Dependenta este incapacitatea de a opri consumul unei substante sau aliment ori de a inceta o anumita activitate, in ciuda faptului ca aceasta provoaca rau fizic si mintal. De multe ori, persoanele care sufera de o anumita dependenta nu iau in serios problema pe care o au si nu constientizeaza ca dependenta in sine este o boala.
Dependenta nu face referire numai la consumul de droguri, la fumat ori la alcoolism. Incapacitatea de a opri administrarea oricarei substante, fie ea si medicamentoasa, tot dependenta se numeste. De asemenea, exista si dependente de natura emotionala (de partener) sau de natura comportamentala (dependenta de munca, jocurile de noroc ori mancatul compulsiv). Dependenta pune stapanirea pe autocontrol si astfel individul devine extrem de vulnerabil in fata obiectului adictiei sale. De multe ori, dependenta este acompaniata de tulburari psihice precum depresia sau anxietatea.
Nu exista o cauza concreta a dependentei, in afara de expunerea la o anumita substanta/ activitate. Oamenii de stiinta nu au reusit sa identifice un tipar care sa prezica daca un pacient va dezvolta sau nu o dependenta la un moment dat.
O serie de factori pot contribui insa la instalarea dependentei, iar printre acestia se numara:
Predispozitia genetica – cercetarile facute recent in domeniu sugereaza ca genele au o contributie importanta in dezvoltarea unui comportament adictiv.
Factorii fiziologici – unele modificari ce se produc la nivelul enzimelor hepatice ce metabolizeaza substantele pot creste riscul de dezvoltare a dependentei de alcool.
Sexul – statisticile arata ca barbatii sunt mai predispusi dependentelor de substante, in comparatie cu femeile.
Personalitatea – impulsivitatea si nevoia de adrenalina sunt, de asemenea, caracteristici care cresc riscul de dependenta. Impulsivitatea creste, de asemenea, riscul de recadere.
Traumele si abuzul (fizic/ emotional) – expunerea la abuz fizic si/sau emotional creste riscul de a dezvolta un comportament dependent.
Principalele simptome care tradeaza dependenta sunt urmatoarele:
Chiar daca individul constientizeaza ca substanta/ comportamentul cu pricina ii face rau, nu se poate abtine si face tot posibilul pentru a isi satisface nevoia fizica si psihica.
Persoana care are o dependenta, indiferent de natura acesteia, neglijeaza alte aspecte ale vietii sale, satisfacerea dependentei fiind unica sa preocupare.
La fel ca pacientul depresiv, si cel dependent isi pierde interesul fata de activitati care inainte il preocupau. Oamenii din jur observa aceasta schimbare.
In ciuda problemelor pe care dependenta i le cauzeaza, individul nu poate spune stop. Daca incearca sa o faca, se instaleaza sevrajul fizic si mintal.
Individul nu isi recunoaste problema si face tot posibilul sa ascunda orice indiciu care l-ar putea trada. De pilda, alcoolicii care se ranesc in timp ce sunt bauti, isi ascund ranile sau inventeaza tot felul de povesti care sa ascunda faptul ca s-au accidentat din cauza starii de ebrietate.
Cel care sufera de o dependenta nu mai acorda atentie igienei personale. Adesea dependentii de alcool sau droguri nu isi schimba hainele cu zilele, nu se spala, nu isi piaptana parul si neglijeaza orice este legat de aspectul fizic.
Barbatii nu se mai barbieresc, nu se mai tund, femeile nu se mai coafeaza si nu se mai machiaza – toate acestea pot trada o dependenta.
In timp ce se afla sub influenta substantelor ori alcoolului, dependentii adopta un comportament riscant, care le poate pune viata in pericol. Nerespectarea regulilor de circulatie, sexul neprotejat si expunerea la alte riscuri sunt situatii des intalnite in randul celor care sufera de dependenta de substante.
Si comportamentul celui dependent se modifica, mai ales atunci cand nu isi poate satisface dependenta. Gandurile depresive, dar si furia si agresivitatea sunt caracteristice acestor situatii.
Persoanele dependente de substante pot avea de-a face cu insomnii, modificandu-si astfel programul de somn.
Sevrajul este cel care confirma dependenta. Acesta se instaleaza atunci cand persoana nu consuma substanta ori nu adopta comportamentul daunator. Astfel, apar simptome precum anxietate, temur, greata, varsaturi, oboseala, agitatie, pierderea apetitului sau chiar atacuri de panica.
Abuzul si dependenta sunt notiuni diferite. Abuzul face referire la folosirea incorecta, excesiva sau neterapeutica a unor substante care altereaza capacitatile individului. Nu toate persoanele care consuma in mod abuziv substante sunt dependente, insa dependenta vine ca o urmare fireasca a consumului abuziv indelungat. De exemplu, o persoana care consuma alcool la o ocazie speciala se simte bine pe moment, apoi experimenteaza efectele neplacute ale intoxicatiei cu alcool. In aceasta situatie, vorbim despre consum abuziv. Insa devine dependenta atunci cand persoana simte nevoia sa consume alcool in mod regulat pentru a isi putea desfasura activitatile zilnice.
Dependenta consta in consumul repetat al unei substante ori adoptarea regulata a unui comportament care ofera placere pe moment, in ciuda efectelor daunatoare care apar pe termen mediu si lung. Dependenta face referire atat la consumul de substante (nicotina, alcool, droguri, substante medicamentoase), cat si la adoptarea unor comportamente specifice (jocurile de noroc, sexul in exces, cumparaturile). Iata care sunt cele mai frecvente tipuri de dependenta:
Dependenta de alcool este una dintre cele mai frecvente dependente, asta si pentru ca alcoolul este o substanta adictiva acceptata din punct de vedere social. Alcoolismul apare atunci cand individul nu mai regaseste motive de bucurie in viata de zi cu zi, simte nevoia continua de a consuma alcool, bea in momente total nepotrivite (inclusiv dimineata) si adopta comportamente riscante pentru a isi satisface nevoia de a bea (consumul de alcool la volan ori in timpul sarcinii). Abstinenta totala reprezinta cel mai important pas in tratarea acestei dependente. Exista o serie de tratamente medicamentoase care ajuta pacientul sa treaca de perioada dificila. Medicamentele anxiolitice pot fi si ele folosite, asta pentru ca multe persoane experimenteaza anxietate puternica atunci cand renunta la alcool. In urma opririi consumului pot aparea simptome specifice sevrajului precum: dureri severe de cap, varsaturi, greata, transpiratii abundente, dureri de stomac, hipertensiune, depresie, tremur, insomnii, halucinatii, confuzie si agitatie.
Nicotina din tutun este un stimulent pentru sistemul nervos central. De aceea, nicotina produce dependenta, cu care multi fumatori se lupta in repetate randuri, de cele mai multe ori fara succes. Fumatul creste riscul de cancer pulmonar, dar si de alte afectiuni precum cele cardiovasculare, de aceea e indicat ca dependenta sa fie combatuta.
Medicamentele precum cele folosite in ameliorarea durerilor cronice prezinta risc crescut de dependenta. De aceea, antiinflamatoarele si alte calmante trebuie administrate pe perioade scurte de timp si intotdeauna in dozele recomandate de medic. Abuzul de asemenea medicamente poate cauza dependenta, care se manifesta prin dureri greu de suportat atunci cand se opreste administrarea medicamentului in cauza. O alta categorie de medicamente care cauzeaza dependenta este cea a antidepresivelor, sedativelor, somniferelor si anxioliticelor. La fel ca si alcoolul, aceste medicamente sunt relaxante pentru creier. In general, dependenta de asemenea medicamente apare in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 29 de ani. Antidepresivele, de pilda, nu se opresc niciodata brusc pentru ca apare sevrajul – medicul reduce doza treptat, pana cand organismul pacientului reuseste sa se lipseasca de acestea.
Una dintre cele mai periculoase si greu de invins dependente este cea de droguri. Exista mai multe tipuri de droguri, cu efecte si reactii adverse diferite, insa toate creeaza dependenta. Dependenta de canabis (marijuana) este specifica tinerilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani. Acesta este un drog psihoactiv iar in mentalul colectiv al tinerilor este privit ca fiind un drog recreational fara riscuri.
Ei bine, specialistii ne contrazic, sustinand ca marijuana poate cauza dependenta care se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome in lipsa administrarii drogului:
In urma consumului abuziv apar simptome precum problemele de coordonare, tulburarile de memorie, incapacitatea de a gandi la capacitate maxima si erorile de perceptie. Abuzul indelungat duce la dependenta. Terapia cognitiv comportamentala este principalul ajutor oferit persoanelor care sufera de o asemenea dependenta. Un psiholog poate ajuta pacientul sa reduca consumul treptat, astfel incat sa isi trateze dependenta.
Drogurile stimulente sunt, de asemenea, droguri care creeaza dependenta. Din aceasta categorie fac parte amfateminele si cocaina. Cocaina poate fi prizata, fumata sau injectata – indiferent de forma administrarii, poate sa apara dependenta. Efectul acestui drog nu dureaza mai mult de 30 de minute, de aceea consumatorii il administreaza in doze repetate. Pe masura ce creste toleranta la drog, apare si dependenta.
O categorie de droguri cu grad de risc ridicat este cea a opioidelor. Din aceasta categorie fac parte codeina, morfina, dar si heroina. Heroina este un drog care creeaza rapid dependenta si este considerat ca fiind unul dintre cele mai periculoase si mortale droguri din cate exista. Pacientul dependent de heroina rareori poate renunta la drog fara ajutor de specialitate. Efectele consumului de heroina sunt devastatoare, multi consumatori murind de supradoza ori de complicatiile cauzate de acest drog.
In primele 12 ore dupa oprirea injectarii de heroina, individul are de-a face cu o serie de simptome specifice sevrajului, care pot persista zile sau chiar saptamani. Aceste simptome sunt:
Dependenta de alimente face referire la dependenta de anumite alimente. Cele de tip fast-food creeaza, in general, comportament de tip adictiv. Creierul functioneaza in acelasi fel ca in cazul dependentei de droguri. Alimentele procesate au un impact direct asupra centrului recompensarii din creier, implicand neurotransmitatori precum dopamina.
Simptomele dependentei de mancare sunt urmatoarele:
Putem dezvolta dependenta si de anumite bauturi precum unele sucuri carbogazoase pe care simtitm nevoia sa le bem zilnic.
Dependenta de jocuri de noroc este una des intalnita, mai ales in randul tinerilor. Aceasta poate afecta individul pe plan personal, dar si profesional si poate favoriza si alte dependente (de tutun, de droguri).
Semnele unei dependente de jocuri sunt:
Persoanele dependente de pornografie petrec foarte mult timp urmarind filme pentru adulti sau gandindu-se la acestea. Relatiile sexuale ale dependentului de pornografie devin nesatisfacatoare.
Dependenta de sex se manifesta prin nevoia exagerata de intretinere a relatiilor sexuale, precum si printr-o serie de fantezii. De multe ori, individul isi satisface nevoia de a face sex, fara sa tina cont de consecinte si ajunge astfel in situatii extrem de dificile.
Dependenta de jocuri video este caracterizata de nevoia individului de a petrece ore in sir in fata calculatorului, pentru a se juca. Aceasta dependenta este des intalnita in randul adolescentilor, insa nici tinerii adulti nu sunt feriti de aceasta forma de dependenta. Viata personala, dar si cea profesionala, este afectata de dependenta de jocuri video, individul refuzand sa desfasoare alte activitati.
Dependenta de sport este o tulburare compulsiva, caracterizata de nevoia incontrolabila a unei persoane de a face sport in exces. Atunci cand este nevoita, din diverse motive, sa renunte la antrenament, persoana in cauza devine irascibila furioasa, agitata sau anxioasa.
Si dependenta de cumparaturi este tot o tulburare compulsiva, care se manifesta prin incapacitatea individului de a se abtine din a face cumparaturi.
Putem dezvolta dependenta emotionala fata de orice sau oricine din viata noastra. Cel mai des, dependenta emotionala se dezvolta fata de partener. De aceea, foarte multe persoane raman in relatii abuzive, care nu le aduc satisfactii, insa la care nu pot renunta. Atasamentul nesanatos fata de partener ajunge sa faca rau individului, si chiar si asa, acesta continua relatia.
Persoanale dependente de munca devin obsedate de cariera, isi neglijeaza alte aspecte ale vietii si pot ajunge sa sufere de epuizare fizica si psihica. Acestea nu isi iau niciodata vacante, lucreaza peste program si devin agitate si anxioase cand trebuie sa stea o zi fara sa mearga la serviciu.
Sevrajul apare atunci cand o persoana a dezvoltat deja dependenta (fizica si/sau psihica) fata de o substanta sau comportament si opreste, dintr-o data, consumul/ comportamentul daunator. Acesta se manifesta printr-o serie de simptome neplacute:
In unele cazuri, daca persoana opreste substanta consumata brusc si fara supraveghere medicala, sevrajul poate produce decesul. Acest lucru se petrece, de pilda, in cazul dependentei de alcool ori a celei de benzodiazepine. Sevrajul poate fi mai usor de suportat daca pacientul beneficiaza de ajutor de specialitate.
In functie de obiectul dependentei, pot aparea o serie de complicatii. In cazul dependentei de droguri de mare risc, cea mai grava complicatie este chiar decesul survenit in urma unei supradoze.
Sevrajul este o alta complicatie intalnita in cazul tuturor dependentelor – intensitatea acesteia difera in functie de substanta consumata. Consumatorii de droguri sunt expusi si riscului de a contracta virusuri precum HIV sau virusul hepatitic C, daca folosesc la comun acele cu care isi injecteaza substantele.
Dependenta de sex, de pilda, poate avea ca si complicatie contractarea bolilor cu transmitere sexuala. Dependenta de tutun poate avea ca si complicatie, pe termen lung, declansarea cancerului de plamani.
Complicatiile alcoolismului pot fi steatoza hepatica, ciroza hepatica sau chiar cancerul la ficat. Ficatul este cel mai afectat organ de consumul de bauturi alcoolice. Evoluand, aceste boli hepatice pot provoca decesul. Gastrita si alte boli gastrointestinale pot aparea, de asemenea, pe fondul consumului de alcool. Alte complicatii ale dependentei de alcool pot fi: carenta de vitamina B, malnutritia, precum si degradarea functiilor cognitive. Complicatiile de ordin personal si psihic sunt valabile in cazul oricarei dependente. Relatiile cu cei apropiati si starea materiala au de suferit de pe urma dependentelor.
Dependentii de droguri, de pilda, pot ajunge sa comita infractiuni pentru a obtine banii necesari pentru inca o doza. In ceea ce priveste complicatiile de ordin mintal, depresia, anxietatea, psihozele, izolarea, dar si gandurile suicidale, sunt complicatii cu care persoana dependenta poate avea de-a face.
Exista o serie de metode prin care dependentele pot fi tratate. Atata timp cat pacientul isi accepta dependenta si este dispus sa o invinga, exista sanse pentru acesta. Este adevarat ca pentru evitarea unei recaderi, pacientul va trebui sa faca eforturi in permanenta, fiind mereu expus acestui pericol.
Tratamentul medicamentos pentru tratarea dependentelor ajuta pacientul sa depaseasca perioada sevrajului, dar si sa combata anxietatea si depresia ce pot aparea dupa sevraj. In unele situatii, cum ar fi dependenta de droguri sau de alcool, se recomanda internarea in clinici de recuperare, astfel incat pacientul sa aiba parte de ajutor de specialitate non-stop.
Terapia cognitiv comportamentala si consilierea psihologica sunt necesare pacientului care sufera de dependenta. Terapia cognitiv comportamentala modifica tiparele de gandire ale pacientului, ajutandu-l astfel sa isi rezolve problema.
Sustinerea familiei este extrem de importanta in lupta impotriva unei dependente. Chiar daca pacientul refuza ajutorul celor din jur, ba chiar adopta o atitudine nepotrivita, pe termen lung s-a demonstrat ca familia si prietenii pot fi de mare ajutor.
Riscul de recadere este foarte mare, mai ales daca vorbim despre dependenta de alcool sau de droguri. De aceea, pacientul trebuie sa ramana vigilent, sa se tina departe de tentatii, si sa faca in continuare terapie, astfel incat sa nu existe riscul de a consuma din nou substanta daunatoare ori de a adopta iar comportamentul care i-a creat probleme.
Pentru prevenirea dependentei, sunt importante programele de informare din scoli, institutii publice si mass-media. Cu cat stim mai mult despre substantele daunatoare, cu atat mai mic este riscul de consum. Acest aspect este important in special in perioada adolescentei. Tot in perioada adolescentei, este important ca familia sa fie vigilenta, si sa mentina copilul cat mai departe de situatiile primejdioase. Persoanele care sufera de anxietate sau depresie ar trebui sa mearga la medic si sa isi rezolve problemele inainte de a isi gasi refugiul in alcool, droguri, tutun sau alte dependente.