Mamografia ramane un instrument de screening in depistarea precoce a cancerului mamar?
Mamografia ramane un instrument de screening in depistarea precoce a cancerului mamar?
Mamografia ramane un instrument de screening in depistarea precoce a cancerului mamar?
Cancerul mamar rămâne cea mai diagnosticată neoplazie la femei și a doua cauză de mortalitate la acestea. Ce rol are mamografia în screeningul pentru cancer mamar?
Ratele de supraviețuire în cancerul mamar, îmbunătățite prin screening
În ultimii ani, se remarcă o creștere progresivă a incidenței cancerului mamar, dar și o scădere corespunzătoare a mortalității prin această boală în țările dezvoltate. În România, trendul este ascendent atât în ceea ce privește detectarea în stadii precoce, cât și în ceea ce privește îmbunătățirea progresivă a supraviețuirii. Să fie aceasta și consecința eforturilor de screening conjugat și consecvent a populației aparent sănătoase?
Mamografia ca procedură de screening pentru cancerul mamar
La ora actuală, în comunitatea științifică internațională este o adevărată dezbatere legată de rolul pe care îl are mamografia că procedură de screening în depistarea precoce a cancerului mamar și, implicit, despre rolul acesteia în scăderea mortalității prin cancer mamar.
Ceea ce părea foarte clar și indubitabil o procedură simplă, ușor de utilizat și cu rezultate importante în privința diagnosticului precoce și, implicit, vindecarea unui cancer mamar, devine o problemă spinoasă care implică, pe lângă studii epidemiologice, și numeroase studii legate de aspectul cost-eficiență.
Și aceasta pentru că ori de câte ori se pune problema implementării unui program de screening la nivel național, trebuie luate în calcul accesibilitatea la o procedură diagnostică și raportul dintre rezultatele care se regăsesc în depistarea precoce, și costurile aferente acestei investigații.
Mamografiile efectuate anual, după vârsta de 40 de ani, salvează vieți?
Mai multe studii clinice efectuate în ultimii ani au concluzionat că, pe de o parte, nu numai că mamografia anuală nu salvează vieți, dar, în plus, poate aduce chiar deservicii, prin factorul stres indus de traumatismul investigației, rezultatele fals pozitive, excesul terapeutic, expunerea excesivă la radiații X și de aici, chiar riscul suplimentar de cancer ca urmare a expunerii excesive la radiații.
Pe de altă parte, însă, există și studii prospective care susțin folosirea mamografiei ca procedură de screening la grupa de vârstă 40-59 de ani și beneficiul acesteia legat de supraviețuire.
Mamografia de screening nu are impact asupra mortalității prin cancer mamar
Potrivit unui studiu clinic, reducerea mortalității ca urmare a mamografiei de screening a fost extrem de mică, de ordinul a 2,4 decese la 100.000 de paciente. Un alt studiu clinic publicat în Lancet Oncology a evidențiat că femeile supuse unui program intensiv de screening prin mamografie (anual), prezintă un risc mai mare de cancer mamar invaziv pe o perioadă de 5 ani, comparativ cu grupul de control care a fost urmărit și expus procedurilor mai laxe de screening.
Mai recent, o analiză extinsă efectuată în SUA pe un număr de peste 16 milioane de femei nu a evidențiat vreo corelație între intensitatea screeningului și mortalitatea la 10 ani prin cancer mamar. O posibilă explicație ar putea fi dată de faptul că screeningul s-a asociat cu o incidență mai mare a cancerelor incipiente.
Așadar, pro sau contra mamografiei anuale?
Subiectul screeningului mamar rămâne unul cu o încărcătură emoțională deosebită, fiind, de altfel, vorba de cel mai mediatizat cancer. Problema care rămâne în suspensie este: se justifică screeningul anual prin mamografie în cazul oricărei femei de peste 40 de ani sau este nevoie de anumite nuanțări? Este mai degrabă justificat ca screeningul anual să se adreseze doar pacientelor cu risc mare de a dezvolta un cancer mamar? Sunt întrebări la care nu există un răspuns tranșant în acest moment.
Expunerea la radiații trebuie făcută cu prudență
Sunt voci în comunitatea științifică internațională care recomandă ca expunerea la radiații prin expuneri repetitive să fie făcută cu prudență, din cauza potențialului efect de inducere a apariției unui cancer mamar. În ceea ce privește populația eterogenă de paciente cu potențial de a dezvolta un cancer mamar, cercetările arată că femeile care prezintă mutații ale genelor BRCA1 și, respectiv, BRCA2 sunt mult mai susceptibile de a dezvolta un cancer indus de expunerea la radiațiile X.
Femeile care fac mamaografii înainte de 30 de ani, risc dublu de cancer mamar
Femeile cu mutații ale genei BRCA1 sau 2 supuse mamografiei înainte de vârsta de 30 de ani prezintă un risc dublu de a dezvolta un cancer mamar secundar iradierii, comparativ cu femeile care nu prezintă aceste mutații. Riscul acestui cancer este direct proporțional cu doza de iradiere primită. În aceste condiții, probabil că utilizarea Rezonanței Magnetice Nucleare (RMN) în locul mamografiei ar putea rămâne principalul mijloc de investigație pentru femeile tinere cu mutații ale genelor BRCA1 și/ sau 2.
Mai mult decât atât, o analiză complexă publicată recent în SUA și care a cuprins aproape 90.000 de paciente, întinsă pe un interval de 25 de ani, a concluzionat că ratele de deces prin cancer mamar au fost virtual identice la pacientele care au făcut mamografie anuală de screening, comparativ cu cele care nu au făcut această investigație.
Mamografia anuală nu scade riscul de cancer suplimentar examinării clinice
Cu alte cuvinte, mamografia anuală efectuată la pacientele cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani nu reduce mortalitatea prin cancer mamar suplimentar examinării clinice de rutină. O meta-analiză a bazei de date Cochrane a concluzionat că beneficiul de supraviețuire se regăsește la o singură pacientă pentru 2.000 de paciente supuse screeningului mamografic pe un interval de 10 ani.
Mamografia poate rata depistarea cancerului la femeile cu sâni denși
Nu de puține ori, mamografia poate să rateze identificarea unui cancer mamar. Potrivit Institutului American de Cancer, rata de eșec în identificarea unui cancer mamar la mamografiile de screening este de aproximativ 20%. Acest procent este semnificativ mai mare la femeile cu sâni denși, ajungând până la o rată de aproximativ 50%. Deoarece sensibilitatea mamografiilor în cazul sânilor denși este modestă, se recomandă ca întotdeauna mamografia să fie completată de ecografie sau înlocuită cu rezonanță magnetică nucleară.
Screeningul mamar nu înseamnă doar mamografie, ci un complex de teste
Nu trebuie înțeles de aici că sceeningul mamar este inutil, din contra, este absolut necesar, pentru că este dovedit că depistarea precoce a unui cancer mamar reprezintă premisa succesului tratamentului. Screeningul mamar înseamnă, însă, nu doar mamografie, ci examinare clinică, autoexaminare riguroasă și coerentă, mamografie, screening genetic, ecografie și rezonanță magnetică nucleară.
Rămâne în discuție poziționarea mamografiei în cadrul programului de screening, alegerea efectivă a grupului de vârstă, a categoriei de risc la care trebuie să se recurgă la mamografii anuale, având permanent în minte și posibilele deservicii ale acestei examinări, inclusiv riscul cumulativ de cancer mamar secundar iradierii, ca și supradiagnosticarea care conduce la biopsii sau intervenții chirurgicale inutile.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Breast Cancer Screening (PDQ®)–Health Professional Version
https://www.cancer.gov/types/breast/hp/breast-screening-pdq
NIH - Benefits and Risks of Mammography Screening in Women Ages 40 to 49 Years
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8796062/
Studiul „Benefits and Risks of Mammography Screening in Women Ages 40 to 49 Years”, apărut în J Prim Care Community Health. 2022 Jan-Dec; 13: 21501327211058322, doi: 10.1177/21501327211058322, autori: Lars J. Grimm et al.
Te-ar mai putea interesa și...
