare bipolară, care se manifestă prin episoade depresive care alternează cu perioade de simptome maniacale, care includ euforie sau iritabilitate, vorbitul excesiv, creșterea stimei de sine, lipsa somnului, distractibilitatea și impulsivitatea, comportamentul imprudent.

Simptome că deprimarea s-a transformat deja în depresie

Iată ce semne indică faptul că deprimarea s-a transformat deja în depresie:

  • Tristețea nu dispare pe parcursul zilei, ba persistă chiar zile la rând, fără să se observe o ameliorare.
  • Apar senzația de vină, pesimismul, pierderea speranței și lipsa totală a stimei de sine.
  • Apar insomniile.
  • Individul devine irascibil, neliniștit și veșnic obosit.
  • Apetitul fie este scăzut, fie este potențat – extremele în ceea ce privește pofta de mâncare sunt asociate cu depresia.
  • Pierderea interesului față de orice activitate, apatia.
  • Dureri de cap, crampe musculare.
  • Probleme de natură gastrointestinală.
  • Anxietate, senzația de vid în interior.
  • Probleme de concentrare.
  • Incapacitatea de a lua decizii.
  • Gânduri suicidale.

Aceste simptome pot să fie ușoare, de exemplu, pacientul decide să rămână acasă pentru a se uita la televizor în loc să iasă la plimbare cu un prieten, până la simptome severe. De exemplu, pacientul nici nu mai face efortul de a se ridica din pat ca să facă duș. Sau, mai grav, pacientul are gânduri persistente de sinucidere.  

Este important de menționat și faptul că pacientul cu depresie poate să aibă și un  comportament nesăbuit, iar acest comportament a fost observat cu precădere la bărbați, atrag atenția oamenii de știință. Potrivit Asociației pentru Anxietate și Depresie din America (ADAA), bărbații cu depresie pot să adopte un comportament sexual riscant, să înceapă să cheltuiască excesiv sau chiar să facă abuz de substanțe, cum ar fi alcoolul sau drogurile. 

Iar în cazul femeilor, depresia se poate manifesta prin simptome de iritabilitate, nerăbdare sau anxietate și îngrijorare. Problemele de concentrare sunt un alt simptom asociat cu depresia, susțin oamenii de știință. 

Depresia se manifestă și printr-un sentiment excesiv de vinovăție sau lipsă de valoare. De multe ori, pacienții cu depresie se simt vinovați că se confruntă cu această stare de depresie sau simt că nu fac suficient nici la muncă, nici acasă. 

Un alt lucru important de menționat este că pacientul cu depresie poate să acuze și simptome fizice inexplicabile. Iar motivul din spatele acestor stări este că corpul și mintea sunt conectate. Prin urmare, bolnavul acuză dureri de cap persistente, probleme digestive sau dureri inexplicabile. 

Care sunt factorii de risc pentru depresie?

Oamenii de știință spun că factorii genetici, biologici, de mediu și psihologici joacă un rol în apariția depresiei. Aceasta poate debuta la orice vârstă, dar deseori apare la vârsta adultă. Potrivit statisticilor, depresia apare și la copii și adolescenți, deși copiii pot exprima mai multă iritabilitate decât tristețe. Multe tulburări cronice de dispoziție și anxietate la adulți încep ca niveluri ridicate de anxietate în copilărie.

În cazul persoanelor de vârstă adultă, depresia poate apărea în asociere cu alte boli medicale grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inimă și boala Parkinson. Se pare că aceste afecțiuni sunt mai grave atunci când depresia este prezentă, iar cercetările sugerează că persoanele cu depresie și alte boli medicale tind să aibă simptome mai severe ale ambelor boli. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au recunoscut, de asemenea, că anumite tulburări mintale, inclusiv depresia și schizofrenia, pot face ca oamenii să se îmbolnăvească grav de COVID-19.

Mai mult decât atât, specialiștii atrag atenția că și anumite afecțiuni de sănătate fizică, cum ar fi boala tiroidiană, sau medicamentele administrate pentru o boală fizică provoacă efecte secundare care pot să ducă la depresie.

Când trebuie să mergi la medic

Dacă aceste simptome persistă mai mult de două săptămâni ori dacă apar gândurile suicidale, pacientul trebuie să meargă de urgență la medicul psihiatru, întrucât este nevoie de tratament. Și psihologul poate fi de ajutor în tratarea depresiei, terapia cognitiv-comportamentală fiind în special eficientă în acest sens.

Întrucât nu există un test sau o analiză care să permită diagnosticarea depresiei, discuția pacientului cu medicul este esențială. De aceea, pacientul trebuie să fie extrem de sincer și deschis în discuția pe care o are cu specialistul, fie că este vorba despre psihiatru, psiholog sau chiar medicul de familie.

De ce depresia necesită tratament

Dacă tristețea trece de la sine în cel mult câteva zile, depresia poate persista zile la rând, săptămâni sau chiar ani. Riscurile asociate cu depresia sunt foarte mari (riscul de suicid, dar și afectarea relațiilor cu cei din jur, pierderea jobului, declanșarea unor probleme de sănătate), de aceea este foarte important să fie tratată cât mai devreme.

Mai multe simptome persistente, pe lângă lipsa interesului pentru activitățile zilnice sunt necesare pentru ca medicul să pună diagnosticul de depresie, dar și persoanele cu doar câteva simptome pot beneficia și de tratament. Severitatea și frecvența simptomelor și cât durează acestea vor varia în funcție de persoană, de boală și de stadiul bolii.

Tratamentul pentru depresie este ales de specialist în funcție de severitatea simptomelor pe care le resimte pacientul. De pildă, în cazurile blânde de depresie, care se instalează în urma unui stres emoțional mare (examene, pierderea jobului) sau decesul unui apropiat, medicul de familie poate recomanda ședințele de consiliere la psiholog.

Însă în cazurile mai grave, de depresie majoră, pacientul trebuie să meargă la psihiatru, care este singurul în măsură să prescrie tratamentul medicamentos pe bază de antidepresive și anxiolitice.
Medicamentele antidepresive măresc cantitatea de serotonină eliberată în creier, îmbunătățind astfel considerabil starea pacientului. Totuși, aceste medicamente vin cu o serie de efecte adverse, pe care pacientul trebuie să le observe și să le comunice medicului.

Mai mult decât atât, antidepresivele au nevoie de timp - de obicei 4-8 săptămâni - pentru a funcționa. De aceea, este important să nu renunți la medicamentele recomandate de medic dacă nu observi îmbunătățiri în scurt timp.  

Crezi ca suferi de depresie?

Recent,  Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente a aprobat un medicament, care este recomandat persoanelor cu depresie rezistentă la tratament. Uneori, medicii recomandă și psihoterapia în paralel cu tratamentul medicamentos prescris pentru depresie. Asta pentru că de multe ori, după încetarea administrării antidepresivelor, mulți pacienți au de-a face cu o recădere. Însă cu ajutorul consilierii terapeutice, aceștia vor reuși să se mențină pe linia de plutire și după încheierea tratamentului medicamentos.

Dacă cineva apropiat ție are simptome specifice depresiei, sfătuiește-l să ceară ajutor de specialitate. Persoanele depresive au abilitatea de a-și ascunde foarte bine stările, ceea ce înseamnă că este posibil să mimeze fericirea pentru a-i liniști pe cei din jur – nu te lasă păcălit.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Mental Health - Depression
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression
World Health Organization - Depressive disorder (depression)
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
U.S. Food and Drug Administration - FDA approves new nasal spray medication for treatment-resistant depression; available only at a certified doctor’s office or clinic
https://www.fda.gov/news-events/press-announcements/fda-approves-new-nasal-spray-medication-treatment-resistant-depression-available-only-certified


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0