Dentofobia (frica de dentist): cauze, simptome, soluții
Dentofobia (frica de dentist): cauze, simptome, soluții
Dentofobia (frica de dentist): cauze, simptome, soluții
1. De ce apare dentofobia (frica de dentist)
a. Experiențe traumatice anterioare
b. Frica de durere
c. Pierderea controlului
d. Suprasolicitare senzorială
e. Comportament învățat
f. Istoric familial
g. Jenă
2. Simptomele dentofobiei (fricii de dentist)
a. Simptomele fizice ale dentofobiei (fricii de dentist)
b. Simptomele emoționale ale dentofobiei (fricii de dentist)
c. Simptomele comportamentale ale dentofobiei (fricii de dentist)
3. Soluții și tratamente pentru dentofobie (frica de dentist)
a. Tratamente tradiționale
b. Tehnici de relaxare
c. Opțiuni de sedare
d. Medicație
e. Strategii non-farmacologice noi
Dentofobia, denumită și odontofobie sau frica de dentiști, este o afecțiune psihologică recunoscută, caracterizată printr-o frică intensă de a vizita dentistul sau de a fi supus unor proceduri stomatologice. Această frică poate varia de la o ușoară neliniște până la atacuri de panică severe care împiedică indivizii să solicite îngrijirea dentară necesară.
Cercetările sugerează că până la 36% din populația generală experimentează o formă de anxietate dentară, 10-15% suferind de dentofobie severă, ceea ce duce la comportamente de evitare care compromit sănătatea orală1. Această evitare poate duce la probleme semnificative de sănătate orală, care pot afecta bunăstarea generală, încrederea în sine, relațiile și chiar oportunitățile profesionale.
1. De ce apare dentofobia (frica de dentist)
Dentofobia apare adesea dintr-o interacțiune complexă de experiențe personale, factori psihologici și influențe de mediu. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru abordarea eficientă a fricii și adaptarea intervențiilor la nevoile individuale. Studii recente, inclusiv un studiu bazat pe chestionar din 2020 efectuat pe adulți polonezi, evidențiază următorii factori-cheie care contribuie la dentofobie:
a. Experiențe traumatice anterioare
Vizitele dureroase sau stresante la stomatolog, în special în copilărie, pot crea temeri de durată. Procedurile efectuate fără explicații clare sau consimțământ exacerbează această frică. Un studiu a constatat că 68,4% dintre respondenți și-au atribuit dentofobia unor experiențe negative anterioare1.
b. Frica de durere
Concepțiile greșite despre durerea din timpul procedurilor stomatologice, în ciuda progreselor în gestionarea durerii, reprezintă un factor declanșator semnificativ. Multe persoane supraestimează disconfortul implicat.
c. Pierderea controlului
Poziția vulnerabilă în scaunul din cabinetul stomatologic, cu gura deschisă și control limitat, poate evoca sentimente de neputință, intensificând anxietatea, atrag atenția oamenii de știință.
d. Suprasolicitare senzorială
Imaginea (de exemplu, ace, burghie), sunetele (de exemplu, burghie) și mirosurile (de exemplu, materiale dentare precum eugenolul) dintr-o clinică stomatologică pot copleși persoanele sensibile. Un studiu a observat că 14,7% dintre respondenți se temeau de sunetele aparatelor dentare1.
e. Comportament învățat
Poveștile negative din familie, prieteni sau portretizarea stomatologilor în mass-media pot insufla frică, chiar și fără experiență personală. Această învățare indirectă întărește anxietatea.
f. Istoric familial
O predispoziție genetică poate crește riscul dacă un părinte sau un membru al familiei are o tulburare fobică sau de anxietate, potențial legată de mutații genetice (Cleveland Clinic, 2022).
g. Jenă
Îngrijorările legate de aspectul dinților, respirația urât mirositoare sau apropierea dentistului pot duce la sentimente de umilință. Un studiu a raportat că 4,0% dintre respondenți au simțit rușine din cauza afecțiunii dinților1.
2. Simptomele dentofobiei (fricii de dentist)
Dentofobia se manifestă printr-o serie de simptome fizice, emoționale și comportamentale, care pot varia în intensitate de la ușoare la severe. Recunoașterea acestor semne este esențială pentru identificarea fobiei și solicitarea ajutorului adecvat. Simptomele pot perturba semnificativ capacitatea unei persoane de a avea grijă de sănătatea dentară, lucru care duce, în timp, la înrăutățirea sănătății orale.
a. Simptomele fizice ale dentofobiei (fricii de dentist)
Bătăile rapide ale inimii, transpirațiile, greața, leșinul, tremurăturile, creșterea tensiunii arteriale, durerile abdominale, durerile de cap, uscăciunea gurii, hiperventilația sau nevoia de a urina atunci când se gândesc la sau merg la programări stomatologice sunt simptome fizice ale dentofobiei (fricii de dentist).
Un studiu a constatat că 20,2% dintre respondenți au prezentat creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, iar 10,2% au raportat dureri abdominale și dureri de cap înainte de vizita la medicul stomatolog.
b. Simptomele emoționale ale dentofobiei (fricii de dentist)
Sentimentele intense de frică, panică, neputință sau plânsul la gândul de a merge la dentist fac parte din categoria simptomelor emoționale ale dentofobiei (fricii de dentist). Tulburările de somn înainte de zilele de tratament sunt, de asemenea, frecvente.
c. Simptomele comportamentale ale dentofobiei (fricii de dentist)
Evitarea programărilor la dentist, chiar și atunci când se resimt dureri sau probleme dentare, ceea ce duce la înrăutățirea sănătății orale. Această evitare este o caracteristică a dentofobiei.
Un studiu din 2020 a măsurat nivelurile de anxietate pe o scală de la 0 la 5, constatând că 36,6% dintre respondenți nu au raportat nicio anxietate (scor 0), 33,3% au raportat anxietate ușoară (scor 1), 10,6% au raportat anxietate moderată (scor 3) și 8,9% au raportat anxietate ridicată (scor 4), indicând faptul că dentofobia afectează o parte semnificativă a populației cu severitate variabilă1. Aceste simptome pot duce la epuizare după consultații, la afectarea interacțiunilor sociale și la reducerea stimei de sine, subliniind impactul mai larg al dentofobiei.
3. Soluții și tratamente pentru dentofobie (frica de dentist)
Cercetările sugerează că dentofobia poate fi gestionată eficient cu o gamă largă de tratamente, de la terapii psihologice tradiționale la abordări non-farmacologice inovatoare. Aceste metode își propun să reducă anxietatea, să îmbunătățească confortul pacientului și să încurajeze îngrijirea dentară regulată.
a. Tratamente tradiționale
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală este un tratament fundamental pentru tulburările de anxietate, inclusiv dentofobia. Ajută persoanele să identifice și să conteste temerile iraționale legate de vizitele la dentist, înlocuindu-le cu gânduri mai raționale prin restructurare cognitivă.
S-a demonstrat că sesiunile scurte, uneori de doar 4-6, reduc semnificativ anxietatea dentară și îmbunătățesc acceptarea tratamentului.
Terapia prin expunere
Terapia prin expunere implică desensibilizarea sistematică a pacienților la temerile lor prin introducerea treptată a acestora în stimuli stomatologici. Aceasta poate începe cu sarcini cu anxietate scăzută, cum ar fi vizionarea de imagini cu cabinete stomatologice sau instrumente, apoi poate trece la vizitarea unui cabinet stomatologic fără tratament și, în cele din urmă, poate include proceduri minore, cum ar fi curățările. Scopul este de a reduce răspunsul la frică în timp, prin obișnuirea pacienților cu mediul stomatologic.
Hipnoterapia
Hipnoterapia utilizează relaxarea ghidată și atenția concentrată pentru a plasa pacienții într-o stare asemănătoare transei, permițându-le să exploreze și să reformula cauzele profunde ale dentofobiei lor, cum ar fi experiențele traumatice din trecut. În timpul ședințelor, un hipnoterapeut instruit poate ajuta pacienții să asocieze vizitele la stomatolog cu calmul, mai degrabă decât cu frica, folosind tehnici precum vizualizarea sau sugestia pozitivă.
Acupunctură
Acupunctura, deși mai puțin frecventă, poate ajuta la reducerea nivelului general de anxietate, ceea ce poate fi benefic pentru cei cu dentofobie. Prin stimularea unor puncte specifice ale corpului, acupunctura își propune să restabiliască echilibrul și să atenueze stresul, făcând vizitele la stomatolog mai tolerabile.
b. Tehnici de relaxare
Mai multe metode de relaxare pot ajuta la gestionarea anxietății în timpul vizitelor la stomatolog:
Exerciții de respirație profundă: Respirațiile lente și profunde activează răspunsul de relaxare al organismului, scăzând ritmul cardiac și tensiunea arterială. De exemplu, inhalarea timp de patru secunde, menținerea respirației timp de patru secunde și expirarea timp de patru secunde pot calma nervii înainte sau în timpul unei consultații.
Imagini ghidate: Vizualizarea scenelor pașnice, cum ar fi o plajă sau o pădure, poate distrage atenția de la anxietate și poate promova calmul.
Distragere: Implicarea în activități precum ascultarea muzicii prin căști, vizionarea videoclipurilor pe o tabletă sau utilizarea sistemelor de realitate virtuală poate distrage atenția de la procedură, făcând experiența mai puțin intimidantă.
c. Opțiuni de sedare
Pentru pacienții cu anxietate severă, sedarea poate face vizitele la stomatolog mai ușor de gestionat prin reducerea fricii și a disconfortului:
- Protoxid de azot (gaz ilariant): Un sedativ ușor inhalat printr-o mască, induce relaxare fără a provoca somn, permițând pacienților să rămână treji, dar calmi.
- Sedare orală: Medicamentele, cum ar fi benzodiazepinele, administrate înainte de programare induc o stare de calm. Pacienții se pot simți somnolenți, dar pot răspunde în continuare la instrucțiuni.
- Sedare intravenoasă: Oferă o sedare mai profundă pentru proceduri mai invazive, rezultând adesea o amnezie parțială sau completă a evenimentului, ceea ce poate fi deosebit de util pentru cei cu frici intense.
d. Medicație
Deși nu reprezintă un tratament de primă linie, medicamente precum anxioliticele (de exemplu, lorazepam), beta-blocantele sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) pot fi prescrise pentru cazurile severe de dentofobie, în special atunci când alte tratamente au fost insuficiente sau când fobia coexistă cu alte afecțiuni mintale, cum ar fi depresia.
e. Strategii non-farmacologice noi
Cercetări recente au introdus abordări inovatoare pentru gestionarea dentofobiei, oferind instrumente suplimentare pentru pacienți și profesioniștii din domeniul stomatologiei:
Terapia prin expunere la realitate virtuală
Tehnologia realității virtuale (VR) creează medii dentare simulate în care pacienții pot experimenta proceduri într-un cadru sigur și controlat. De exemplu, un pacient ar putea „vizita” un cabinet stomatologic virtual sau ar putea fi supus unei curățări simulate, permițându-i să se desensibilizeze la temerile sale fără consecințe în lumea reală.
Aromaterapie
Utilizarea uleiurilor esențiale, cum ar fi mușețelul, portocala și lavanda, în cabinetele stomatologice poate crea o atmosferă calmantă. Aceste mirosuri pot ajuta la distragerea atenției pacienților de la anxietate și la reducerea nivelului de stres în timpul programărilor.
Terapie asistată de câini
Câinii de terapie, antrenați să ofere sprijin emoțional, pot face mediul stomatologic să se simtă mai primitor. Prezența lor poate ajuta la atenuarea anxietății oferind confort și distragere a atenției, în special pentru pacienții care răspund bine la animale.
Terapia de relaxare musculară
Tehnici precum relaxarea musculară progresivă implică încordarea și apoi relaxarea diferitelor grupe musculare pentru a elibera tensiunea fizică asociată cu anxietatea. Pacienții pot exersa acest lucru înainte sau în timpul programărilor pentru a gestiona simptomele fizice precum tremurul sau senzația de strângere.
Tehnici de biofeedback
Biofeedback-ul utilizează dispozitive pentru a monitoriza funcțiile fiziologice, cum ar fi ritmul cardiac sau tensiunea musculară, ajutând pacienții să învețe să controleze aceste răspunsuri prin tehnici de relaxare. De exemplu, un pacient ar putea utiliza un dispozitiv de biofeedback pentru a-și monitoriza ritmul cardiac și a exersa încetinirea acestuia, dobândind un sentiment de stăpânire asupra anxietății sale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library Medicine - Dental Anxiety and Influencing Factors in Adults
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9777862/
1. Studiul „Estimated prevalence of dental fear in adults: A systematic review and meta-analysis”, J Dent. 2021 May, autori: Ethieli Rodrigues Silveira, Mariana Gonzalez Cademartori, Helena Silveira Schuch , Jason A Armfield, Flávio Fernando Demarco https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33711405/
2. Studiul „Causes and Severity of Dentophobia in Polish Adults—A Questionnaire Study”, Healthcare 2021, autori: Dominika Furgała, Kinga Markowicz, Aleksandra Koczor-Rozmus, Anna Zawilska
https://www.mdpi.com/2227-9032/9/7/819
Te-ar mai putea interesa și...
![Mindfulness-ul, antidot împotriva durerilor fizice și a negativismului? [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/minfulness-emotii-negative.jpg "Mindfulness-ul, antidot împotriva durerilor fizice și a negativismului? [studiu]")
