Soluții ortopedice pentru cele mai frecvente deformări ale piciorului la copii
1. Platfus (piciorul plat) la copii
Soluții ortopedice pentru platfus
2. Piciorul strâmb congenital (varus equin)
Soluții ortopedice pentru varus equin
3. Tal valgus (piciorul talus valgus la sugar)
Evoluție și necesitatea tratamentului în tal valgus
4. Metatarsus adductus (piciorul deviat spre interior)
Evoluție naturală și când e nevoie de tratament pentru metatarsus adductus
5. Când este necesară intervenția ortopedică pentru deformări ale piciorului?
Deformările piciorului la copii reprezintă o preocupare comună pentru părinți, însă multe astfel de probleme sunt benigne și se pot corecta pe măsură ce copilul crește. Un picior deformat la un nou-născut sau copil mic poate avea cauze variate – de la poziția strâmbă a piciorului în uter până la factori genetici ori ligamente laxate. Important este să știm care sunt cele mai frecvente deformări (precum platfus, tal valgus sau varus equin) și ce soluții ortopedice există pentru corecția lor.
Platfus (piciorul plat) la copii
Platfusul reprezintă lipsa boltei plantare (a „scobiturii” piciorului), talpa fiind aproape complet plată pe sol. La copiii mici, platfusul este extrem de comun și, de cele mai multe ori, este platfus flexibil – piciorul are arcadă când copilul stă pe vârfuri sau este relaxat, dar această arcadă dispare când stă în picioare. Aproape toți copiii se nasc fără boltă plantară bine definită, iar pe măsură ce încep să meargă, ligamentele și mușchii piciorului se întăresc, formând treptat arcada piciorului. Multe cazuri de picior plat la copii se ameliorează de la sine până pe la vârsta școlară, fără să cauzeze probleme.
Dacă cel mic nu se plânge de dureri sau oboseală la nivelul picioarelor, de obicei nu este necesar niciun tratament – platfusul flexibil fără simptome nu impune intervenții. Totuși, unii copii cu platfus pot acuza dureri în talpă sau gleznă, ori pot obosi mai repede la mers sau alergat. De asemenea, există cazuri mai rare de platfus rigid (de obicei cauzat de o coaliție osoasă – o sudare anormală a unor oase în picior) care poate provoca durere și limitarea mișcării. În astfel de situații este nevoie de evaluarea unui medic ortoped.
Soluții ortopedice pentru platfus
Primul pas în ameliorarea unui platfus simptomatic este adesea reprezentat de exerciții de întindere și întărire recomandate de medic. Un alt tratament ortopedic este purtarea de încălțăminte specială sau a unor branțuri ortopedice (talonete) care susțin arcul plantar.
Aceste talonete pot ameliora disconfortul și oboseala piciorului, însă trebuie știut că ele susțin piciorul doar pe durata purtării, fără a „vindeca” definitiv platfusul – când copilul stă desculț, piciorul va arăta în continuare plat.
Totuși, folosirea inserțiilor ortopedice ajută la distribuția corectă a greutății și poate preveni uzura neuniformă a încălțămintei. În plus, dacă există tendința de prăbușire excesivă a gleznei spre interior (valgus), medicul poate recomanda încălțăminte ortopedică ce stabilizează călcâiul.
Pentru copiii mici, cel mai important este ca aceștia să poarte încălțăminte confortabilă, flexibilă (preferabil pantofi sport sau pantofi care să permită mișcarea liberă a piciorului, nu încălțăminte rigidă) și să fie încurajați să meargă desculți pe diferite suprafețe sigure (iarbă, nisip) pentru a-și antrena musculatura piciorului.
Dacă platfusul este asimptomatic, se recomandă doar monitorizare periodică la medicul ortoped, deoarece de multe ori copilul „se lasă pe talpă” tot mai puțin pe măsură ce crește, formându-se o boltă moderată până la adolescență.
Piciorul strâmb congenital (varus equin)
Numit și picior strâmb congenital, varus equin este o malformație prezentă la naștere în care piciorul bebelușului este rotit spre interior și în jos. Practic, talpa este orientată către interior, iar bebelușul ar călca pe partea externă sau chiar pe dosul piciorului dacă deformarea nu ar fi corectată. Această afecțiune apare la aproximativ 1 din 1000 de nou-născuți și afectează băieții mai des decât fetele. Importanța diagnosticării imediate este majoră: deformarea nu se corectează de la sine și, dacă nu este tratată, va împiedica copilul să meargă normal.
Soluții ortopedice pentru varus equin
Standardul de aur în tratamentul piciorului strâmb congenital este metoda Ponseti. Această metodă ortopedică nechirurgicală trebuie începută de regulă în primele săptămâni de viață ale bebelușului, când țesuturile sunt foarte maleabile. Metoda Ponseti constă în corectarea treptată a deformării prin manipularea delicată a piciorului și aplicarea unor ghipsuri seriale (care acoperă piciorul și piciorul până aproape de șold).
Ghipsul este schimbat săptămânal, de fiecare dată piciorul fiind adus puțin mai aproape de poziția normală. După aproximativ 5–8 săptămâni de ghipsuri succesive, majoritatea copiilor cu varus equin congenital au nevoie de o mică intervenție numită tenotomie a tendonului lui Ahile (secționarea parțială a tendonului, sub anestezie locală), pentru a elibera tensiunea și a permite călcâiului să revină în poziție normală. Această procedură este simplă și se vindecă repede, iar piciorul este pus din nou în ghips pentru încă ~3 săptămâni, timp în care tendonul lui Ahile se reface la lungimea corectă.
După înlăturarea ultimului ghips, deformarea este corectată, însă menținerea corecției este la fel de importantă. Urmează faza de ortezare: copilul trebuie să poarte o orteză specială numită și orteza Denis Browne, alcătuită din ghetuțe legate între ele printr-o bară metalică, care ține picioarele într-o poziție ușor rotită extern. În primele luni, această orteză se poartă aproape toată ziua (23 de ore din 24), apoi treptat doar în timpul nopții, pe o durată totală de câțiva ani (de obicei până la 4-5 ani). Respectarea purtării ortezei este esențială: metoda Ponseti are o rată de succes excelentă atâta timp cât părinții continuă să folosească orteza conform recomandărilor.
Tal valgus (piciorul talus valgus la sugar)
Tal valgus este o deformare a piciorului des întâlnită la nou-născuți, cauzată de poziția strânsă a copilului în uter. În tal valgus, laba piciorului bebelușului este împinsă excesiv în sus și în afară. Practic, fața dorsală a piciorului poate atinge gamba, iar bebelușul pare să aibă piciorul îndoit spre tibie.
Această poziție poate părea alarmantă pentru părinți, însă dacă piciorul este flexibil (se poate îndrepta ușor cu mâna către poziția normală de 90° față de gambă), cel mai probabil este vorba de un tal valgus postural benign. Tal valgus tipic nu provoacă durere și este adesea bilateral (prezent la ambele picioare).
Important de menționat, deformarea tal valgus se distinge de afecțiuni mai grave precum talus vertical congenital – în tal valgus piciorul poate fi adus pasiv la poziție normală, pe când în talus vertical deformarea este rigidă.
Evoluție și necesitatea tratamentului în tal valgus
Vestea bună pentru părinți este că, în majoritatea cazurilor, tal valgus-ul postural la sugar se ameliorează spontan în primele săptămâni sau luni de viață. Pe măsură ce nou-născutul începe să miște liber picioarele și să lovească din ele, poziția piciorului se corectează treptat.
Soluțiile ortopedice sunt rareori necesare. De obicei, ortopedul pediatru va recomanda doar câteva măsuri simple: efectuarea unor exerciții de întindere a piciorului în jos (plantar) după fiecare schimbare de scutec sau baie. Întinderea ușoară a mușchilor și tendoanelor din spatele gambei și plantei piciorului ajută la relaxarea poziției.
Unii medici sau kinetoterapeuți pot arăta părinților cum să facă un masaj zilnic la nivelul picioarelor bebelușului, timp de 5-10 minute seara, pentru a grăbi corecția. Această gimnastică pasivă și masajul sunt nedureroase pentru copil și pot fi chiar plăcute dacă sunt făcute blând, ca parte din rutina de seară.
Este esențial ca bebelușul cu tal valgus să fie evaluat de un medic ortoped, pentru a exclude probleme asociate. De exemplu, uneori tal valgusul la nou-născut poate fi asociat cu displazia de șold (o dezvoltare anormală a articulației șoldului).
Metatarsus adductus (piciorul deviat spre interior)
Metatarsus adductus este o deformare în care partea din față a piciorului (antepiciorul) este deviată spre interior, dând piciorului o formă de semilună. Dacă privim tălpile copilului de sus, la metatarsus adductus vârfurile picioarelor „se uită” unul spre celălalt. Această condiție apare la bebeluși, tot ca urmare a poziției strânse în uter – practic piciorușele stau încrucișate sau îndoite sub corp, astfel încât antepiciorul se modelează în poziție adusă (adductus). Metatarsus adductus este cea mai frecventă deformare a piciorului la sugari.
Un element esențial în evaluare este gradul de flexibilitate al deformării: dacă antepiciorul poate fi îndreptat manual în poziție corectă (piciorul poate fi poziționat drept), vorbim de metatarsus adductus flexibil, pe când dacă piciorul este rigid și nu se îndreaptă complet manual, deformarea este mai severă.
Evoluție naturală și când e nevoie de tratament pentru metatarsus adductus
Vestea bună este că majoritatea copiilor cu metatarsus adductus flexibil se vor corecta de la sine pe măsură ce cresc. Până la vârsta de 6–12 luni, pe măsură ce începe să lovească din picioare și apoi să se ridice în picioare, piciorul devine din ce în ce mai drept.
Mulți ortopezi recomandă părinților simple exerciții de întindere: de câteva ori pe zi, la schimbarea scutecului de exemplu, se prinde piciorul bebelușului și se masează ușor, îndreptând antepiciorul spre exterior (în direcția corectă). Deși nu există dovezi clare că aceste întinderi grăbesc vindecarea, ele nu dăunează și sunt considerate rezonabile, atâta timp cât nu forțăm piciorul. Părinții trebuie instruiți de medic sau kinetoterapeut cum să facă aceste mișcări blânde, pentru a nu brusca copilul.
În cazul unui metatarsus adductus mai rigid – de exemplu, dacă la 6-9 luni piciorul tot nu poate fi adus pasiv spre poziția normală – soluția ortopedică indicată este tratamentul ortopedic progresiv. Acesta poate consta fie în utilizarea unor orteze speciale (ateliere de corecție ce țin antepiciorul aliniat corect), fie, mai frecvent, în aplicarea unor ghipsuri seriale la picior.
Chirurgia în metatarsus adductus este foarte rar necesară. Doar în cazurile severe, când deformarea este rigidă și persistă după vârsta de 3-4 ani, afectând mersul sau împiedicând copilul să încalțe pantofi normali, se poate lua în calcul o operație. Intervenția chirurgicală poate implica eliberarea unor tendoane (de exemplu tendonul abductor al degetului mare) sau, în cazuri extreme la copii mai mari, corecții osoase (osteotomii la nivelul oaselor metatarsiene sau cuneiforme). Astfel de operații sunt însă excepționale și rezervate doar deformărilor foarte rezistente la tratamentul ortopedic.
Când este necesară intervenția ortopedică pentru deformări ale piciorului?
Am trecut în revistă cele mai frecvente deformări ale piciorului la copii – de la banalul platfus și până la afecțiuni congenitale ca varus equin sau poziții viciante precum tal valgus și metatarsus adductus. Un mesaj important este că nu orice picior „deformat” necesită tratament agresiv. Organismul copiilor are o capacitate remarcabilă de ajustare și creștere, astfel că multe deformări se rezolvă pe cont propriu în timp (așa cum se întâmplă în tal valgus sau în metatarsus adductus flexibil). De aceea, supravegherea evoluției este adesea prima recomandare: medicul ortoped va monitoriza copilul la intervale de câteva luni, verificând dacă deformarea se ameliorează spontan.
Intervențiile ortopedice devin necesare atunci când: deformarea este rigidă (nu poate fi corectată pasiv), cauzează durere sau împiedică funcția normală (mers, încălțare) sau dacă nu se observă îmbunătățiri odată ce copilul trece de o anumită vârstă.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Leg and foot problems in children
https://www.nhs.uk/baby/health/leg-and-foot-problems-in-children/
Cleveland Clinic - Flat Feet (Pes Planus)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/flat-feet-pes-planus
Research Gate - Treatment for plano-valgus foot in children with subtalar arthroereisis. A review
https://www.researchgate.net/publication/377608151_Treatment_for_plano-valgus_foot_in_children_with_subtalar_arthroereisis_A_review
Studiul „Treatment for plano-valgus foot in children with subtalar arthroereisis. A review”, apărut în January 2024, Journal of Education Health and Sport 55:21-37, DOI:10.12775/JEHS.2024.55.002, autori: Kamila Pardus et al.
Te-ar mai putea interesa și...
