Potrivit unui studiu recent, fumul de țigară dăunează și sănătății mintale, neavând doar repercusiuni asupra organismului.

Fumatul și dependența

Factorii biologici implicați în fumat se referă la modul în care creierul răspunde la nicotină. Când o persoană fumează, o doză de nicotină ajunge în creier în aproximativ zece secunde. La început, nicotina îmbunătățește starea de spirit și concentrarea, scade furia și stresul, relaxează mușchii și reduce pofta de mâncare.

Dar dozele periodice de nicotină duc la modificări ale creierului, care apoi favorizează apariția simptomelor sevrajului (agitație, anxietate) atunci când aportul de nicotină scade. Fumatul reduce temporar aceste simptome de sevraj. Din acest motiv, majoritatea fumătorilor devin dependenți de nicotină.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Factorii sociali și psihologici poartă și ei o parte din vina pentru care din ce mai multe persoane devin fumătoare.  Deși mulți tineri experimentează țigările, alți factori influențează dacă cineva va continua să fumeze sau nu. De exemplu, prietenii sau rudele care fumează și atitudinea părinților acestor persoane față de fumat. Pe măsură ce tinerii devin adulți, este mai probabil să fumeze dacă consumă droguri, dacă consumă excesiv alcool sau dacă trăiesc în sărăcie, susțin specialiștii.

Majoritatea adulților spun că fumează din obișnuință sau pentru că îi ajută să se relaxeze și să facă față stresului.

Fumatul și depresia

De zeci de ani, medicii ne-au avertizat cu privire la riscurile pentru sănătate ale fumatului. Cu toate acestea, avertismentele lor s-au concentrat pe riscurile fizice pe care țigările le au asupra  sănătății noastre, precum cancerul pulmonar, boli de inimă, greutate scăzută la naștere și tensiune arterială ridicată, printre altele. Recent, profesorul Hagai Levine de la Școala de Sănătate Publică și Medicină Comunitară Hadasssah Braun de la Universitatea Evreiască din Ierusalim a publicat rezultate unui studiu ¹ privind riscurile pe care fumatul le are asupra sănătății mentale.

În cadrul studiului, publicat în PLOS ONE, au fost intervievați peste 2.000 de studenți înscriși în universități sârbe din diferite medii socio-politice și economice. Cercetătorii au descoperit că studenții care fumau se confruntau cu depresie clinică, spre deosebire de colegii lor de nefumători. Mai exact, la Universitatea din Pristina, 14% dintre fumători sufereau de depresie, comparativ cu 4% dintre colegii lor de nefumători, iar la Universitatea din Belgrad, cifrele erau de 19%, respectiv 11%.

În plus, indiferent de mediul lor economic sau socio-politic, studenții care au fumat au avut, de asemenea, rate mai mari de simptome depresive, decât studenții care nu fumează. 

În Israel, momentul publicării studiului coincide cu un eveniment reper în războiul împotriva tutunului. De curând a intrat în vigoare o modificare a legii israeliene privind restricțiile asupra publicității și comercializării tutunului și produselor din tutun. Aceasta impune o interdicție la nivel național privind afișarea produselor din tutun în magazine, și impune ca toate produsele din tutun și țigările electronice să fie vândute în ambalaje neutre, fără logo sau marcă.

Combinate cu politici care previn, filtrează și tratează problemele de sănătate mentală, inclusiv dependența, aceste măsuri ar ajuta la combaterea efectelor nocive ale fumatului asupra stărilor noastre fizice și mentale.

Fumatul și anxietatea

Cercetările privind fumatul și stresul au arătat că, în loc să ajute oamenii să se relaxeze, fumatul crește de fapt anxietatea și tensiunea. Nicotina creează un sentiment imediat de relaxare, astfel încât oamenii fumează în convingerea că reduce stresul și anxietatea. Această senzație de relaxare este temporară și curând lasă loc simptomelor de sevraj și a unei pofte crescute.
Fumatul reduce simptomele sevrajului care sunt similare cu simptomele anxietății, dar nu reduce anxietatea și nici nu face față cauzelor acestei boli. 

Fumatul și schizofrenia

Persoanele cu schizofrenie au de trei ori mai multe riscuri să fumeze decât alte persoane și tind să fumeze mai mult. Una dintre cele mai frecvente explicații este faptul că persoanele cu schizofrenie fumează pentru a controla sau a gestiona unele dintre simptomele asociate bolii lor și pentru a reduce unele dintre efectele secundare ale medicamentelor lor.

Un studiu recent a arătat că ar putea exista o legătură cauzală între fumat și schizofrenie. Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot crește riscul de dezvoltare a schizofreniei și este necesară o cercetare suplimentară pentru a înțelege pe deplin legătura cauzală.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
¹ Studiu publicat în Lancet Psychiatry efectuat în King's College London, iulie 2015
https://medicalxpress.com/news/2020-01-cigarette-mental-health.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter
https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/s/smoking-and-mental-health
https://www.ffhu.org/index.php/actualites/medecine/382-la-fumee-de-cigarette-nuit-aussi-a-notre-sante-mentale