Sunt cunoscute cazurile in care, imediat dupa nastere, bebelusilor li se administreaza o injectie sau un vaccin. Acest ser contine vitamina K si este recomandat de medici datorita efectului sau benefic in coagularea sangelui.

Dupa mai multe studii publicate, specialistii au propus administrarea acestei injectii preventiv, dorind astfel sa elimine posibilitatea instalarii sindromului hemoragic cauzat de deficitul de vitamina K. Desi rara (1 la 100.000), afectiunea este grava, putand surveni chiar si decesul bebelusului.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Vitamina K este o vitamina solubila in grasimi (liposolubila), iar numele ei provine din cuvantul german Koagulation, care inseamna coagulare. Aceasta vitamina a fost descoperita de un biochimist danez, Henrik Dam. In momentul in care nivelul de vitamina K din organism inregistreaza o scadere brusca, poate aparea hemoragia interna spontana. Din pacate, organismul nu poate produce singur aceasta vitamina esentiala, ci o procura din alimentatie. De pilda, vitamina K1 se regaseste in legumele cu frunze, in timp ce vitamina K2 provine de la bacteriile care traiesc in tractul intestinal.

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui, insa fatul nu primeste o cantitate suficienta de vitamina K de la mama, pe parcursul celor 9 luni de sarcina. Deficitul de vitamina K poate fi prevenit prin administrarea acestei vitamine imediat dupa nastere. Pana la implinirea varstei de 6 luni, bebelusul isi va forma propriul "depozit" de vitamina K.

De ce pe cale injectabila?

Vitamina K este administrata sub forma de injectie pentru ca, pe cale orala, nu este la fel de bine absorbita de organismul bebelusului. Daca, totusi, medicul recomanda administrarea orala a vitaminei K, aceasta se va face in 3 doze: o doza la nastere, o doza la 2-5 zile dupa nastere si o doza la 4 saptamani de la nastere.

Citeste si 6 lucruri esențiale despre anemie

Pentru ca in timpul sarcinii vitamina K ajunge la fat prin placenta, dupa nastere lucrurile se schimba si poate dura pana la o saptamana pentru a ajunge la un nivel normal. Tocmai de aceea, se recomanda ca alaptarea sa se faca cat mai rapid insa, mai nou, si producatorii de lapte praf adauga un supliment de vitamina K.

Posibilitatea unei hemoragii cauzate de lipsa vitaminei K creste in cazul nasterilor premature sau in cazul bebelusilor nascuti prin cezariana, ori in cazul in care mamei i s-au administrat pilule contra epilepsiei sau tuberculozei. Cu toate acestea, o treime dintre bebelusii care sufera de aceasta boala nu se inscriu in nici una dintre categoriile de mai sus. Tocmai de aceea, s-a decis administrarea generalizata de vitamina K la toti nou-nascutii.

Riscurile administrarii vitaminei K nou-nascutilor

Injectarea vitaminei K nou-nascutilor nu prezinta riscuri mai grave decat durerea temporara cauzata de injectia in sine ori aparitia unei vanatai. Nu exista studii care sa dovedeasca alte efecte secundare ale acestei injectii.

Vitamina K este administrata sub forma unui ser care contine ingrediente precum propilenglicolul, al caror rol este de a ajuta vitamina K sa se dizolve.

Injectia cu vitamina K administrata la nastere are rolul de a preveni deficitul de vitamina K, care poate declansa sindromul hemoragic, sindrom ce poate fi fatal pentru nou nascuti.

Sunt importante medicamentele pe care gravida le ia in sarcina

In functie de varsta pe care o are bebelusul la debutul lipsei de vitamina K, deficientele factorilor de coagulare a sangelui dependenti de vitamina K pot fi prezente chiar in primele 24 e ore de viata si sunt aproape exclusiv observate la bebelusii ale caror mame au luat medicamente care inhiba vitamina K, spun cercetatorii.

Aceste medicamente includ: anticonvulsivele, medicamentele prescrise impotriva tuberculozei, unele antibiotice si antagonistii vitaminei K (warfarina, cumarina). Prezentarea clinica este adeseori severa, iar unii nou-nascuti au hemoragie intraabdominala. Incidenta deficientelor timpurii de vitamina K la nou-nascuti, in cazul mamelor care au luat aceste medicamente, fara a lua suplimente de vitamina K, variaza de la 6% la 12%.

Odata ce deficitul de vitamina K a fost confirmat, aceasta vitamina ar trebui sa fie administrata intravenos, pentru a corecta carenta existenta. In 2003, Academia Americana de Pediatrie a recomandat ca vitamina K1 ar trebui sa fie administrata tuturor nou-nascutilor, ca doza unica, intramuscular, in cantitati cuprinse intre 0,5-1 miligram.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie: Studiul "Vitamin K in neonates: facts and myths", publicat in 2011 in Blood transfusion, autori: Giuseppe Lippi, Massimo Franchini.