Primele masuri de luat de catre pacientii cu ficat gras

Ficatul gras este un diagnostic care nu trebuie să sperie pacienții, deoarece poate fi reversibil, dar trebuie luat în serios, deoarece, netratat, poate duce la complicații. Iată ce stil alimentar este mai indicat în caz de steatoză hepatică.

Boala de ficat gras, denumită și steatoză hepatică, este caracterizată de depozitele de grăsime formate la nivelul ficatului. O cantitate redusă de grăsime la nivelul acestui organ este normală, însă lucrurile se complică atunci când acumulările de grăsime se înmulțesc, depășind 5-10% din greutatea totală a ficatului.

Ficatul gras este reversibil

Ficatul este al doilea organ, din punct de vedere al dimensiunilor, din corp. Funcțiile sale includ procesarea tuturor alimentelor/ băuturilor consumate, precum și filtrarea substanțelor dăunătoare care se regăsesc în sânge. În cazul steatozei hepatice, grăsimea împiedică funcționarea normală a ficatului.

E bine de știut că boala de ficat gras reprezintă o afecțiune reversibilă, care poate fi tratată cu câteva modificări la capitolul stil de viață. În multe cazuri însă, ficatul gras nu cauzează simptome, de aceea poate fi identificat atunci când acest organ a suferit deja daune permanente.

Ce simptome pot indica faptul că persoana ar putea avea boala ficatului gras?

Atunci când simptomele apar, declanșate de inflamația produsă de grăsimile în exces, acestea se manifestă astfel:

  • Apetit redus
  • Scădere în greutate
  • Dureri abdominale
  • Slăbiciune fizică
  • Oboseală
  • Confuzie

Ce trebuie să facă pacientul cu ficat gras, odată diagnosticat?

Imediat ce află că suferă de steatoză hepatică, e indicat ca pacientul să facă o serie de modificări la capitolul stil de viață, pentru a vindeca boala de ficat gras ori măcar pentru a reduce daunele aduse ficatului. În acest sens, dieta cu indice glicemic scăzut și exercițiile fizice sunt primele măsuri recomandate pacientului diagnosticat cu steatoză hepatică, alături de evitarea alcoolului, prăjelilor, zahărului, excesului de sare, produselor din făină albă (pâine albă, orez, paste) și a cărnii roșii (care este bogată în grăsimi saturate).

Dieta în caz de ficat gras este foarte importantă

Eliminarea din dietă a alimentelor cu indicele glicemic crescut este esențială pentru prevenirea și tratarea bolii de ficat gras non-alcoolic. Printre alimentele cu un indice glicemic crescut (care cresc nivelul zahărului din sânge) care trebuie evitate sunt cartofii, orezul, făina, pâinea, sucurile, stafidele, alimentele procesate cum sunt batoanele de ciocolată, cereale îndulcite, berea și produsele de patiserie sau de fast-food.

Cel mai bine este să se consume alimente cu un indice glicemic mai scăzut de 55, cum sunt legumele cu frunze verzi (spanacul, varza Kale), ceapa, usturoiul, merele, perele, broccoli-ul, varza de Bruxelles, varza, morcovii, anghinarea, laptele degresat, semințele de susan, semințele de in, arahidede, quinoa, cartofii dulci, lintea și năutul.

Scăderea în greutate este esențială la persoanele cu kilograme în plus

Pierderea în greutate este considerată ca fiind abordarea cea mai eficientă în tratamentul bolii de ficat gras non-alcoolic. Multe cercetări au confirmat că exercițiul fizic este o terapie validă și fără costuri mari pentru tratamentul acestei afecțiuni.

Unii specialiști sunt de părere că un mimimum de 40 de minute de exerciții de intensitate moderată, practicate zilnic, pot ajuta în lupta cu steatoza hepatică. De asemenea, și un set de exerciții aerobice de intensitate mare, practicate 5 zile pe săptămână, au același efect benefic asupra ficatului.

Și limitarea alcoolului contează pentru a combate ficatul gras

Limitarea consumului de alcool joacă, de asemenea, un rol important în vindecarea steatozei hepatice. Alcoolul duce la apariția inflamației la nivelul ficatului, afectând hepatocitele și agravând boala de ficat gras. Fie că suferi de boala ficatului gras alcoolic, fie că suferi de boala ficatului gras non-alcoolic, este esențial să renunți la consumul de alcool pentru vindecarea acestui organ.

Ce spun studiile despre alimentele indicate în boala de ficat gras?

Cafeaua poate contribui la tratarea ficatului gras

O analiză din 2021 a descoperit că aportul regulat de cafea (o ceașcă pe zi) este asociat cu un risc scăzut de apariție a bolii de ficat gras non-alcoolic, precum și cu un risc scăzut de dezvoltare a fibrozei hepatice la cei deja diagnosticați cu această afecțiune. De asemenea, cofeina pare să scadă numărul de enzime hepatice anormale la persoanele cu risc de boli de ficat.

Spanacul, aliat în lupta cu ficatul gras

Consumul de spanac crud scade riscul de steatoză hepatică non-alcoolică, arată un studiu din 2021, posibil din cauza nitraților și a polifenolilor din această legumă frunzoasă. Gătirea spanacului (și a altor legume cu frunze verzi) poate duce la scăderea conținutului de polifenoli și a activității antioxidante a acestora. Așadar, nu strică să pui câteva frunze crude de spanac, tocate, peste o supă, o tocăniță sau o salată.

Peștele gras ajută la reducerea grăsimii hepatice

Peștele gras, cum ar fi macroul, heringul, somonul, sardinele, tonul este bogat în acizi grași Omega 3. Unele cercetări indică faptul că suplimentarea cu Omega 3 poate aduce beneficii pacienților cu ficat gras non-alcoolic, prin reducerea grăsimii hepatice, creșterea colesterolului bun HDL și scăderea nivelului de trigliceride.

Turmericul poate reduce markerii pentru leziuni hepatice

Dozele mari de curcumină – ingredientul activ din turmeric – ar putea reduce markerii leziunilor hepatice la persoanele cu ficat gras non-alcoolic, sugerează unele cercetări științifice. Suplimentarea cu turmeric poate scădea nivelurile serice de alaninaminotransferază (ALT) și aspartataminotransferază (AST), două enzime care sunt anormal de ridicate la persoanele cu steatoză hepatică.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Și usturoiul poate ajuta la combaterea ficatului gras

Într-un studiu din 2020, la care au luat parte persoane cu ficat gras non-alcoolic, s-a dovedit că administrarea a 800 mg de pudră de usturoi zilnic, timp de 15 săptămâni, a dus la reduceri ale nivelului de grăsime hepatică și la îmbunătățirea nivelurilor de enzime.

La ce complicații poate duce ficatul gras?

Principala complicație pentru toate aceste afecțiuni este ciroza sau cicatrizarea ficatului. Pe măsură ce ficatul încearcă să oprească inflamația care vine cu aceste afecțiuni, creează zone de cicatrici. În timp ce inflamația se extinde, la fel se extind și cicatricile și, în cele din urmă, ficatul nu mai poate funcționa corect, ceea ce poate avea ca rezultat:

  • Acumulare de lichid în abdomen
  • Vene umflate ale esofagului, care pot să izbucnească și să sângereze
  • Confuzie și somnolență
  • Cancer la ficat
  • Insuficiență hepatică

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - The effect of coffee consumption on the non-alcoholic fatty liver disease and liver fibrosis: A meta-analysis of 11 epidemiological studies
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32920163/
Studiul „The effect of coffee consumption on the non-alcoholic fatty liver disease and liver fibrosis: A meta-analysis of 11 epidemiological studies”, apărut în Ann Hepatol. Jan-Feb 2021;20:100254. doi: 10.1016/j.aohep.2020.08.071, autori: Umar Hayat et al.
NIH - Spinach consumption and nonalcoholic fatty liver disease among adults: a case–control study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8088717/#CR13
Studiul „Spinach consumption and nonalcoholic fatty liver disease among adults: a case–control study”, apărut în BMC Gastroenterol. 2021; 21: 196, doi: 10.1186/s12876-021-01784-8, autori: Ebrahim Mokhtari et al.
MSD Manual - Nonalcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/approach-to-the-patient-with-liver-disease/nonalcoholic-fatty-liver-disease-nafld?query=Fatty%20Liver


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0