Anxietatea pe fond de lupus - cum apare si cum se trateaza

Lupusul eritematos sistemic este o afecțiune de natură autoimună care declanșează inflamație în tot corpul, provocând astfel simptome precum durerile articulare, oboseala cronică, febra și nu numai. Din cauza simptomelor agresive ale lupusului, pacientul poate dezvolta anxietate, care reduce și mai mult calitatea vieții acestuia.

Pacienții care sunt diagnosticați cu lupus eritematos sistemic sunt mai expuși riscului de anxietate, în comparație cu persoanele care nu suferă de această boală autoimună, arată un studiu recent ¹. Sistemul imunitar hiperactiv al pacientului cu lupus atacă țesuturile sănătoase ale organismului, declanșând astfel o serie de simptome neplăcute.

Crezi că suferi de anxietate?

Ce este lupusul eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună, care se manifestă adesea prin febră, artrită, oboseală, scădere în greutate, limfadenopatie (hipertrofie a ganglionilor limfatici), o boală renală și citopenie. Manifestările psihologice precum depresia și anxietatea sunt foarte frecvente în rândul pacienților diagnosticați cu această maladie.

Lupusul poate afecta orice organ al corpului, inclusiv creierul. La persoanele care au implicarea creierului din cauza lupusului, depresia, anxietatea și ceața creierului (disfuncție cognitivă) sunt unele dintre cele mai comune simptome. În prezent, nu se înțelege exact cum implicarea neuropsihiatrică a lupusului poate duce la depresie sau anxietate, dar probabil se datorează unei combinații complexe de anomalii biochimice care afectează diferite părți ale creierului. O criză de lupus poate declanșa, de asemenea, depresie clinică și anxietate, atât pentru că te simți rău, cât și pentru că poate părea că nu vei mai avea niciodată viața pe care ai avut-o înainte de lupus.

Cauze anxietatea pe fond de lupus

Anxietatea poate apărea la pacientul cu lupus din mai multe cauze, printre care și:

Teama ce vine la pachet cu stabilirea unui diagnostic de boală cronică precum lupusul eritematos sistemic
Simptomele precum durerea, erupțiile cutanate și ceața mentală pot crește, de asemenea, riscul de anxietate și pot provoca totodată atacuri de panică pacientului
Inconsecvența afecțiunii, care se manifestă episodic, prin pusee de activitate a bolii, alternate cu episoade de remisiune, poate fi, de asemenea, un prilej de îngrijorare pentru pacientul cu lupus, iar astfel anxietatea se poate instala
Tratamentul medicamentos administrat pentru tratarea lupusului eritematos sistemic poate avea ca efect advers declanșarea anxietății

Un studiu făcut de cercetătorii de peste Ocean a arătat că pacienții cu lupus sunt expuși riscului de depresie, unor fobii specifice, atacurilor de panică, comportamentului obsesiv-compulsiv și tulburărilor bipolare într-o mai mare măsură decât populația care nu se confruntă cu această afecțiune.

STUDIU LUPUS POETYK SLE-1

Într-un studiu privind anxietatea și depresia în lupus, publicat în revista BMC Psychiatry în 2022, oamenii de știință au descoperit că dintre 325 de pacienți cu lupus implicați în studiu, pacienții cu depresie sau anxietate au o activitate lupusului semnificativ mai mare și simptome musculo-scheletice și neuropsihiatrice mai frecvente ².

Citeste si Anxietatea: Ce este, Cauze, Simptome si Tratament

Cum identifici anxietatea dacă suferi de lupus

Așa cum am precizat mai sus, nu este neobișnuit ca pacienții cu lupus să experimenteze perioade de anxietate, în special atunci când au loc pusee ale bolii sau când urmează un nou tratament medicamentos.

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) apare atunci când anxietatea are unele caracteristici similare cu depresia. În cazul în care o persoană se confruntă cu anxietatea și îngrijorarea excesive, este necesară o analizare suplimentară. Dacă anxietatea și îngrijorarea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele șase simptome (și cel puțin unele simptome au fost prezente pentru mai multe zile în ultimele 6 luni), atunci medicul poate pune diagnosticul de tulburare de anxietate generalizată:

• Neliniște
• Experimentarea oboselii cu ușurință
• Dificultate de concentrare
• Iritabilitate
• Tensiune musculară
• Tulburări ale somnului (dificultate de a adormi sau pacientul are un somn neliniștit, nesatisfăcător)

Factorii declanșatori în anxietatea pe fond de lupus

Când te gândești la situațiile care te fac să te simți deprimat, stresat sau anxios, acestea sunt de obicei legate de un obstacol sau de o provocare specifică? Este important să identifici factorii declanșatori pe care îi poți controla spre deosebire de cei pe care nu îi poți controla.

Factori care țin de evoluția bolii

Unii factori declanșatori au legătură cu evoluția bolii (cum ar fi erupțiile), pe când altele sunt legate de comportamente sau circumstanțe. De exemplu, dacă o rudă te dezamăgește și te face să te simți rău, te poate face să te simți deprimat sau stresat. Alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi alegerea persoanelor de care te înconjori, pot ajuta la reducerea factorilor declanșatori.

Stresul

Anxietatea generalizată este o afecțiune care poate influența evoluția și manifestările lupusului. Pacientul anxios este mereu stresat, iar stresul reprezintă un factor declanșator pentru puseele care apar în boală.

Durerea și oboseala

Durerea, oboseala, erupțiile și imprevizibilitatea lupusului pot influența anxietatea. Evoluția bolii te poate împiedica să faci sau să te ții de planurile pe care ți le faci sau să te ții de un program fix. Sentimentele copleșitoare de groază te pot determina să eviți să faci anumite lucruri. De exemplu, dacă îți este teamă să mergi la medic pentru monitorizarea bolii, este posibil să ai tendința să anulezi programările.

Aceste „comportamente de evitare” care sunt declanșate de anxietate te pot împiedica să iei medicamentele necesare sau să beneficiezi de tratament medical. La fel ca și emoțiile, tulburările de anxietate se află pe un spectru - de la destul de ușoare la foarte intense. A ști cum să prezici situațiile în care ai putea deveni anxios și a anticipa aceste momente cu un plan poate ajuta la combaterea sentimentelor de anxietate.

Medicamentele pe care le iei

Este posibil ca unele tratamente pentru lupus, cum ar fi steroizii, să declanșeze sau să exacerbeze depresia și/sau anxietatea. Steroizii pot avea un efect semnificativ asupra dispoziției și temperamentului la unii pacienți cu lupus. Chiar și acei oameni care nu sunt predispuși la depresie sau anxietate se pot simți foarte nervoși după administrarea acestor medicamente, plâng fără niciun motiv aparent și se enervează foarte ușor.

De aceea, este util să-i informezi pe cei din familie că acestea sunt potențiale efecte secundare dacă iei steroizi. Acest lucru este important deoarece este posibil ca aceștia să nu observe deloc această problemă.

Când să ajungi la medic

Nu trebuie să neglijezi stările anxioase, întrucât acestea pot fi tratate – apelează la ajutorul unui psiholog sau psihiatru, care îți poate oferi sfaturi și/sau tratament pentru combaterea anxietății. Dacă ți se recomandă tratament medicamentos pentru anxietate, asigură-te că îi menționezi medicului reumatolog care îți tratează lupusul denumirile medicamentelor luate.

Schimbarea stilului de viață poate fi de mare ajutor în tratarea anxietății, însă și pentru ameliorarea simptomelor lupusului. Adoptă o dietă sănătoasă, renunță la stilul de viață sedentar, precum și la obiceiurile nesănătoase precum fumatul.

Dacă dezvolți hiperlipidemie (nivel ridicat de grăsimi în sânge) din cauza lupusului, este posibil să fie nevoie să urmezi un plan de alimentație cu conținut scăzut de grăsimi.

Deoarece persoanele cu lupus trebuie să evite soarele, este posibil să te confrunți cu lipsa vitaminei D. De aceea, discută cu medicul care îți monitorizează boala despre suplimentele cu vitamina D.

Odihnește-te suficient, practică meditația și alte tehnici care te pot ajuta să te relaxezi și vei observa o îmbunătățire a stării tale.

6 lucruri pe care le poți face pentru a combate și preveni anxietatea

Meditează zilnic

Meditația te poate ajuta să te detașezi pentru câteva momente, în fiecare zi, de toate problemele pe care le ai, fie că vorbim despre cele de sănătate, fie că vorbim despre griji și stres cotidian.

Practică mindfulness

Mindfulness presupune să acorzi o atenție mai mare momentului prezent și să te concentrezi asupra gândurilor, sentimentelor, senzațiilor corporale și asupra lumii din jurul tău pentru a îți îmbunătăți bunăstarea mentală. Scopul este de a dezvolta o mai bună înțelegere a minții și a corpului și de a învăța cum să trăiești cu mai multă apreciere și mai puțină anxietate.

Fă zilnic o plimbare pe jos

Mersul pe jos și aerul curat sunt, de asemenea, benefice pentru sănătatea psihică, dar și pentru cea fizică. Fă-ți un obicei din a te plimba 30-60 de minute într-un parc, pe marginea unui lac sau chiar de la serviciu până acasă.

Ascultă muzică

Când simți nevoia de o pauză, pune-ți căștile pe urechi și ascultă muzica ta preferată. Vei observa că starea de spirit ți se îmbunătățește în mod vizibil după ce asculți muzică.

Vizionează un film

Un film reușit te va ajuta să evadezi pentru câteva momente, să te desprinzi de realitate. Dacă alegi o comedie, efectele vor fi dublate pentru că râsul are efecte terapeutice.

Practică tehnici de gestionare a stresului

A trăi cu o boală cronică este stresant. Un specialist în sănătate mintală te poate învăța tehnici, cum ar fi relaxarea musculară progresivă, imagini ghidate și meditație, pe care le poți folosi în mod regulat pentru a face față anxietății cauzate de lupus. Alte soluții care pot fi de ajutor și pe care le poți încerca includ o baie caldă sau efectuarea unor exerciții blânde.

Fă activități care îți fac plăcere

Lupusul îți poate limita unele activități. Așa că este important să găsești lucruri pe care le faci cu plăcere și să îți faci timp pentru a le face. Poți să citești o carte bună sau să grădinărești, de exemplu.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Depression and anxiety in systemic lupus erythematosus”, Medicine (Baltimore). 2018 Jul, Margarida Figueiredo-Braga, Caleb Cornaby, Alice Cortez, Miguel Bernardes, Georgina Terroso, Marta Figueiredo, Cristina Dos Santos Mesquita, Lúcia Costa, Brian D. Poole
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6076116/
2 Studiul „A cross-sectional study on the association of anxiety and depression with the disease activity of systemic lupus erythematosus”, BMC Psychiatry volume 22, Article number: 591 (2022),Jiafen Liao, Jin Kang, Fen Li, Qi Li, Jia Wang, Qi Tang, Ni Mao, Shu Li & Xi Xie
https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-022-04236-z
Lupus Society of Illinois - What should people with lupus know about anxiety and depression
https://www.lupusil.org/what-should-people-with-lupus-know-about-anxiety-and-depression/
Lupus UK - Return to Lupus - Diagnosis & Treatment
https://www.lupusuk.org.uk/medical/lupus-diagnosis-treatment/clinical-aspects-of-lupus/depression/