Cauza exactă care determină apariția lupusului în organism nu este cunoscută. Oamenii de știință bănuiesc că unele persoane se nasc cu anumite gene, care afectează modul de funcționare al sistemului imunitar. 

Cele mai frecvente cauze ale lupusului 

Lupus este o afecțiune autoimuna cronică, care determină sistemul imunitar să atace țesuturile sănătoase, apărând astfel simptome precum inflamație în organism, probleme articulare, afecțiuni cutanate, complicații la nivelul rinichilor, inimii sau plămânilor, umflarea și deteriorarea articulațiilor. 

Cauza exactă care determină apariția lupusului în organism nu este cunoscută. Oamenii de știință bănuiesc că unele persoane se nasc cu anumite gene, care afectează modul de funcționare al sistemului imunitar. Aceste persoane au riscuri mai mari să dezvolte lupus, riscuri care cresc odată cu expunerea la anumiți factori precum infecțiile virale sau radiațiile solare. 

Concret, lupusul apare atunci când sistemul imunitar începe să atace țesuturile sănătoase, așa cum se întâmplă în cazul oricărei alte afecțiuni de natură autoimuna. 

Posibilele cauze care ar putea declanșa ori care ar putea contribui la instalarea lupusului sunt, potrivit specialiștilor, următoarele: 

Genele moștenite – lupusul nu este asociat cu o anumită genă, însă adesea persoanele care dezvoltă această afecțiune autoimuna au rude de gradul 1 care suferă de lupus sau de o altă afecțiune de natură autoimună. Se întâmplă uneori însă ca lupusul să apară și la pacienți care nu prezintă istoric familial în ceea ce privește bolile autoimune. 

Factorii ce țin de mediu – printre factorii de mediu care contribuie la declanșarea lupusului se află: radiațiile ultraviolete (acestea pot declanșa răspunsul autoimun la pacienții care prezintă deja predispoziție genetică pentru lupus), tratamentul cu anumite medicamente, infecțiile virale (cum ar fi infecția cu virusul Epstein-Barr, care cauzează mononucleoză), expunerea la stres fizic sau emoțional, traumele suferite. 

Hormonii din organism – oamenii de știință spun că există o legătură între nivelul de estrogen din organism și lupus. Pentru că în 9 din 10 cazuri de lupus afectează femeile, cercetătorii au analizat o posibilă legătură între estrogen și lupus. Atât bărbații, cât și femeile produc estrogen, dar femeile produc mai mult. Este nevoie de cercetări suplimentare pe această temă, însă această ar putea fi explicația pentru care lupusul eritematos sistemic afectează mai mult femeile decât bărbații. 

Nu numai că femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate cu această afecțiune, însă și manifestarea simptomelor este mai agresivă în cazul femeilor în special în timpul menstruației și în timpul celor 9 luni de sarcină, atunci când nivelul de estrogen înregistrează o creștere considerabilă. Totuși, nu există suficiente dovezi care să confirme că estrogenul provoacă lupus. Dacă există o legătură, tratamentul pe bază de estrogen ar putea regla severitatea bolii. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase studii înainte ca medicii să ofere ca tratament estrogen. 

Rasă – statistic vorbind, lupusul este mai des întâlnit în rândul afro-americanilor, al hispanicilor, dar și al asiaticilor și americanilor. 

Vârsta – lupusul poate să se dezvolte la persoane de orice vârstă, începând de la copii și până la vârstnici, însă risc crescut prezintă persoanele cu vârstă cuprinsă între 15 și 45 de ani. Cu toate acestea, 20 la sută dintre cazuri apar după vârsta de 50 de ani, potrivit Genetics Home Reference.

Factorii de mediu - cum ar fi substanțele chimice pot contribui la declanșarea lupusului la persoanele care sunt deja sensibile din punct de vedere genetic. De exemplu, specialiștii spun că o creștere a numărului de cazuri în ultimele decenii se poate datora expunerii mai mari a tutunului. Este important de știut că lupusul nu este contagios și că o persoană diagnosticată cu această boală nu o poate transmite pe cale sexuală. 

Microbiota intestinală - Recent, oamenii de știință au publicat un studiu ¹ care arată că microbiota intestinală este un posibil factor în dezvoltarea lupusului. În cadrul studiului, publicat în 2018, oamenii de știință au remarcat că modificările specifice ale microbiotei intestinale s-au manifestat atât la oameni, cât și la șoareci cu lupus. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.

Indiferent de cauza lupusului, această afecțiune este destul de dificil de diagnosticat. Cu cât lupusul este diagnosticat timpuriu, cu atât e mai bine pentru pacient întrucât își va putea adapta stilul de viață la restricțiile și recomandările pe care le presupune această boală autoimună. 
  

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
¹ Studiul „Gut Microbiota in Human Systemic Lupus Erythematosus and a Mouse Model of Lupus”, publicat în Applied and environmental microbiology, în 2018, autori: Luo XM, Edwards MR, Mu Q, Yu Y, Vieson MD, Reilly CM, Ahmed SA, Bankole AA.
Medical News Today -What is lupus?
https://www.medicalnewstoday.com/articles/323653#risk-factors