Detectarea precoce a cancerului mamar - mit sau realitate?
Detectarea precoce a cancerului mamar - mit sau realitate?
Detectarea precoce a cancerului mamar - mit sau realitate?
La ora actuală, literatura medicală de specialitate și, implicit, literatura medicală de popularizare generală insistă asupra importanței diagnosticului precoce în cancerul mamar.
La o singură căutare pe Pubmed, poți descoperi peste 100.000 de articole care vizează acest subiect. 99% dintre acestea pledează în favoarea diagnosticului precoce prin screening mamografic. Opinia actuală este, fără îndoială, în favoarea considerării screeningului mamografic drept instrument de diagnostic precoce și, implicit, de scădere a mortalității prin cancer mamar. Și totuși, lucrurile stau într-adevăr așa sau sunt nuanțe?
Cancerul de sân este principala cauză de deces la femei la nivel mondial, reprezentând 23% din totalul cazurilor de cancer și 14% din totalul deceselor în 2008. Aproximativ 89% dintre femeile cu cancer de sân supraviețuiesc cel puțin 5 ani după tratament, dar efectele secundare pot persista luni sau ani de zile.
Cu toate acestea, în multe situații, femeile se confruntă cu bariere complexe în drumul lor penrtu detectare precoce. Printre acestea se numără factori sociali, economici, geografici și alți factori interdependenți, care le pot limita accesul la servicii de îngrijire a sânilor în timp util, la prețuri accesibile și eficiente. Supraviețuirea cancerului de sân depinde în mare măsură de accesul unei femei la îngrijiri eficiente, în timp util și la prețuri accesibile. Detectarea precoce este esențială pentru supraviețuirea cancerului de sân. Detectarea precoce asociată cu accesul în timp util la tratament, urmărirea adecvată și îngrijirea potrivită, pot exista reduceri semnificative ale mortalității prin cancer de sân.
Statistici despre detectarea precoce
O meta-analiză recentă arată că utilizarea screeningului mamografic aduce o scădere a mortalității prin cancer mamar de până la 19%, procent nu foarte generos. Pentru ca un screening să fie eficient, scăderea mortalității ar trebui să fie considerabil mai mare.
Dacă urmărim istoria naturală a cancerelor invazive identificate mamografic, mai mult de 50% dintre acestea sunt cancere cu creștere lenta, curabile în momentul identificării mamografice, dar care pot rămâne la fel de curabile și la momentul diagnosticului clinic.
Un alt grup semnificativ, care reprezintă aproximativ 25% din totalul cancerelor mamare identificate mamografic, este reprezentat de cancerele indolente, cu creștere lentă și care nu vor deveni niciodată aparente clinic de-a lungul vieții pacientei. 20% dintre cancerele mamare sunt cancere cu creștere rapidă, care sunt deja incurabile la momentul identificării pe mamografia de screening. 5% dintre cancerele identificate mamografic sunt curabile la momentul identificării radiologice și devin incurabile la momentul diagnosticului clinic. Ca urmare, scăderea efectivă a mortalității prin cancerul mamar în urma mamografiei de screening este de doar 5%?
Știm de aproape un secol că dimensiunea tumorii este legată de supraviețuire, în sensul că, cu cât tumora este mai mare, cu atât supraviețuirea este mai mică. Astăzi, paradigma s-a schimbat și știm că dimensiunea tumorii nu mai este un factor de prognostic esențial. Cancerul mamar este o boală extrem de eterogenă, iar diferențele de supraviețuire se bazează actual, în primul rând, pe biologia și, implicit, genetica fiecărui cancer. Cancerele de mici dimensiuni pot evolua semnificativ diferit comparativ cu tumorile de dimensiuni mari. Un procent important de tumori maligne mamare de mici dimensiuni cresc foarte lent și pot fi identificate pe mamografiile retrospective. Alte tumori nu sunt identificate mamografic, în schimb, sunt identificate clinic la câteva luni de la examinarea mamografică.
Un procent semnificativ dintre tumorile de mici dimensiuni cresc foarte lent și pot fi identificate pe mamografiile anterioare retrospective. Acestea au o biologie favorabilă și cresc lent. De asemenea, un alt procent semnificativ cresc foarte rapid și adesea nu sunt "prinse" pe mamografiile de screening. În plus, un număr semnificativ de tumori de dimensiuni mari au frecvent o evoluție locală cu însămânțare precoce. Multe dintre tumorile mari nu derivă egal din tumori de mici dimensiuni, ci adesea se dezvoltă din subseturi tumorale cu biologie nefavorabilă.
În ceea ce privește prognosticul, o tumoră mare cu biologie favorabilă poate avea un prognostic net favorabil, comparativ cu o tumoră mică, dar cu biologie nefavorabilă. În ceea ce privește diferența de supraviețuire atribuită dimensiunii tumorii, aceasta este mult mai mică pentru tumori cu biologie favorabilă, comparativ cu cele cu biologie nefavorabilă.
Datorită intervalului de monitorizare imagistică destul de lung, mamografia este un instrument util de detecție a tumorilor cu evoluție favorabilă. Multe dintre aceste tumori nu progresează și au un prognostic excelent chiar la dimensiuni mari și, ca urmare, beneficiul identificării mamografice precoce este cel puțin discutabil. Prin contrast, prognosticul tumorilor cu biologie nefavorabilă este indiscutabil mai bun dacă sunt identificate la dimensiuni mici. Din păcate, foarte puține dintre acestea sunt surprinse precoce.
Ca urmare, deși se poate vorbi de un beneficiu al depistării precoce, acesta este frecvent supraestimat atât de personalul medical, cât și nemedical, iar mare parte din beneficiul atribuit depistării precoce se datorează variabilității în biologia tumorii. Deci, se poate spune că detecția precoce joacă un rol minor în ceea ce privește evoluția unui cancer mamar, principalul element de prognostic rămânând biologia tumorii. În plus, probabil că trebuie reflectat chiar la o schimbare de termeni - de la cancer mamar incipient versus avansat, la cancer cu evoluție favorabilă sau nefavorabilă.
Care sunt recomandările Societății Americane de Cancer în privință screeningului
Aceste recomandări au fost formulate pentru femeile care au un risc mediu de cancer mamar. În acest scop, se consideră că o femeie are un risc mediu dacă nu are un istoric personal de cancer mamar, nu are un istoric familial puternic de cancer mamar sau nu are o mutație genetică cunoscută care să îi crească riscul de cancer la sân (BRCA) și nu a făcut radioterapie în zona pieptului înainte de vârstă de 30 de ani.
Astfel, medicii din Societatea Americană a Cancerului recomandă următoarele:
- Femeile cu vârste între 40 și 44 de ani pot începe screeningul cu o mamografie în fiecare an.
- Femeile cu vârste intre 45 și 54 de ani ar trebui să își facă mamografii în fiecare an.
- Femeile de 55 de ani și cele peste aceasta vârstă pot face o mamografie o dată la doi ani sau pot alege să continue să își facă anual o mamografie. Screeningul ar putea să continue atât timp cât femeia are o stare bună de sănătate și se așteaptă să trăiască mai mult de 10 ani.
Toate femeile ar trebui să înțeleagă la ce să se aștepte când își fac o mamografie pentru screeningul cancerului mamar - ce anume poate face această investigație și ce limitări are (ce nu poate face).
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock.com
Bibliografie:
American Cancer Society - https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/american-cancer-society-recommendations-for-the-early-detection-of-breast-cancer.html
Breast cancer early detection: a phased approach to implementation - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7237065/
Te-ar mai putea interesa și...
