Cele mai frecvente cauze ale lupusului

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune autoimuna cronică, care determină sistemul imunitar să atace țesuturile sănătoase, apărând astfel simptome precum inflamație în organism, probleme articulare, afecțiuni cutanate, complicații la nivelul rinichilor, inimii sau plămânilor, umflarea și deteriorarea articulațiilor.

Recomandările Experților DOC

Cauza exactă care determină apariția lupusului eritematos sistemic în organism nu este cunoscută. Oamenii de știință bănuiesc că unele persoane se nasc cu anumite gene, care afectează modul de funcționare a sistemului imunitar. Aceste persoane au riscuri mai mari să dezvolte lupus, riscuri care cresc odată cu expunerea la anumiți factori precum infecțiile virale sau radiațiile solare.

Concret, lupusul apare atunci când sistemul imunitar începe să atace țesuturile sănătoase, așa cum se întâmplă în cazul oricărei alte afecțiuni de natură autoimună.

Simptome lupus

Cele mai frecvente trei simptome ale lupusului eritematos sistemic sunt:

dureri articulare
erupții cutanate, care pot deveni vizibile după expunerea la soare
oboseală extremă

Însă sunt și pacienți cu lupus care se confruntă și cu:

Ulcere în gură sau nas
Căderea părului
Febră
Pierdere în greutate
Umflarea glandelor limfatice, la nivelul gâtului, axilelor sau inghinal sau sub bărbie
Depresie
Anxietate.

Lupusul eritematos sistemic poate afecta multe părți diferite ale corpului, iar atunci când organele interne, cum ar fi inima, plămânii, creierul sau rinichii sunt implicate, poate duce la complicații care pot pune viața în pericol.

Cele mai frecvente cauze ale lupusului

Nu se cunoaște cu exactitate de ce unii oameni se îmbolnăvesc de lupus și alții nu. Însă specialiștii sunt de părere că în spatele declanșării acestei afecțiuni se află factori genetici, hormonali și de mediu. De exemplu, sistemul imunitar produce proteine numite anticorpi care luptă împotriva infecțiilor. În lupus, organismul produce, de asemenea, autoanticorpi care sunt asemănători, dar care, în schimb, atacă propriile țesuturi. Iar asta nu se știe de ce se întâmplă.

Posibilele cauze care ar putea declanșa ori care ar putea contribui la instalarea lupusului sunt, potrivit specialiștilor, următoarele:

Genele moștenite

Cercetătorii au identificat peste 50 de gene care ar avea legătură cu dezvoltarea lupusului. Aceste gene sunt observate mai frecvent la persoanele cu lupus decât la cele sănătoase și, deși nu s-a demonstrat că majoritatea acestor gene cauzează în mod direct lupusul, se crede că genele acestea contribuie la dezvoltarea bolii.

Însă medicii atrag atenția că prezența acestor gene nu denotă clar dezvoltarea bolii. Acest lucru este evident mai ales la gemenii care sunt crescuți în același mediu și care au aceleași trăsături moștenite, dar doar unul dezvoltă lupus. Totuși, în cazul gemenilor identici, dacă unul dintre ei are lupus, există un risc crescut ca și celălalt geamăn să dezvolte boala (30% riscuri pentru gemenii identici; 5-10% riscuri pentru gemenii fraternali), potrivit statisticilor.

Lupusul se poate dezvolta la persoanele care au rude de gradul 1 care suferă de lupus sau de o altă afecțiune de natură autoimună. Se întâmplă uneori însă ca lupusul să apară și la pacienți care nu prezintă istoric familial în ceea ce privește bolile autoimune.

Factorii ce țin de mediu

Mulți experți susțin că un virus sau chiar și o substanță chimică, întâlnite aleatoriu de un individ susceptibil genetic, duc la declanșarea bolii. Cercetătorii nu au identificat încă un agent de mediu specific, dar ipoteza rămâne probabilă.

Printre factorii de mediu care contribuie la declanșarea lupusului se află: radiațiile ultraviolete (acestea pot declanșa răspunsul autoimun la pacienții care prezintă deja predispoziție genetică pentru lupus), infecțiile (inclusiv efectele virusului Epstein-Barr ¹) și expunerea la praful din mediile agricole sau industriale.

Specialiștii spun că ar exista o legătură între dezvoltarea bolii și anumite medicamente, precum:

Medicamentele care fac o persoană să fie mai sensibilă la soare;
Anumite diuretice;
Medicamentele pe bază de tetracicline;
Anumite antibiotice.

Însă, și expunerea la stresul fizic sau emoțional sau traumele suferite pot fi de vină pentru apariția lupusului, atrag atenția specialiștii.

Hormonii din organism

Oamenii de știință spun că există o legătură între nivelul de estrogen din organism și lupus. Pentru că în 9 din 10 cazuri lupusul afectează femeile, cercetătorii au analizat o posibilă legătură între estrogen și lupus. Atât bărbații, cât și femeile produc estrogen, dar femeile produc o cantitate mai mare de estrogen. Este nevoie de cercetări suplimentare pe această temă, însă aceasta ar putea fi explicația pentru care lupusul eritematos sistemic afectează mai mult femeile decât bărbații.

Lupusul este mai frecvent la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani sau în anii în care pot avea copii, atrag atenția specialiștii. A avea lupus crește riscul altor probleme de sănătate. Nu numai că femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate cu această afecțiune, însă și manifestarea simptomelor este mai agresivă în cazul femeilor în special în timpul menstruației și în timpul celor nouă luni de sarcină, atunci când nivelul de estrogen înregistrează o creștere considerabilă. Totuși, nu există suficiente dovezi care să confirme că estrogenul provoacă lupus. Dacă există o legătură, tratamentul pe bază de estrogen ar putea regla severitatea bolii. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase studii înainte ca medicii să ofere ca tratament estrogen.

Rasă

Statistic vorbind, lupusul este mai des întâlnit în rândul afro-americanilor, al hispanicilor, dar și al asiaticilor și americanilor. Femeile afro-americane și hispanice se îmbolnăvesc de lupus la o vârstă mai fragedă și au simptome mai severe, inclusiv probleme renale, decât femeile din alte grupuri. Potrivit specialiștilor, pacientele afro-americane cu lupus au, de asemenea, un risc crescut să se confrunte cu accidente vasculare cerebrale și probleme cardiace.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Femeile hispanice cu lupus au, de asemenea, mai multe probleme cardiace decât femeile din alte grupuri. Cercetătorii cred că genele joacă un rol în modul în care lupusul afectează femeile minoritare.

Vârsta

Lupusul poate să se dezvolte la persoane de orice vârstă, începând de la copii și până la vârstnici, însă risc crescut prezintă persoanele cu vârstă cuprinsă între 15 și 45 de ani. Cu toate acestea, 20 la sută dintre cazuri apar după vârsta de 50 de ani, potrivit statisticilor.

Factorii de mediu

Substanțele chimice pot contribui la declanșarea lupusului la persoanele care sunt deja sensibile din punct de vedere genetic. De exemplu, specialiștii spun că o creștere a numărului de cazuri în ultimele decenii se poate datora expunerii mai mari a tutunului. Este important de știut că lupusul nu este contagios și că o persoană diagnosticată cu această boală nu o poate transmite pe cale sexuală.

Microbiota intestinală

Recent, oamenii de știință au publicat un studiu²care arată că microbiota intestinală este un posibil factor în dezvoltarea lupusului. În cadrul studiului, publicat în 2018, oamenii de știință au observat că modificările specifice ale microbiotei intestinale s-au manifestat atât la oameni, cât și la șoareci cu lupus. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu pentru a se determina dacă modificările specifice ale microbiotei intestinale pot duce la dezvoltarea lupusului.

Ce cauzează puseele de activitate ale bolii?

Un puseu în lupus reprezintă o perioadă de timp în care pacientul cu lupus se confruntă cu simptome ale bolii (în alte momente, semnele bolii pot fi mai puțin vizibile sau inexistente). Simptomele pe care o persoană diagnosticată cu lupus le poate prezenta în timpul unei crize pot varia de la ușoare, cum ar fi artrita și erupția cutanată, până la cele mai severe, inclusiv inflamația rinichilor sau nefrita.

Odată ce pacienții sunt diagnosticați cu lupus, aceștia trebuie să colaboreze cu echipa medicală, compusă din reumatolog, dermatolog, neurolog, psiholog, printre altele, pentru a gestiona și pentru a preveni apariția puseelor prin administrarea tratamentului medicamentos și prin evitarea factorilor declanșatori.

Cauzele recunoscute ale erupțiilor cutanate în lupus sunt: expunerea la soare, infecțiile și, foarte important, nerespectarea tratamentului prescris de către medic. Însă și stresul emoțional sau fizic pot juca un rol important în apariția puseelor bolii.

Pacienții trebuie să colaboreze cu medicul reumatolog și cu specialistul dermatolog pentru a preveni erupțiile cutanate prin administrarea medicamentelor prescrise, protejându-se de expunerea la soare și adoptând practici de stil de viață care scad stresul, cum ar fi exerciții aerobice regulate cu impact redus, meditație și Tai Chi.

De altfel, întrucât fumatul poate agrava complicațiile cardiovasculare ale lupusului, renunțarea la fumat este mai mult decât necesară.

Ce cauzează lupusul neonatal?

Așa cum probabil bănuiești, tipul acesta de lupus apare la nou-născuți. Cauza lupusului neonatal diferă ușor de alte tipuri de lupus. În loc să moștenească gene pentru dezvoltarea lupusului, copilul primește anticorpi de la mama sa care provoacă lupusul neonatal.

Anticorpii, pe care îi produce sistemul imunitar, ajută organismul să lupte împotriva bacteriilor dăunătoare, a toxinelor și a altor substanțe. În timpul sarcinii, are loc o transmitere naturală a anticorpilor de la mamă la copil. Deși este natural ca o mamă să transmită anticorpi bebelușului, este rar ca o mamă să transmită anticorpi care provoacă lupus neonatal - chiar dacă mama are lupus. De aceea, sunt foarte puține cazuri cu lupus neonatal.

Indiferent de cauza lupusului, această afecțiune este destul de dificil de diagnosticat. Cu cât lupusul este diagnosticat timpuriu, cu atât e mai bine pentru pacient întrucât își va putea adapta stilul de viață la restricțiile și recomandările pe care le presupune această boală autoimună.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Epstein-Barr virus infection and type I interferon signature in patients with systemic lupus erythematosus”, Lupus. 2018, L Han, Y Zhang, Q Wang, M Xin, K Yang, K Lei, M Sun
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29338588/
2 Studiul „Gut Microbiota in Human Systemic Lupus Erythematosus and a Mouse Model of Lupus”, publicat în Applied and environmental microbiology, în 2018, autori: Luo XM, Edwards MR, Mu Q, Yu Y, Vieson MD, Reilly CM, Ahmed SA, Bankole AA.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29196292/
National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases - Systemic Lupus Erythematosus (Lupus)
https://www.niams.nih.gov/health-topics/lupus
Lupus Foundation - What causes lupus?
https://www.lupus.org/resources/what-causes-lupus
Centers for Disease Control and Prevention - Lupus in Women
https://www.cdc.gov/lupus/basics/women.htm
American Academy of Dermatology Association - Lupus and your skin: Causes
https://www.aad.org/public/diseases/a-z/lupus-causes