Fumatul la mâna a treia: în ce mod îți afectează creierul și ficatul
Fumatul la mâna a treia: în ce mod îți afectează creierul și ficatul
Fumatul la mâna a treia: în ce mod îți afectează creierul și ficatul
Știți că fumatul și fumatul pasiv (fumul expirat din țigări aprinse) sunt nesănătoase. Dar un alt pericol este scos la iveală, care s-ar putea să vă surprindă: fumul pasiv, care este un reziduu, persistă mult timp după ce ați golit scrumiera. Recent a fost expus publicului un nou studiu care dovedește că fumatul la mâna a treia este un lucru real și că ar putea să dăuneze grav sănătății familiei și prietenilor tăi.
Ce înseamnă fumatul pasiv?
Poate că încă nu realizezi toate lucrurile bune care se întâmplă organismului tău atunci când renunți definitiv la fumat. Deși mulți oameni nu au aflat încă despre modul în care fumatul îți poate distruge aspectul fizic și te poate supune unui risc mare de diabet, majoritatea populației a auzit că fumatul pasiv (așa numitul "fumat la mâna a doua") îi supune și pe nefumători la multe riscuri.
Fumatul pasiv este format din poluanții care se depun în interior atunci când se fumează tutun. Substanțele chimice din fumatul pasiv includ nicotina, precum și substanțe care cauzează cancer, cum ar fi formaldehida, naftalina dar și altele.
Așa că azi venim cu o serie de informații complet noi: fumatul la mâna a treia este, cel mai probabil, mortal, la fel ca și alte forme de fumat, potrivit unui nou studiu alarmant realizat de carcetătorii de la Universitatea California, Riverside.
Despre fumatul la mâna a treia
La mult timp după ce ai stins o țigară, toxinele din compoziția ei încă persistă pe covoare, mobilier, lenjeria de pat, haine, piele și păr și pot dăuna grav sănătății celor care petrec timp în acel mediu, scrie rd.com. Fumul pasiv se acumulează pe suprafețe în timp. De asemenea, se depune sub formă de particule asemănătoare prafului pe suprafețele dure, cum ar fi pereții, podelele și în vehicule.
Fumul de la țigări se acumulează pe suprafețe, reacționează cu aerul și se transformă în substanțe chimice cancerigene, explică autorii studiului. Aceste toxine pot să rămână pe suprafețele din încăpere chiar și ani de zile și nu numai că nu au un miros detectabil, ci sunt și rezistente chiar și la cei mai puternici agenți de curățare. Fumatul pasiv nu poate fi eliminat prin aerisirea încăperilor, deschiderea ferestrelor, utilizarea ventilatoarelor sau a aparatelor de aer condiționat sau prin limitarea fumatului doar la anumite zone ale casei. Curățenia tradițională a gospodăriei adesea nu poate elimina eficient fumul pasiv de pe multe suprafețe.
Bebelușii și copiii mici prezintă un risc mai mare de expunere la fumatul pasiv decât adulții, din cauza unor activități precum târârea și punerea în gură a unor obiecte nealimentare. De asemenea, aceștia tind să petreacă mai mult timp în interior.
Cercetări despre efectele fumatului pasiv asupra nefumătorilor
Un studiu din 1991, a constatat pentru prima dată că praful din casele fumătorilor era contaminat cu nicotină. Ulterior, în 2004, nicotina a fost cuantificată în praful din casele nefumătorilor și din casele în care mamele au fumat în casă în ultimele 3 luni. În casele cu cea mai mare expunere la fumul pasiv, în care mamele fumau în zonele în care erau prezenți copiii lor, nicotina din praf era în medie de 64,0 μg/m2 în camerele de zi și de 15,8 μg/m2 în dormitoarele copiilor. Suprafețele din camerele de zi și din dormitoarele sugarilor aveau un strat mediu de nicotină de 73,05 μg/m2 și, respectiv, 56,26 μg/m2. Același studiu a arătat că praful și suprafețele din locuințele în care fumătorii au încercat să limiteze expunerea copiilor lor (de exemplu, fumând uneori în aer liber) erau, de asemenea, contaminate, deși într-o măsură mai mică. Cu toate acestea, nu s-a găsit nicotină în praful sau pe suprafețele locuințelor care nu au fost niciodată expuse la fumul de tutun.
Astfel, cercetătorii Yuxin Chen și Manuela Martins-Green, împreună cu studentul Neema Adhami, au decis să testeze dacă acești compuși ar putea reprezenta sau nu un pericol pentru sănătate.
Vreme de șase luni, ei au expus șoarecii de laborator la agenți cancerigeni, iar rezultatele au fost alarmante. În decurs de o lună de la expunerea la fumatul la mâna a treia ("thirdhand smoke"), cercetătorii au început să detecteze efectele nocive asupra șoarecilor, care au continuat să se intensifice pe durata studiului. Șoarecii studiați au suferit:
- deteriorarea celulelor ficatului,
- deteriorarea celulelor creierului,
- niveluri crescute de cortizol (supranumit hormonul stresului, care este asociat, printre altele, cu creșterea în greutate),
- slăbirea sistemului imunitar,
- creșterea rezistenței la insulină.
Ultimele trei caracteristici sunt toate asociate cu un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2.
Deși studiile au fost efectuate pe șoareci de laborator în circumstanțe care au exagerat ușor expunerea tipică din lumea reală în care trăim, cercetătorii cred că această dinamică prezintă o importantă consecință potențială a expunerii pe termen lung la fumatul la mâna a treia.
Cercetătorii subliniază că nu se știe aproape nimic despre efectele expunerii la fumatul la mâna a treia de-a lungul timpului, așa că studiul lor "poate servi pentru a educa publicul în legătură cu pericolele fumatului la mâna a treia", au spus oamenii de știință.
Un alt studiu a constatat că expunerea la fumul pasiv poate provoca daune și rupturi în ADN-ul uman. Cercetătorii au testat celule umane în laborator iar Dr. Choi a declarat: "Deteriorarea ADN-ului este un risc real și poate crește șansele de îmbolnăvire".
Dacă tu sau cineva drag ție încearcă să se lase de acest viciu, află aici câteva trucuri noi care să vă ajute să renunțați la fumat!
Riscurile la care te expui atunci când fumezi
Fumatul este vinovat pentru 70% din cazurile totale de cancer la plămâni. Totodată, acest viciu poate cauza cancer și în alte zone ale corpului precum: cavitatea bucală, gât, laringe, esofag, vezică, intestine, col uterin, rinichi, ficat, stomac sau pancreas. Cancerul la plămâni nu este însă singurul pericol la care e expus aparatul respirator al fumătorului, fumul de țigară crescând riscul și de bronhopneumopatie obstructivă croncă (BPOC) ori pe cel de pneumonie sau agravare a astmului.
Totodată, fumatul îți pune și sănătatea inimii în pericol, crescând riscul de boală cardiovasculară, infarct, accident vascular cerebral, boala arterială periferică, complicații cerebrale.
Fertilitatea poate fi afectată de fumat, atât la femei, cât și la bărbați, din cauza fumatului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Dangers of Thirdhand Smoke — Especially to Children and Those Who Don’t Smoke - https://health.clevelandclinic.org/thirdhand-smoke/
Thirdhand smoke causes DNA damage in human cells - https://academic.oup.com/mutage/article/28/4/381/2459888
Does the Smoke Ever Really Clear? Thirdhand Smoke Exposure Raises New Concerns - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3040625/
Te-ar mai putea interesa și...
