Palpitatiile la pacientii cu anxietate - Cand e cazul sa mergi la medic?

Palpitațiile, acele bătăi ale inimii suplimentare sau neregulate, se numără printre simptomele specifice anxietății, dar pot indica și alte probleme de sănătate. Iată cum să faci diferența între palpitațiile inofensive cauzate de anxietate și cele care pot trăda o afecțiune mai gravă.

Ți se întâmplă uneori, fie pe fondul unui eveniment, fie aparent din senin, ca inima să îți bată din ce în ce mai repede și să nu știi cauza? În primul rând, trebuie să te gândești la numărul de cafele băute în ziua respectivă - cu cât ai băut mai multe cești de cafea, cu atât e mai mare riscul să ai de-a face cu un asemenea simptom neplăcut. Abia apoi te poți gândi la anxietate sau chiar la aritmii sau alte complicații cardiovasculare.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cum îți dai seama dacă palpitațiile tale sunt cauzate de anxietate?

La fel ca și palpitațiile cauzate de aritmii, și cele care apar pe fond de anxietate sunt însoțite de transpirații, amețeli, slăbiciune, oboseală sau chiar durere în piept. Așadar, acestea pot fi confundate cu ușurință. Întrucât în cazul unei probleme cardiace e important să mergi la medic cât mai repede, dacă ai palpitații și simptome asociate precum cele menționate mai sus, e important să mergi la urgențe sau să suni la 112.

Când te confrunți cu palpitații fără alte simptome și mergi la un consult, medicul îți va spune, în urma unor teste și analize, dacă ai probleme cardiace sau este vorba despre anxietate. Dacă electrocardiograma și alte analize similare nu detectează probleme cardiace și medicul stabilește că este vorba despre anxietate, trebuie să știi ce tehnici poți folosi pentru a reduce bătăile neregulate inimii și pentru a ține anxietatea sub control. Un psiholog te poate ajuta să înțelegi ce este anxietatea, cum și când se manifestă aceasta, însă totodată îți poate oferi și câteva ponturi de preț cu privire la combaterea acesteia.

Cum să ameliorezi situația atunci când palpitațiile sunt cauzate de anxietate?

Iată câteva idei legate de cum să calmezi palpitațiile corelate ciu anxietatea:

Folosește-te de exerciții de respirație

Asemenea exerciții nu numai că îți reglează ritmul respirației, însă totodată vor relaxa mintea și corpul, risipind anxietatea. Inspiră pe nas, direcționând aerul către cavitatea abdominală. Ține-ți respirația preț de 2‑4 secunde, apoi expiră lent, până când scoți tot aerul afară. Repetă acest exercițiu până când simți că palpitațiile dispar și începi să îți revii. Găsești pe internet și în aplicațiile pentru telefon mai multe exerciții de respirație sau îl poți ruga pe medicul de familie să te ajute cu recomandări.

Bea mai multă apă

Și deshidratarea favorizează palpitațiile, de aceea e important să o previi, consumând apă simplă și alte lichide sănătoase (ceaiuri de plante neîndulcite, supe, ciorbe) în cantități totale de 8 - 10 pahare pe zi. Sigur că numărul ideal de pahare cu apă depinde de greutatea ta corporală și de cât efort faci zilnic, dar și dacă lucrezi în căldură mare și transpiri mult. O persoană cu o greutate mai mică și care nu lucrează în căldură mare și nu face efort fizic susținut va avea nevoie de mai puțină apă devât cineva care se potrivește acestor descrieri.

Evită substanțele care îți stimulează creierul

Aceste substanțe provoacă și palpitații, așa că ar trebui să le eviți pe cât posibil. Printre substanțele care îți stimulează creierul se numără cofeina, alcoolul și tutunul. Nu spunem că dacă suferi de anxietate și ai palpitații nu ar trebui să bei deloc cafea sau ceai negru, de exemplu, dar ar putea să te ajute să reduci cantitatea. Încearcă să bei doar o cană de cafea cu cofeină sau un ceai negru în cursul dimineții, iar în restul zilei să eviți cofeina și observă dacă mai ai sau nu palpitații. Cât despre alcool, ar fi bine ca acesta să rămână doar ocazional și în cantități mici, iar dacă fumezi, să te gândești la un plan prin care ai putea renunța la acest viciu.

Odihnește-te suficient

Privarea de somn poate crește atât riscul de anxietate, cât și pe cel de infarct miocardic. Așadar, este important pentru inima ta, dar și pentru menținerea echilibrului psihic, să dormi 7-8 ore pe noapte. Sunt și persoane care funcționează bine doar cu 6 ore, deci e în regulă și așa - doar să nu fie mai puține de atât în majoritatea zilelor.

Practică un sport sau altă formă de mișcare

Dacă suferi de anxietate, în primă fază vei avea senzația că efortul fizic îți provoacă palpitații și vei încerca să eviți sportul sau alte forme de mișcare. De fapt, însă, practicarea în mod regulat a activităților sportive reduce riscul de palpitații, reglând tensiunea arterială.
Uneori, anxietatea și problemele cardiovasculare se pot suprapune, de aceea dacă ți se pare că ai prea des palpitații, e recomandat să mergi la medic în ciuda faptului că știi deja că suferi de anxietate. Ajutorul medical imediat poate face diferența între o situație ușoară și una critică.

Ce pot indica palpitațiile, în afară de anxietate?

Unii oameni au palpitații după masă: alimentele condimentate sau o masă prea bogată pot provoca palpitații, la fel și băuturile cu cofeină sau alcoolul. Palpitații ale inimii care apar când stai întins vin de la faptul că dormitul pe o parte poate crește tensiunea în corp. Ritmul cardiac și cantitatea de sânge care circulă în corp cresc în timpul sarcinii, deci nu e neobișnuit ca femeile însărcinate să aibă palpitații - de obicei, sunt inofensive. Dacă ai palpitații care nu se potolesc o bună parte din zi, e necesar să contactezi medicul de familie.

Când e cazul să mergi de urgență la medic din cauza palpitațiilor?

Uneori, foarte rar ce-i drept, în cazul persoanei anxioase, palpitațiile implică nevoia de a primi ajutor medical de urgență. Iată ce simptome asociate cu palpitațiile ar trebui să te trimită de urgență la medic:

probleme respiratorii;
amețeli;
durere în piept;
leșin.

Acesta va face o serie de analize și teste în vederea stabilirii diagnosticului corect. Unele cazuri vor necesita internare, însă altele nu. Indiferent de situație, medicul va recomanda cel mai probabil adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la alcool, cafea și țigări, în vederea prevenirii palpitațiilor.

Spre deosebire de palpitații, aritmiile sunt serioase și pot avea mai multe cauze

Palpitațiile se caracterizează printr-o senzație ca o fluturare în piept, de bătăi rapide sau neregulate, în repaus sau în timpul unei activități fizice, care pot dura de la câteva secunde până la câteva ore. Aritmiile apar când inima bate prea lent, prea rapid sau neregulat, fiind cauzate de cauzate de defecte ale semnalelor electrice obișnuite ale inimii.

Principalele tipuri de aritmie sunt fibrilația atrială (cel mai frecvent tip, în care inima bate neregulat și mai repede decât în mod normal), tahicardia supraventriculară (include episoade de ritm cardiac pre rapid rapid în repaus), bradicardia (inima bate mai încet decât ar fi normal), blocul cardiac (inima bate mai lent decât în mod normal și poate duce la leșin) și fibrilația ventriculară (ritmul este rapid și dezorganizat și, fără tratament imediat, duce la moarte subită).

Aritmiile pot fi cauzate de boala arterială coronariană, de un țesut iritabil din inimă (genetic sau dobândit), de tensiune arterială crescută, de cardiomiopatie, tulburări valvulare, dezechilibre electrolitice în sânge și alte afecțiuni. O analiză recentă a arătat că ar putea exista o legătură patologică între tulburările alimentare (adică dislipidemie, obezitate, diabet de tip 2, rezistență la insulină etc.) și disfuncția cardiacă. Potrivit acestei analzie, în circumstanțe normale, inima folosește acizii grași liberi ca sursă de energie printr-un echilibru între absorbția lipidelor cardiace și oxidare. Tulburările metabolice produc o situație în care nivelul lipidelor depășește capacitatea de stocare a adipocitelor, ceea ce duce apoi la acumularea intracelulară de picături de lipide (cu perturbarea concomitentă a funcției cardiace).

Acumularea lipidelor miocardice afectează în general metabolismul acizilor grași și inflamația și crește vulnerabilitatea la aritmii susținute sau chiar fatale, spun oamenii de știință; cu toate acestea, acumularea excesivă de acizi grași liberi poate crește, de asemenea, răspunsurile la inflamație. Interacțiunea dintre toxicitatea acizilor grași liberi și activarea căilor de semnalizare intracelulară duce la remodelarea canalelor ionice, cu efecte ulterioare asupra activității electrice cardiace și a conducerii anormale. S-a discutat protecția oferită de acizii grași polinesaturați prin acțiuni asupra proprietăților membranelor și ale canalelor, inclusiv modularea conexinelor cardiace. Aceste descoperiri susțin o corelație între alimentație, inflamație și aritmogeneză.

E bine de știut că majoritatea aritmiilor apar din cauza unei probleme cu arterele, valvele sau mușchiul inimii. Fără tratament, aritmiile pot duce la complicații precum slăbirea mușchiului inimii, stop cardiac sau accident vascular cerebral.

Tratamentul de primă linie împotriva aritmiilor cardiace la pacienți se realizează în principal folosind medicamente antiaritmice. Cu toate acestea, dovezile privind eficacitatea generală a farmacoterapiei sunt incomplete, ceea ce a dus la dezvoltarea unor intervenții precum stimulatoare cardiace electronice implantabile, defibrilatoare cardioverter și ablația cu cateter.

Crezi că suferi de anxietate?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Heart palpitations
https://medlineplus.gov/ency/article/003081.htm
NHS - Arrhythmia
https://www.nhs.uk/conditions/arrhythmia/
MDPI - Overview of Cardiac Arrhythmias and Treatment Strategies
https://www.mdpi.com/1424-8247/16/6/844
Studiul „Overview of Cardiac Arrhythmias and Treatment Strategies”, apărut în Pharmaceuticals 2023, 16(6), 844; https://doi.org/10.3390/ph16060844, autori: John Kingma et al.

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și