Cum se diagnostichează ficatul gras

Este cunoscut faptul că ficatul gras face parte dintr-o disfuncție metabolică. Pacientul tipic cu ficat gras este un pacient care prezintă obezitate predominant abdominală, grăsimi crescute în sânge - hiperlipidemie, hipertensiune arterială și diabet zaharat. Aceștia sunt pacienții considerați la risc semnificativ de a dezvolta ficat gras, inflamație hepatică sau chiar ciroză.

Ficatul gras, cunoscut și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune frecventă în care grăsimi excesive se acumulează în celulele hepatice, ceea ce poate duce la inflamație și deteriorarea funcției hepatice. Fiind o afecțiune cu impact semnificativ asupra sănătății, este important să poți identifica și diagnostica ficatul gras într-un stadiu precoce.

În continuare, vei afla mai multe despre modul în care această afecțiune a ficatului este diagnosticată, ce teste și investigații medicale sunt utilizate în acest proces și cum poți să iei măsuri pentru a îmbunătăți starea sănătății tale hepatice.

Recomandările experților DOC.ro

Simptome și factori de risc

Înainte de a explora metodele de diagnostic, este important să cunoști simptomele și factorii de risc asociați cu ficatul gras. Este posibil să nu prezinți simptome evidente în stadiile incipiente ale bolii hepatice. Totuși, în măsura în care boala progresează, pot apărea următoarele simptome:

  • Oboseală excesivă;
  • Pierdere în greutate inexplicabilă;
  • Durere abdominală în partea superioară dreaptă;
  • Greață sau disconfort după masă;
  • Balonare;
  • Niveluri ridicate ale enzimelor hepatice în analizele de sânge.

De altfel, factorii de risc pentru ficatul gras, includ:

  • Supraponderabilitatea sau obezitatea;
  • Diabetul zaharat de tip 2;
  • Nivelurile ridicate de colesterol sau trigliceride în sânge;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Rezistența la insulină;
  • Sindromul metabolic;
  • Dieta bogată în grăsimi și carbohidrați rafinați.

Cum se stabilește faptul că pacientul are ficat gras?

Examenul fizic 

Când te prezinți la medic cu suspiciunea de ficat gras, medicul va începe prin a-ți afla istoricul medical detaliat și a efectua un examen fizic complet. Dacă ficatul tău este inflamat, medicul specialist poate detecta acest lucru examinându-ți abdomenul pentru un ficat mărit. Comunică-i medicului dacă ai resimțit oboseală sau pierderea apetitului. De asemenea, spune-i medicului tău despre orice istoric de consum de alcool, medicamente și utilizarea suplimentelor alimentare.

Determinarea enzimelor hepatice 

Recoltarea de sânge pentru a măsura nivelul de substanțe produse și metabolizate de ficat. Aceste informații sunt utile și pentru a diferenția ficatul gras de steato-hepatita alcoolică, dar și pentru a diagnostica ficatul gras. Nivelul AST (aspartat aminotransferaza) și ALT (alanin aminotransferaza) are valori crescute la peste 90% din pacienții cu ficat gras.    

Alte analize din sânge

Poate fi necesară și efectuarea altor analize din sânge, pentru excluderea altor posibile afecțiuni, de tipul hepatitelor virale - hepatita B, hepatita C sau poate include teste de sânge pentru a determina dacă este vorba de o boală hepatică mai rară.

Studii de imagistică 

Medicul tău poate utiliza ultrasunete pentru a detecta grăsimile din ficat. Grăsimea va apărea ca o zonă albă pe imaginea cu ultrasunete. Alte studii de imagistică pot fi, de asemenea, efectuate, cum ar fi CT (computer tomograf) sau scanările RMN. CT-ul utilizează razele X pentru a crea imagini detaliate în secțiuni transversale ale ficatului. Această tehnică imagistică poate oferi informații suplimentare despre structura ficatului și poate ajuta la excluderea altor afecțiuni hepatice. De asemenea, RMN-ul utilizează un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a obține imagini foarte detaliate ale ficatului.

Biposia hepatică și FIBROSCAN testul 

În anumite cazuri, medicul poate recomanda o biopsie hepatică pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua gradul de inflamație și deteriorare a țesutului hepatic. Deși analizele de sânge pot orienta spre diagnosticul de ficat gras, uneori poate fi necesară o biopsie hepatică pentru a confirma diagnosticul. Această biopsie este necesară în cazul în care diagnosticul nu poate fi exclus doar pe baza analizelor de sânge și a rezultatelor imagistice. Biopsia determină gradul de severitate al inflamației hepatice, detectează posibila fibrozare sau ciroză hepatică și poate orienta asupra felului în care ar putea evolua această afecțiune. Această biopsie constă în prelevarea unei mici părți de țesut hepatic care se trimite în laboratorul de anatomie patologică. De asemenea, fibroscan-ul este o metodă non-invazivă, ecografică, care determină cât de “rigid” este ficatul, fiind alternativa biopsiei hepatice în a depista gradul de fibrozare al ficatului. Fibroscan poate descoperi prezența cirozei hepatice.

 

 

Boala hepatică nonalcoolică este principala cauză de steatoză la pacienții care neagă abuzul de alcool, dar prezintă caracteristici clinice sugestive pentru boala hepatică alcoolică (cum ar fi aminotransferazele crescute în absența markerilor serici ai hepatitei virale).

Poate fi dificil să se distingă boala hepatică nonalcoolică de boala hepatică alcoolică pe baza caracteristicilor clinice sau histologice. Unele caracteristici histologice ale bolii hepatice nonalcoolice (cum ar fi steatoza macroveziculară și prezența corpilor Mallory-Denk) sunt greu de diferențiat de boala hepatică alcoolică.

Pentru diferențierea steatozei hepatice alcoolice de cea nonalcoolică, diagnosticarea presupune:

  • Anamneza pentru cuantificarea consumului de alcool și identificarea altor surse potențiale de leziuni hepatice.
  • Efectuarea unui examen fizic pentru a identifica stigmatele bolii cronice de ficat.
  • Teste de laborator pentru a căuta semne de inflamație hepatică și pentru a evalua funcția hepatică.
  • Teste de laborator pentru identificarea altor cauze ale leziunii hepatice.

Poate fi necesară o biopsie hepatică dacă diagnosticul de boală hepatică alcoolică rămâne nesigur după o evaluare noninvazivă. În plus, poate stabili severitatea bolii hepatice.

Dacă ai factori de risc pentru ficatul gras, cum ar fi supraponderabilitatea sau diabetul zaharat, este important să adopți un stil de viață sănătos, să urmezi o dietă echilibrată și să faci exerciții fizice regulate. În plus, evitarea consumului excesiv de alcool și menținerea unui nivel optim al colesterolului și trigliceridelor în sânge pot contribui la sănătatea ficatului tău. 

Din fericire, boala de ficat gras este reversibilă și, de multe ori, efectele negative pe care aceasta le are asupra ficatului sunt temporare. Nu există un tratament standard eficient în combaterea bolii de ficat gras, însă dieta și stilul de viață mai activ combat această afecțiune hepatică. Nu uita să consulți întotdeauna medicul tău pentru evaluarea și diagnosticul adecvat al ficatului gras și pentru a primi sfaturi personalizate de tratament și gestionare a afecțiunii. Dacă respecți recomandările făcute de medicul gastroenterolog, vei reuși să rezolvi rapid problema. 

De reținut!

Diagnosticarea ficatului gras este un proces complex care implică evaluarea simptomelor, analize de sânge, investigații imagistice și, uneori, biopsie hepatică. Identificarea precoce a ficatului gras este esențială pentru a începe tratamentul și a preveni progresia bolii hepatice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Mallory Bodies”, autori: Emir Kurtovic; Faten Limaiem - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545300/ 
“Diagnosis of NAFLD & NASH” - https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash/diagnosis
“Diagnosis of Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD): Current Concepts”, autori: Margarita Papatheodoridi, Evangelos Cholongitas - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30652642/
“Fatty Liver”, autori: Catiele Antunes; Mohammadreza Azadfard; Gilles J. Hoilat; Mohit Gupta - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441992/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0