Biopsia hepatica sau punctia ficatului

Practicată încă din secolul al XIX-lea, biopsia hepatică rămâne procedura standard în evaluarea afecțiunilor hepatice. Cum se face o biopsie, în ce situații se recomandă și care sunt riscurile acestei proceduri?

Biopsia hepatică, cunoscută în popor și sub denumirea de puncție a ficatului, este realizată de un specialist în gastroenterologie sau hepatologie ori de un radiolog. Biopsia este procedura prin care, cu ajutorul unui ac, se colectează o mostră de țesut de la nivelul ficatului. Țesutul hepatic este apoi analizat în laborator pentru a se stabili un diagnostic.

Când se recomandă biopsia hepatică?

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Medicul recomandă biopsie hepatică în următoarele situații:

  • Analizele de sânge indică o problemă hepatică și medicul nu reușește să o depisteze.
  • Pacientul a dezvoltat icter aparent inexplicabil.
  • Există anomalii la nivelul ficatului descoperite în timpul unei ecografii ori a unui CT.
  • Există o mărire inexplicabilă a ficatului.
  • Se dorește stabilirea exactă a stadiului în care se află hepatita B sau C, în scopul pregătirii celui mai bun tratament.

Biopsia hepatică poate fi indicată și în caz de steatoză hepatică non-alcoolică

Biopsia hepatică se poate recomanda și pacienților cu steatoză hepatică, deși nu există un consens clar despre acei pacienți care necesită biopsie hepatică. Se recomandă obținerea unei biopsii la pacienții cu steatoză hepatică non-alcoolică dacă diagnosticul este neclar după efectuarea testelor standard de laborator și a explorărilor imagistice hepatice, dacă există dovezi de ciroză, dacă pacientul dorește să afle dacă există inflamație sau fibroză sau dacă pacientul se află la risc crescut de fibroză avansată sau ciroză.

Unii pacienții cu ficat gras pot avea nevoie în mod specific de biopsie hepatică

În mod specific, se recomandă puncția hepatică pacienților cu boală de ficat gras care întrunesc următoarele condiții: stigmate periferice ale afecțiunilor hepatice cronice (sugestive pentru ciroză), splenomegalie, citopenie, feritină serică >de 1,5 ori limita superioară a normalului (sugerând steatohepatită și fibroză avansată), vârstă peste 45 de ani, obezitate sau diabet zaharat (risc crescut de fibroză avansată).

Ficatul gras non-alcoolic poate fi distins de steatohepatita non-alcoolică pe baza rezultatelor histologice. Steatoza hepatică este prezentă când biopsia hepatică prezintă oricare dintre următoarele: steatoză simplă, steatoză cu inflamație portală sau lobulară, steatoză cu balonizare hepatocitară fără inflamație.

Diagnosticul histologic al steatohepatitei necesită prezența steatozei hepatice în asociere cu degenerarea hepatocitară și inflamația lobulară hepatică. Fibroza nu este o caracteristică necesară pentru diagnostic, dar poate fi văzută. Steatohepatita non-alcoolică nu poate fi diferențiată din punct de vedere histologic față de steatohepatita alcoolică.

Cum se pregătește pacientul pentru biopsia hepatică?

Cu o săptămână înainte de procedură, pacientul nu mai ia aspirină și nici alte medicamente antiinflamatoare.

  • Discută cu medicul despre procedură, scopul și riscurile acesteia.
  • Îi spune medicului ce tratamente urmează la momentul respectiv și pentru ce probleme de sănătate (în special dacă pacientul are probleme cu coagularea sângelui trebuie să precizeze acest aspect). Chiar și suplimentele alimentare trebuie menționate, dacă pacientul își administrează unele.
  • Face un set de analize de sânge.

Cum se realizează biopsia hepatică?

Procedura nu durează mai mult de 5 minute, timp în care medicul pune pacientul să se așeze pe spate, cu cotul mâinii drepte în exterior și cu palma mâinii drepte așezată sub cap. Este extrem de important ca pacientul să stea complet nemișcat în timpul puncției ficatului. Medicul poate folosi ecograful pentru a ghida acul care va prelua mostra de țesut. Pacientului i se face anestezie locală, așa că procedura nu este dureroasă.

După realizarea procedurii, pacientul va rămâne întins și va fi ținut sub observație de către medici mai multe ore. După ce efectul anesteziei dispare, apar și durerile, însă pot fi reduse cu calmante luate la recomandarea medicului. După realizarea biopsiei este bine să se evite efortul fizic intens cel puțin o săptămână.

Tehnici speciale de biopsie

În afară de biopsia hepatică clasică (biopsia percutană), mai există două tehnici prin care se poate realiza puncția ficatului, tehnici folosite în cazurile speciale:

Biopsia laparascopică

Această tehnică presupune o incizie în abdomen, prin care se introduce laparoscopul, care ajută medicul să vadă țesutul pe care urmează să îl recolteze, folosind instrumente chirugicale. Acest tip de biopsie hepatică este recomandată când se dorește țesut dintr-o anumită zonă a ficatului.

Biopsia transvenoasă

Această biopsie este recomandată în cazul pacienților care au probleme cu coagularea sângelui ori care au fluid în abdomen. Medicul introduce un cateter pe o venă de la gât și o ghidează către ficat. Un ac pentru realizarea biopsiei este introdus în cateter și, cu ajutorul acestuia, se colectează țesut.

Atenție, după o biopsie hepatică, pacientul se poate simți slăbit, nesigur pe picioare, așa că nu este recomandat să șofeze. Ideal ar fi să aibă un însoțitor care să îl conducă în siguranță acasă. 

Ce riscuri implică o biopsie hepatică?

De regulă, această procedură nu este urmată de complicații însă, în unele cazuri rare, pot apărea hemoragiile interne ori o scurgere de bilă de la nivelul ficatului ori a vezicii biliare. Există, de asemenea, și risc minim de pneumotorax, cunoscut și sub denumirea de plămâni colabați, care apare dacă acul cu care se face biopsia străpunge peretele toracic și permite aerului să pătrundă. Complicații mai puțin frecvente sunt o infecție, care poate duce la sepsis sau o acumulare de sânge în spațiul dintre plămân și peretele toracic.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență?

Dacă apar oricare dintre următoarele simptome după o biopsie hepatică, se va solicita imediat ajutor medical de urgență:

  • sângerare, durere, roșeață sau umflare la locul biopsiei sau în cazul în care medicul a făcut o tăietură pentru a introduce acul de biopsie;
  • amețeli, leșin sau slăbiciune;
  • febră;
  • greață sau vărsături;
  • durere în abdomen, umăr sau piept;
  • probleme de respirație;
  • ritm cardiac mult mai rapid decât cel normal;
  • scaun care conține sânge sau este de culoare neagră;
  • umflarea abdomenului.

Rezultate biopsie hepatică

Țesutul recoltat în timpul unei biopsii hepatice ajunge la un laborator, unde este examinat de un medic patolog, care va pune un diagnostic. Rezultatele puncției ficatului sunt gata în câteva zile. În urma biopsiei hepatice, pacientul poate primi diagnosticul de afecțiune hepatică, dar și stadiul în care se află aceasta.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Liver Biopsy
https://www.niddk.nih.gov/health-information/diagnostic-tests/liver-biopsy#risks
Guidelines on the use of liver biopsy in clinical practice from the British Society of Gastroenterology, the Royal College of Radiologists and the Royal College of Pathology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7398479/
Studiul „Guidelines on the use of liver biopsy in clinical practice from the British Society of Gastroenterology, the Royal College of Radiologists and the Royal College of Pathology”, Gut. 2020 Aug; 69(8): 1382–1403, doi: 10.1136/gutjnl-2020-321299, autori: James Neuberger et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0