Lupus: Cauze, Simptome si Tratament
Lupusul, cunoscut și sub denumirea de „boala cu o mie de fețe”, poate imita o serie de alte afecțiuni, de aceea este o provocare pentru medici să diagnosticheze această afecțiune autoimună. Lupusul poate afecta atât pielea, cât și articulațiile, celulele din sânge, creierul și chiar și rinichii sau alte organe. Îți propunem să afli mai multe despre boala lupus, cauzele, simptomele lupusului și opțiunile de tratament.
Lupusul este o afecțiune cronică autoimună care presupune hiperactivitatea sistemului imunitar, care începe să atace țesuturile sănătoase ale organismului. Rezultatele acestui atac implică simptome precum inflamație la nivelul articulațiilor, probleme renale, probleme la nivelul pielii, inimii și chiar și plămânilor. Această afecțiune are faze acute, pasive sau de remisie.
Cauza exactă a acestei afecțiuni nu se cunoaște, însă există o serie de factori care sunt asociați cu declanșarea sa.
Cauze hormonale
Oamenii de știință suspectează o legătură între estrogen și declanșarea lupusului. Femeile sunt mai predispuse afecțiunii, comparativ cu bărbații, iar simptomele sunt mai severe în timpul menstruației, de aceea specialiștii bănuiesc că există o legătură între activitatea hormonală a organismului și boala lupus. Este necesară mai multă cercetare pe acest subiect pentru ca legătura să fie confirmată.
Cauze genetice
Lupusul nu este asociat cu o anumită genă, însă pacienții cu lupus au adesea rude apropiate care suferă de o altă afecțiune de natură autoimună.
Cauze de mediu
Printre factorii de mediu care sunt suspectați că au o implicație în declanșarea lupusului se numără următorii:
- Razele ultraviolete
- Anumite medicamente (cum ar fi hidralazina și procainamida, care sunt utilizate pentru tratarea afecțiunilor cardiace, precum și izoniazida, care este utilizată pentru tratarea tuberculozei)
- Unele virusuri
- Stresul fizic și emoțional
- Traumele
RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
Lupusul poate fi clasificat astfel: lupus eritematos sistemic, lupus eritematos cutanat, lupus eritematos indus de medicamente și lupus neonatal. Dintre toate, lupusul eritematos sistematic este cel mai comun, dar și cu manifestările cele mai agresive.
Lupusul eritematos sistemic reprezintă cea mai întâlnită formă a acestei afecțiuni. Acesta poate fi moderat sau sever. Cele mai grave complicații care pot apărea din cauza lupusului eritematos sistemic sunt:
- Inflamarea rinichilor (nefrita lupică) – poate fi nevoie chiar de transplant de rinichi
- Inflamarea sistemului nervos și a creierului – apar simptome precum confuzie, tulburări de memorie, dureri de cap sau chiar accident vascular cerebral
- Inflamarea vaselor de sânge de la nivelul creierului – poate să apară febra mare, dar pot apărea și modificări comportamentale
- Îngroșarea arterelor – acest lucru poate declanșa un infarct
Lupusul eritematos cutanat are impact numai asupra pielii. Cu toate că boala lupus poate cauza apariția mai multor leziuni la nivel cutanat, cele mai comune sunt cele în relief, cu aspect solzos, care nu sunt însoțite de prurit. Și erupția de tip fluture este adesea cauzată de lupus. Această erupție se extinde peste nas, de-a lungul obrajilor. Un procent de 10% dintre cei afectați de lupusul eritematos cutanat va dezvolta lupus eritematos sistemic.
Lupusul eritematos indus de medicamente este o afecțiune care imită lupusul eritematos, însă în general nu afectează organele importante. De cele mai multe ori, simptomele acestei afecțiuni dispar complet în 6 luni de la încetarea tratamentului.
Medicamentele care pot declanșa această afecțiune sunt:
Hidralazina – folosită ca tratament în hipertensiune arterială
Procainamida – folosită pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii
Izoniazida – folosită pentru tratarea tuberculozei
Lupusul neonatal nu este lupus propiu-zis. Este o afecțiune rară care apare la nou-născuții ai căror mame au lupus așa că ei au preluat, în perioada sarcinii, anticorpii pentru această afecțiune de la mamă. La naștere, nou născutul poate avea iritații la nivel cutanat, afecțiuni hepatice sau un nivel scăzut de celule albe, însă aceste simptome dispar complet în câteva luni.
Există și cazuri foarte rare în care copilul cu lupus neonatal poate avea malformații serioase la nivelul inimii. Testele disponibile în zilele noastre permit medicilor să identifice mamele cu risc crescut și să trateze fătul înainte de naștere, ori imediat după ce vine pe lume.
Diagnosticarea lupusului este dificilă întrucât simptomele diferă de la o persoană la alta. Semnele și simptomele lupusului se pot schimba în timp sau se pot suprapune unor manifestări ale altei afecțiuni asociate. Nu există un singur test care să identifice boala lupus, ci e nevoie de mai multe analize pentru stabilirea diagnosticului.
Testele de sânge măsoară numărul de celule roșii și albe, precum și cantitatea de hemoglobină din celulele roșii. Rezultatul analizelor de sânge poate trăda o anemie, care adesea apare în caz de lupus. Testele de sânge pot, de asemenea, să furnizeze informații cu privire la funcționarea rinichilor și ficatului, dar și cu privire la viteza de sedimentare a hematiilor. Și testul ANA (test anticorpi nucleari) este folosit pentru diagnosticarea afecțiunilor autoimune, în special a lupusului eritematos sistemic.
Teste imagistice
Testele imagistice pot fi folosite dacă medicul suspectează faptul că lupusul afectează plămânii sau inima pacientului. Radiografiile și ecocardiograma sunt folosite pentru depistarea problemelor de acest fel.
Biopsii
Lupusul poate ataca rinichii și, într-o asemenea situație, poate fi nevoie de o biopsie la nivelul rinichilor pentru stabilirea celui mai eficient tratament. Și biopsia pielii poate fi folosită de medici pentru confirmarea diagnosticului de lupus eritematos cutanat.
Nu există două cazuri identice de lupus. Această afecțiune autoimună atacă în mod diferit fiecare pacient în parte. Simptomele pot apărea subit și pot evolua treptat, însă totodată pot avea și o evoluție extrem de rapidă. Majoritatea pacienților cu lupus dezvoltă simptome moderate care se manifestă episodic, pentru ca apoi să se amelioreze sau să dispară complet pentru o perioadă determinată.
Simptomele lupusului pot apărea în copilărie, uneori chiar după naștere, dar în unele cazuri pot apărea mulți ani mai târziu, cu ocazia unei infecții, administrarea unor medicamente sau chiar din cauza supraexpunerii la soare, de exemplu.
Cele mai comune simptome ale lupusului sunt:
- Oboseală
- Febră
- Dureri articulare, rigiditate a articulațiilor
- Iritație sub formă de fluture la nivelul feței sau în altă zonă a corpului
- Leziuni cutanate care se agravează odată cu expunerea la soare (fotosensibilitate)
- Probleme de respirație
- Uscăciune oculară, pierderea părului
- Durere în piept
- Dureri de cap, confuzie și tulburări de memorie
Lupusul nu se vindecă, însă pacientul poate răspunde foarte bine la tratament. Acesta variază în funcție de simptomele prezentate de pacient și prin urmare, pacienții sunt sfătuiți să meargă la medicul specialist, în funcție de tipul de simptom și organul afectat. Medicul poate schimba tratamentul în funcție de evoluția bolii ori poate modifica dozele administrate.
Tratamentul medicamentos pentru boala lupus se bazează adesea pe următoarele medicamente:
- Antiinflamatoare nesteroidiene – ibuprofenul și alte medicamente antiinflamatoare sunt folosite pentru ameliorarea durerilor, a inflamației și a febrei asociate cu lupusul.
- Antimalarice – medicamentele folosite pentru tratarea malariei au un impact direct asupra sistemului imunitar și sunt adesea folosite pentru tratarea lupusului.
- Corticosteroizii – medicamentele din această categorie reduc inflamația cauzată de lupus.
- Imunosupresoarele – medicamentele din această categorie suprimă activitatea sistemului imunitar și sunt folosite în cazurile grave de lupus.
- Terapiile biologice – sunt aprobate belimumabul și, mai recent, anifrolumabul (acesta din urmă a dovedit într-un studiu recent că aduce îmbunătățiri semnificative în sistemele musculo-scheletic, mucocutanat și imunologic).
Se consideră că terapiile biologice pot obține chiar vindecarea sau un control mai bun al prognosticului și evoluției lupusului, printr-o abordare terapeutică țintită, având în vedere că lupusul, la ora actuală, nu se vindecă. Noile terapii se adresează neutralizării prin anticorpi specifici ai interferonului alfa (IFNa), o proteină importantă în funcționarea sistemului imunitar, a cărei producție se exacerbează în cazul lupusului.
Toate medicamentele folosite în tratarea lupusului au efecte secundare serioase așa că trebuie luate numai la recomandarea medicului. Unele medicamente pot avea efecte secundare care afectează ochii, provocând durere, roșeață și inflamație, situație în care medicul poate evalua dacă există posibilitatea de a schimba medicația cu alte terapii similare, însă fără aceste efecte secundare.
Există o serie de tratamente alternative și remedii naturiste folosite pentru ameliorarea simptomelor lupusului. Este important ca pacientul să discute cu medicul curant despre tratamentele alternative pe care dorește să le încerce.
Suplimentele pe bază de ulei de pește conțin acizi grași Omega 3, benefici pentru pacienții care suferă de boala lupus. Încă se fac studii pe această temă.
Acupunctura este, de asemenea, folosită pentru calmarea durerilor cauzate de lupus.
Dehidroepiandrosteron (DHEA) este un supliment hormonal folosit, în general peste Ocean, pentru combaterea oboselii și durerilor musculare cauzate de lupus.
Consumul de pește gras precum somonul, sardinele sau tonul, este de asemenea recomandat în tratarea lupusului pentru cantiatea mare de acizi grași Omega 3 pe care o conține.
Înainte ca un tratament să apară pe piață și să poată fi folosit oficial pentru tratarea lupusului, acesta trebuie să treacă printr-o serie de studii clinice, pentru a-și dovedi eficiența, dar și pentru a fi testate reacțiile adverse. Un studiu clinic se desfășoară în mai multe etape și poate să dureze chiar și ani la rând. Oamenii de știință fac în continuare cercetări, deci există mai multe substanțe care se află în perioada de testare.
Stilul de viață are un impact major asupra lupusului. Alegerile pe care le faci la capitolul stil de viață pot fie amâna, fie declanșa un episod simptomatic. Totodată, unele obiceiuri te pot ajuta să gestionezi mai bine simptomele acestei afecțiuni.
Managementul stresului
Stresul poate fi un factor declanșator pentru episoadele acute de lupus. Încearcă să eviți expunerea la stres schimbându-ți abordarea și folosind totodată tehnici de relaxare precum masajul, yoga, exercițiile de respirație sau meditația.
Managementul efortului fizic
Sportul poate contribui la starea de bine a pacientului diagnosticat cu lupus. Practicând cu regularitate exerciții fizice, menții sănătatea oaselor și totodată reduci riscul de infarct.
Limitarea expunerii la soare
Radiațiile ultraviolete pot declanșa simptomele lupusului așa că e ideal să te protejezi de acestea. Poartă haine și accesorii care să îți protejeze pielea atunci când te expui la soare și nu uita să folosești loțiune de plajă cu factor de protecție solară adecvat pielii tale. Evită să stai în soare în intervalul orar 10-16, mai ales pe timpul verii.
Vaccinuri pentru prevenirea altor afecțiuni
Este bine să îți faci vaccinuri pentru a preveni alte afecțiuni asociate care ți-ar putea declanșa sau agrava simptomele cauzate de lupus. Medicul specialist este cel mai în măsură să îți facă recomandări din acest punct de vedere.
Protejarea impotriva infectiilor
Pacienții care suferă de lupus prezintă risc ridicat de infecție, de aceea este bine că aceștia să fie vigilenți și să se protejeze, în măsura în care acest lucru este posibil. Lupusul afectează sistemul imunitar, ceea ce înseamnă că poate limita acțiunea acestuia în ceea ce privește combaterea infecțiilor, iar tratamentul administrat pentru lupus suprimă activitatea sistemului imunitar – așadar, pacientul cu lupus este mai expus infecțiilor decât persoanele care nu suferă de această afecțiune.
Infecțiile sistemului respirator, ale pielii și infecțiile urinare sunt cele care apar cel mai des la persoanele cu lupus. Și riscul de Candida este ridicat în caz de lupus.
Pentru prevenirea acestor infecții, trebuie limitat contactul cu persoanele care suferă de viroze respiratorii și trebuie rspectate normele de igienă.
Schimbări în dieta unui bolnav de lupus
Dieta unui pacient bolnav de lupus trebuie să fie una echilibrată, alcătuită din carbohidrați sănătoși, proteine și grăsimi sănătoase. Întrucât pacienții care suferă de această afecțiune sunt predispuși îngrășării sau scăderii în greutate, afecțiunilor renale, hipertensiunii și aterosclerozei, este posibil ca aceștia să primească recomandări alimentare precise de la medicul specialist.
O dietă antiinflamatoare este ideală pentru cei care suferă de această afecțiune autoimună. O asemenea dietă este bazată pe alimente organice, neprocesate, legume și fructe crude, pește gras, bogat în Omega 3, dar și alimente bogate în antioxidanți.
În primă fază, pacientul se poate simți copleșit de diagnosticul primit, precum și de simptomele acestei afectuni. De aceea, riscul de depresie sau anxietate este mare în rândul pacienților care suferă de lupus. Un psiholog poate ajuta pacientul să își accepte boala și să învețe să trăiască zilnic cu ea astfel încât calitatea vieții să fie cât mai puțin afectată.
În primă fază, este important ca pacientul să afle cât mai multe informații despre această afecțiune. Acesta își poate face o listă de întrebări, pe care le poate pune medicului cu ocazia următorului consult de specialitate. Cu cât știi mai multe despre boala pe care o ai, cu atât mai ușor vei înțelege ce e de făcut.
Sprijinul oamenilor dragi este, de asemenea, extrem de important pentru un pacient care a primit diagnosticul acesta. Discută cu prietenii și familia despre boala pe care o ai și învață-i cum să te ajute în momentele cheie. Întrucât este o boală ascunsă, de multe ori simptomele lupusului nu pot fi văzute pe chipul tău, de aceea e esențial să le comunici celor din jur dacă te simți rău sau ai o zi proastă.
Intrând în contact cu alte persoane afectate de această boală te vei simți înțeles și îți va fi mai ușor să faci față situației. Ia legătura cu asociații sau comunități ale pacienților bolnavi de lupus pentru a discuta cu persoane care au aceleași suferințe ca și tine. Împreună, veți reuși să luptați cu această boală mai eficient.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Lupus - What is lupus?
https://www.lupus.org/resources/what-is-lupus
MSD Manual - Systemic Lupus Erythematosus (SLE)
https://www.msdmanuals.com/professional/musculoskeletal-and-connective-tissue-disorders/autoimmune-rheumatic-disorders/systemic-lupus-erythematosus-sle
The Lancet - Efficacy of anifrolumab across organ domains in patients with moderate-to-severe systemic lupus erythematosus: a post-hoc analysis of pooled data from the TULIP-1 and TULIP-2 trials
https://www.thelancet.com/journals/lanrhe/article/PIIS2665-9913(21)00317-9/fulltext
Studiul „Efficacy of anifrolumab across organ domains in patients with moderate-to-severe systemic lupus erythematosus: a post-hoc analysis of pooled data from the TULIP-1 and TULIP-2 trials”, apărut în The Lancet Rheumatology, DOI:https://doi.org/10.1016/S2665-9913(21)00317-9, autori: Prof Eric F. Morand et al.
