Tu cât timp acorzi pentru starea ta de bine? Uneori, timpul și lipsa grijei de sine pot deveni cei mai mari dușmani ai stării de sănătate, mai ales atunci când vorbim de prevenirea unor boli cu impact major asupra sănătății, cum ar fi cancerul mamar. 

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de carcinom depistat la femeile din România, iar numărul de cazuri noi a depășit 12.000 de pacienți în 2020, cu 30% mai mult față de 2019. În același timp, România are, din păcate, cea mai mică rată de screening din țările din Uniunea Europeană în segementul de vârstă 50-69 de ani - doar 0,2%, potrivit Eurostat.

Totuși, dacă această afecțiune este descoperită în timp util, ea poate fi tratată. În România, însă, 80% dintre femeile care suferă de această afecțiune află în fază avansată, iar în acest stadiu tratamentul nu mai poate produce vindecarea, ci doar prelungirea duratei de viață. Astfel, prevenția este cea mai indicată modalitate de a evita un eventual diagnostic nefavorabil, iar testele de screening pot salva vieți. 

Ce este cancerul mamar

Cancerul mamar este un tip de cancer care se formează la nivelul celulelor din sâni. Cancerul de sân poate apărea atât la femei cât și la bărbați, însă este mult mai frecvent întâlnit în rândul femeilor. 

Newsletter DOC dedicat

Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, cu aproximativ 53.000 decese în Europa Centrală și de Est în 2020, potrivit datelor publicate de Observatorul Global al Cancerului, Globocan.

Aproximativ 1 din 8 femei este diagnosticată cu cancer de sân la un moment dat în timpul vieții. Există însă șanse mari de recuperare dacă boala este detectată într-un stadiu incipient.

Din acest motiv, este vital ca femeile să-și verifice sânii în mod regulat pentru eventuale modificări și să aibă întotdeauna orice modificări examinate de un medic specialist.

Simptome cancer mamar

Cancerul de sân poate avea mai multe simptome, dar primul simptom vizibil este de obicei o bucată sau o zonă de țesut mamar îngroșat, chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct. 

Cele mai multe asftfel de umflături detectate la nivelul sânilor nu sunt canceroase, dar este întotdeauna recomandat să le verificați fie cu medicul de familie, fie prin realizarea unei mamografii. 

De asemenea, ar trebui să consultați neapărat un medic de familie dacă observați oricare dintre aceste simptome:

-    O modificare a dimensiunii sau formei unuia sau a ambilor sâni
-    Existența unor scurgeri la oricare dintre mameloane (altele decât laptele matern)
-    Prezența unor umflături sau ganglioni la nivelul oricărei dintre subsuori
-    Retracția mameloanelor
-    Modificări ale pielii care acoperă sânul (prezența unor gropițe cu aspect de coajă de portocală)
-    Prezența unor zone de roșeață, cruste, striații sau îngroșare la nivelul mameloanelor sau pielii de pe sân
-    Durere la nivelul sânilor sau mamaloanelor, deși durerea de sân nu este de obicei un simptom al cancerului de sân. 

Sfat: dacă observați oricare dintre semnele și simptomele menționate mai sus, este important să vă consultați rapid cu medicul de familie pentru o evaluare a sănătății sânilor. 

Cauze ale cancerului mamar

Nu se cunosc cu certitudine care sunt cauzele care duc la apariția cancerului de sân, motiv pentru care este foarte dificil de spus dacă o femeie va face sau nu această boală.

Cancerul mamar apare atunci când unele celule din sâni încep să se dezvolte în mod anormal. Aceste celule se dezvoltă mai rapid decât o fac celulele sănătoase și continuă să se acumuleze, formând o bucată sau o masă. Celulele se pot răspândi (n.r. procesul de metastază) prin sân la ganglionii limfatici sau în alte părți ale corpului.

De cele mai multe ori, cancerul de sân se dezvoltă în celulele aflate pe pereții canalelor galactofore prin care circulă laptele (carcinom ductal invaziv), dar poate debuta și în țesutul glandular (carcinom lobular invaziv) sau în alte celule sau țesuturi din interiorul sânului.

Cercetătorii au identificat factori hormonali, de stil de viață și de mediu care vă pot crește riscul de cancer mamar. Rămâne, deocamdată, neclar de ce unele persoane care nu au factori de risc dezvoltă cancer, în timp ce alte persoane cu factori de risc nu o fac niciodată. Este posibil ca acest tip de cancer să fie cauzat de o interacțiune complexă a structurii genetice și a mediului înconjurător.

Cancerul mamar ereditar

Medicii estimează că aproximativ 5 până la 10 la sută din cancerele de sân sunt legate de mutații genetice moștenite de la părinți. 

Au fost identificate o serie de gene mutante moștenite care pot crește probabilitatea de cancer mamar. Cele mai cunoscute sunt gena cancerului mamar 1 (BRCA1) și gena cancerului mamar 2 (BRCA2) - ambele cresc semnificativ riscul atât de cancer de sân, cât și al celui ovarian.

Astfel, dacă aveți un istoric familial de cancer de sân sau alte tipuri de cancer, medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de sânge pentru a ajuta la identificarea mutațiilor specifice ale BRCA sau ale altor gene care sunt transmise pe linia familiei.

Factori de risc

Factorii de risc pot fi factori hormonali, de mediu, genetici și factori care țin de stilul de viață. 

Factorii asociați cu un risc crescut de cancer mamar includ:

•    Sexul. Femeile prezintă un risc mai mare decât bărbații de a dezvolta cancer de sân;
•    Înaintarea în vârstă. Riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta;
•    Istoricul personal de cancer de sân. Dacă ai avut cancer de sân, ai un risc crescut de a dezvolta boala și la celălalt sân;
•    Istoric familial de cancer de sân. Dacă mama, sora sau fiica a avut cancer de sân, în special la o vârstă fragedă, riscul de a face boala este mai mare;
•    Constelația genetică familială. Anumite mutații genetice care cresc riscul de cancer mamar pot fi transmise de la părinți la copii. Cele mai frecvente astfel de mutații sunt genele BRCA1 și BRCA2, care pot crește semnificativ riscul de cancer de sân, dar și alte tipuri de cancer, în special cancerul ovarian;
•    Expunerea la radiații. Dacă ai fost expus la radiații în zona pieptului în copilărie sau în adolescență, crește riscul de a dezvolta cancer mamar;
•    Obezitatea;
•    Debutul menstruației înainte de 12 ani;
•    Debutul menopauzei la o vârstă mai înaintată, după 55 de ani;
•    Nașterea primului copil la o vârstă înaintată. Mamele care dau naștere primului copil după vârsta de 30 de ani pot avea un risc crescut de cancer de sân;
•    Lipsa gravidității. Femeile care nu au fost niciodată gravide pot prezenta un risc mai mare de cancer de sân decât femeile care au avut una sau mai multe sarcini.
•    Terapia de substituție hormonală postmenopauză. Femeile care combină estrogen și progesteron pentru a ameliora simptomele menopauzei pot avea un risc mai crescut de cancer mamar. Odată întreruptă terapia, este diminuat și riscul de cancer.
•    Consumul excesiv de alcool sau fumatul au fost asociați cu creșterea riscului de cancer de sân.

Cum prevenim cancerul mamar 

Depistarea timpurie a cancerului de sân poate permite vindecarea completă sau șansele de supraviețuirea în cazul unui diagnostic pozitiv. Screening-ul ajută la depistarea cancerului mamar în stadii timpurii, mărind astfel șansele de vindecare. 

Societatea Americană de Cancer oferă următoarele recomandări generale în ceea ce privește mamografiile:

•    Femeile cu vârsta între 40 și 44 de ani: o mamografie anuală este opțională.
•    Femeile cu vârsta între 45 și 54 de ani: o mamografie anuală este recomandată.
•    Femeile cu vârsta de 55 de ani și peste acest prag: o mamografie la fiecare 1-2 ani este recomandată, atât timp cât ai o stare bună de sănătate.

Acestea sunt, însă, doar recomandări. Nu uita că recomandările specifice pentru mamografii sunt diferite pentru fiecare femeie în parte, așa că discută cu medicul tău pentru a vedea dacă ar trebui să îți faci o mamografie și cât de des. Pentru femeile sub 40 de ani, este recomandată ecografia mamară, iar medicul îți poate explica dacă și când e cazul să faci o mamografie.

De asemenea, modificarea stilului de viață poate contribui în mod pozitiv la prevenirea cancerului mamar. 

Iată câteva sfaturi și recomandări:

-    Evită consumul excesiv de alcool și fumatul;
-    Adoptă o dietă sănătoasă, în stil mediteranean - femeile care consumă o dietă mediteraneană suplimentată cu ulei de măsline extravirgin și nuci mixte pot avea un risc redus de cancer mamar. Dieta mediteraneană se concentrează în principal pe alimentele pe bază de plante, cum ar fi fructele și legumele, cerealele integrale, leguminoasele și nucile. Persoanele care urmează dieta mediteraneană aleg grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, în loc de unt și pește în loc de carne roșie;
-    Fă cel puțin 30 de minute de mișcare zilnic;
-    Menține-ți un indice de masă corporală (IMC) la un nivel sănătos;
-    Limitează terapia hormonală postmenopauză. Terapia hormonală combinată poate crește riscul de cancer mamar. Discută cu medicul tău despre beneficiile și riscurile terapiei hormonale. Unele femei prezintă semne și simptome deranjante în timpul menopauzei și, pentru aceste femei, riscul crescut de cancer mamar poate fi acceptabil pentru a ameliora semnele și simptomele menopauzei. Totuși, pentru a reduce riscul de cancer mamar, utilizează cea mai mică doză de terapie hormonală posibilă pentru cel mai scurt timp.

În cazul femeilor fără factori de risc este recomandat ca la fiecare 3 ani să se prezinte la medic pentru a-și investiga sânii. Un astfel de control constă în:

-    Consult chirurgical
-    Teste imagistice (ecografie mamară și/sau mamografie)

Suplimentar, se recomandă și auto-examinarea sânilor, urmând instrucțiunile medicului ginecolog. Auto-examinarea sânilor trebuie făcută lunar, la aproximativ o săptămână după terminarea menstruației, începând cu vârstă de 20 de ani.

În cazul femeilor cu risc crescut pentru cancer de sân se recomandă următoarele metode de screening:

•    La 20-30 ani:

-    Auto-examinarea lunara a sânilor
-    Examen clinic al sânilor o dată la 3 ani

•    La 30-40 ani:

-    Auto-examinare lunara a sânilor
-    Examen clinic anual al sânilor
-    Examen ecografic anual mamar

•    La 40-50 ani:

-    Auto-examinare lunară a sânilor
-    Examen clinic anual al sânilor
-    Mamografie anuală ( cu ecografie mamară, dacă este necesar)

•    După 50 ani:

-    Auto-examinare lunară a sânilor
-    Examen clinic anual al sânilor
-    Mamografie anuală (cu ecografie mamară, dacă este necesar)

Tratament cancer mamar

Dacă cancerul este detectat într-un stadiu incipient, acesta poate fi tratat înainte de a se răspândi în alte părți ale corpului.

Cancerul de sân este tratat folosind o combinație de:

-    intervenție chirurgicală
-    chimioterapie
-    radioterapie

Chirurgia este de obicei primul tip de tratament pe care îl veți urma, urmat de chimioterapie sau radioterapie sau, în unele cazuri, tratamente specifice cu hormoni.

Tipul de intervenție chirurgicală și tratamentul recomandat ulterior de medicul curant vor depinde de tipul de cancer de sân pe care îl aveți. Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră cel mai bun plan de tratament.

La o mică parte din femei, cancerul de sân este descoperit după ce s-a răspândit în alte părți ale corpului (cancer de sân metastatic).

Cancerul secundar, numit și cancer avansat sau metastatic, nu este vindecabil, astfel încât scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/symptoms-causes/syc-20352470
https://www.nhs.uk/conditions/breast-cancer/
https://www.cancer.gov/types/breast/patient/breast-treatment-pdq
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200109-1
https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/cancers/20-Breast-fact-sheet.pdf
Studiul „Global Cancer Statistics 2020: GLOBOCAN Estimates of Incidence and Mortality Worldwide for 36 Cancers in 185 Countries” - https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.3322/caac.21660