Autor: Dr. Carmen Trufaș, Medic stomatolog, Expert DOC
Detartrajul este o procedură stomatologică prin care sunt eliminate tartrul şi placa bacteriană de pe suprafaţa dinţilor. Deoarece acumulăm tartru și placă bacteriană în cavitatea bucală de fiecare dată când consumăm lichide și alimente, este important să efectuăm în mod regulat detartrajul dentar și să ne asigurăm că tartrul deja existent nu ne-a afectat dinții și gingiile.
Tartrul apare în urma depunerii bacteriilor preluate din alimentele și băuturile consumate. În primă fază se formează placa bacteriană, care poate fi îndepărtată, în cea mai mare parte, cu ajutorul periajului regulat, dimineața și seara. Placa bacteriană neîndepărtată se transformă, în timp, în tartru, care nu poate fi eliminat decât prin detartrajul efectuat la stomatolog.
Există mai multe cauze pentru formarea depunerilor de tartru, alimentația și igiena fiind principalii factori declanșatori. Astfel, dulciurile și băuturile carbogazoase joacă un rol deosebit de important în formarea tartrului. „Săritul” peste periajul de seară contribuie, de asemenea, la formarea plăcii bacteriene și, în cele din urmă, a tartrului.
Pe lângă acestea, există o serie de cauze mai puțin cunoscute pentru formarea tartrului, și anume felul în care mestecăm mâncarea (mâncarea mai puțin bine mestecată rămâne în spațiile interdentare și duce la formarea plăcii bacteriene), precum și poziția dinților în cavitatea bucală.
Astfel, zona interioară a dinților frontali este, de obicei, mai afectată de tartru decât restul dinților, deoarece periuța de dinți nu reușește să pătrundă suficient de bine în acel spațiu. De asemenea, persoanele cu dinții mai strânși, cu spații interdentare extrem de înguste, pot întâmpina mai des probleme cu depunerile de tartru decât cei cu spații interdentare mai mari, iar asta tot datorită lipsei de acces a periuței de dinți în aceste spații.
Există două tipuri de tartru- supragingival și subgingival. Tartrul supragingival, sau tartrul salivar, este un depozit organic-mineral de culoare alb-galbuie, care, după depunere, devine moale, deci mai ușor de eliminat. Tartrul subgingival, sau tartrul seric, este de culoare maroniu inchis și are o consistență mai densă, fiind mai greu de dislocat.
Depunerile de tartru duc la apariția cariilor, dar este important de reținut faptul că acestea afectează și gingiile, dar și țesutul de susținere a dinților. Odată cu mărirea depozitelor de tartru, gingia tinde să se retragă, dezgolind rădăcina dintelui. Afecțiunea asociată cu acest proces se numește parodontoză, iar, netratată, aceasta poate duce la pierderea definitivă a dinților afectați.
Alte consecințe ale depunerilor de tartru sunt respirația urât mirositoare, sângerarea gingiilor la periaj și culoarea maroniu-gălbuie a dinților.
Detartrajul cu ultrasunete presupune înlăturarea tartrului și al plăcii bacteriene cu ajutorul unei anse metalice, ale cărei vibrații declanșează dislocarea tartrului de pe suprafețele afectate. În funcție de tipul de tartru (menționate mai sus), există două proceduri diferite de detartraj, și anume supragingival și subgingival.
Pe lângă detartrajul cu ultrasunete, există și detartrajul manual, care se realizează cu ajutorul unei sonde sau chiurete pentru detartraj, și detartrajul ultrasonic, care este metoda mai avansată a detartrajului cu ultrasunete. Detartrajul cu ultrasunete și cel ultrasonic sunt adecvate detartrajului supragingival, în timp ce detartrajul manual se pretează, mai ales, detartrajului subgingival, dar poate fi aplicat și în cazul celui supragingival.
Pe lângă evitarea consecințelor mai puțin grave, precum respirația urât mirositoare și sângerarea gingivală, detartrajul regulat elimină riscul apariției unor afecțiuni asociate în mod direct cu prezența tartrului, precum gingivita și parodontoza, dar și a altor posibile afecțiuni ale organismului, datorate prezenței depozitelor de bacterii și toxine.
De asemenea, depunerile de tartru pot masca, uneori, prezența cariilor. Detartrajul cu ultrasunete curăță cu precizie zonele afectate de tartru, nelâsând loc formării cariilor în profunzime și eliminând riscul infecțiilor bucale.
Pe lângă acestea, există și beneficiul estetic al unui zâmbet mai curat și mai strălucitor pe care îl aduce detartrajul regulat.
Detartrajul cu ultrasunete nu este recomandat persoanelor cu boli infecțioase și/sau contagioase, precum și persoanelor cu reflex de vomă accentuat, persoanelor cu hiperestezie dentinară (sensibilitate dentară acută) și cardiacilor. Persoanelor purtătoare de pacemaker nu li se poate efectua detartrajul cu ultrasunete cu un aparat magnetorestrictiv.
Periajul profesional este următoarea procedură după detartraj, care presupune periajul dinților cu o pastă dentară menită să înlăture reziduurile de placă bacteriană și de tartru moale/fixat superficial. Periajul se realizează după detartraj pentru lustruirea suprafețelor dentare și este, la rândul lui, urmat de airflow – pulverizarea unui microjet de apă cu bicarbonat de sodiu pe fiecare dinte în parte, pentru igienizarea și albirea parțială a acestora. Airflow-ul nu este obligatoriu, însa majoritatea pachetelor de detartraj și periaj includ și această procedură.
Periajul profesional aduce beneficii multiple, printre care prevenirea apariției tartrului și a cariilor, îndepărtarea plăcii bacteriene și igienizarea cavității bucale. De asemenea, periajul poate albi parțial dinții, prin eliminarea petelor cauzate de consumul de băuturi colorate și tutun.
Nu există contraindicații pentru această procedură, dar este indicat să discutați cu stomatologul înainte de a efectua un periaj profesional, în cazul în care suferiți de hiperestezie dentinară.
De la preț la frecvența necesară pentru această procedură, iată câteva dintre lucrurile bine de știut despre detartrajul cu ultrasunete.
Un pachet complet compus din detartraj, periaj și airflow costă între 150 și 250 lei, în funcție de clinica pentru care optați. Detartrajul cu ultrasunete luat separat va costa, astfel, între 50 și 100 lei. Periajul costă, în medie, 50 lei, în timp ce procedura airflow începe de la prețul de 70 lei.
Pentru o igienă orală adecvată, specialiștii recomandă detartrajul cu ultrasunete și periajul profesional de 2 ori pe an (o dată la 6 luni), dar durata depinde de predispoziția individuală pentru formațiunile de tartru. Astfel, este recomandat să vă consultați cu medicul stomatolog pentru stabilirea unei rutine potrivite.
După detartraj se resimte, de obicei, o ușoară sensibilitate dentară, adesea însoțită de sângerare la periaj. Din acest motiv, dar și pentru întreținerea igienei orale, se recomandă o serie de indicații post detartraj.
După detartraj este preferabil să evitați alimentele fierbinți și foarte reci, deoarece acestea sporesc sensibilitatea dentară. De asemenea, este recomandată evitarea dulciurilor, a alimentelor și băuturilor cu pigment roșu, a nucilor, chipsurilor și semințelor (tot ce poate rămâne în spațiile interdentare). De reținut faptul că citricele, murăturile și vinul roșu pot afecta gingiile imediat după detartraj, deci e preferabil să fie evitate.
După primele zile de detartraj, este recomandat spălatul pe dinți cu o pastă de dinți cu fluor după fiecare masă. Pentru fumători, renunțatul la fumat cel puțin pentru prima săptămână după detartraj este indicat.
Sensibilitatea temporară și sângeratul la periat sunt două consecințe de așteptat după detartraj. Dacă acestea nu dispar după primele două săptămâni, este important să mergeți la medicul stomatolog.
Detartrajul cu ultrasunete și periajul profesional nu sunt proceduri de albire profesională, însă o albire parțială și un aspect strălucitor al dinților sunt de așteptat.
Depunerile de tartru încep să apară la copii de la vârsta de 9 ani, dar detartrajul propriu-zis nu este recomandat minorilor până la vârsta de 12-14 ani, deoarece mineralizarea dinților nu este completă. O metodă indicată de menținere a igienei orale a copiilor până la detartraj este periajul profesional.