Rujeola sau Pojarul la copii - Transmitere, Simptome, Complicatii
Rujeola sau Pojarul la copii - Transmitere, Simptome, Complicatii
Rujeola sau Pojarul la copii - Transmitere, Simptome, Complicatii
● Rujeola la copii vs. la adulți
● Rujeola la femeile însărcinate
Despre rujeolă (pojar)
Rujeola, cunoscută și sub denumirea de pojar, este una dintre bolile copilăriei. Aceasta este cauzată de infectarea cu un virus și poate fi fatală pentru copiii foarte mici. Imunizarea prin vaccinare a scăzut rată mortalității din cauza rujeolei. Nu există un tratament antiviral care să vindece pojarul, boala trecând de la sine.
Ce este rujeola
Rujeola este o infecție respiratorie contagioasă, cauzată de virusul rujeolic. Virusul acesta face parte din familia paramixovirusurilor, care de regulă se fac vinovate pentru apariția afecțiunilor respiratorii.
Cum apare rujeola
Rujeola este cauzată de un virus care trăiește în mucusul nasului și gâtului unei persoane infectate și se răspândește ușor prin respirație, tuse și strănut. Când cineva cu rujeolă tușește, strănută sau vorbește, picăturile infectate ajung în aer (unde alte persoane le pot inspira) sau aterizează pe o suprafață, unde rămân active și contagioase timp de câteva ore.
Dacă alte persoane respiră aerul contaminat sau ating suprafața infectată, apoi își ating ochii, nasul sau gura, se pot infecta. Rujeola este atât de contagioasă încât dacă o persoană are această boală, până la 90% dintre persoanele apropiate acelei persoane care nu sunt imune se vor infecta și ele. Persoanele infectate pot răspândi rujeola altora cu patru zile înainte până la patru zile după apariția erupției cutanate.
Simplul contact cu o persoană bolnavă de pojar crește semnificativ riscul de rujeolă.
Cauze rujeolă
Virusul rujeolic este cel care cauzează rujeolă. Acesta poate supraviețui pe suprafețe timp de câteva ore, infectând persoanele care intră în contact cu suprafețele respective și apoi își pun mâna la nas sau la gură.
Perioada de incubație rujeolă
În primele zile după infectare, persoană poate transmite boală fără să știe că o are, pentru că primele simptome apar după perioada de incubație, ce poate dura 1-2 săptămâni. Simptomele bolii apar după 10 zile de la expunerea la virus. După 5 zile de la debut, pacientul care suferă de rujeolă nu mai este contagios. Episodul de rujeolă creează imunitate pe viață, ceea ce înseamnă că nu poți avea această boală a două oară.
Metode de transmitere rujeolă
Rujeola se transmite prin tuse, strănut sau chiar vorbit. De asemenea, și folosirea la comun cu o persoană bolnavă de pojar a tacâmurilor sau a altor ustensile similare este o cale prin care se transmite această boală infecțioasă. Boala se instalează atunci când micile particule de salivă ale persoanei infectate cu virusul rujeolic sunt inhalate pe gură sau pe nas de către interlocutor.
Factori de risc rujeolă
Expuse la riscul de infectare cu virusul rujeolic sunt în special:
• Persoanele care nu au fost vaccinate împotriva rujeolei.
• Persoanele care călătoresc în țările în care rujeola este frecventă (în țările din Asia și Africa).
• Persoanele care au un deficit de vitamina A.
Simptome rujeola
• Febră de peste 38 de grade Celsius
• Rinoree (secreții nazale)
• Inflamații la nivelul ochilor
• Sensibilitate la lumina
• Tuse seacă
• Mărirea ganglionilor limfatici
• Lipsa apetitului
• Apatie
• Diaree
• Dureri musculare
De regulă, după primele 4 zile, febră dispare și apăr petele Koplik, specifice bolii. Aceste pete se formează pe mucoasă bucală și au aspectul unor puncte roșii, deschise la culoare în mijloc. În mai puțin de 24 de ore dispar aceste pete, însă apare erupția cutanată, inițial în spatele urechilor și apoi pe tot corpul. Erupția cutanata persistă până la 7 zile.
Simptomele inițiale
La copiii cu pojar, simptomele inițiale pot fi:
• nas înfundat sau secreții nazale (rinoree);
• strănut;
• lăcrimatul excesiv al ochilor:
• pleoapele umflate;
• ochii roși, inflamați, care pot fi sensibili la lumină;
• febră, care poate ajunge la aproape 40 de grade Celsius;
• pete mici gri-albe în gură, care seamănă cu granulele de nisip alb;
• dureri și disconfort ;
• tuse;
• scăderea poftei de mâncare;
• oboseală, irascibilitate și, în general, lipsă energiei.
Evoluție rujeola
Primul semn al rujeolei este de obicei febra mare, care începe la aproximativ 10 până la 12 zile după expunerea la virus și durează 4 până la 7 zile. Tot acum nasul începe să curgă, pacientul tușește, are ochii roșii și lăcrimați și mici pete albe în interiorul obrajilor încep să se dezvolte. După câteva zile, erupe o erupție cutanată, de obicei pe față și pe ceafă. În aproximativ 3 zile, erupția se răspândește, ajungând în cele din urmă la mâini și picioare. Erupția durează 5 până la 6 zile, apoi dispare. În medie, erupția apare la 14 zile după expunerea la virus (într-un interval de 7 până la 18 zile).
Complicații rujeolă
Rujeola în sine nu este o boală periculoasă, însă complicațiile acesteia pot fi chiar fatale. Complicațiile pojarului sunt în mod deosebit riscante pentru copiii mai mici de 5 ani, dar și pentru adulții de peste 30 de ani.
Cele mai frecvente complicații ale rujeolei sunt: otita medie (7-9%), pneumonia (1-6%), diareea (8%), encefalita post-infecțioasă (1 la 1.000 până la 2.000 de cazuri) și panencefalita sclerozantă subacută (SSPE). ), care afectează 1 până la 100.000 de cazuri.
Mortalitatea este de 1-3 la 1.000 de cazuri și cea mai mare la copiii care au sub cinci ani și la persoanele imunodeprimate. Pneumonia reprezintă șase din zece decese asociate rujeolei. Panencefalita sclerozantă subacută (SSPE) este o boală degenerativă a sistemului nervos central rară (1 la 100.000 de cazuri) și fatală, cauzată de o infecție persistentă cu un virus mutant al rujeolei. Debutul are loc la câțiva ani după episodul de rujeolă (în medie șapte ani) și cei mai mulți copii afectați au avut rujeolă înainte de vârsta de doi ani.
Sugarii sunt protejați de la naștere împotriva rujeolei prin anticorpi materni dacă mama este imună la rujeolă. Această imunitate pasivă dispare treptat în a doua jumătate a primului an de viață. Sugarii cu imunitate pasivă parțială pot dezvolta episoade mai ușoare și mai scurte de rujeolă, care încă conferă imunitate de durată.
Infecții ale urechii
Infecțiile la nivelul urechii apar adesea la pacienții care suferă de rujeolă, fiind unele dintre cele mai frecvențe complicații ale acestei boli infecțioase. În cazurile severe, aceste infecții pot determina chiar și pierderea auzului.
Bronșita, laringita sau pneumonie
Rujeola poate determina inflamarea corzilor vocale ori a căilor respiratorii, cauzând adesea laringită sau bronșită. Totodată, și plămânii sunt puși în pericol de rujeolă, pneumonia fiind o altă complicație a acesteia. În cazul unui sistem imunitar slăbit, cum este cel al bebelușului ori al vârstnicului, pneumonia poate deveni fatală.
Encefalita
În medie, un pacient cu rujeolă dintr-o mie va dezvoltă encefalită. Această poate apărea chiar odată cu pojarul, însă poate apărea și abia după câteva luni.
Problemele în sarcină
În sarcină, rujeola poate avea o serie de complicații, începând cu nașterea prematură și până la nașterea unui făt mort.
Alte posibile complicații ale rujeolei
Alte complicații ale rujeolei sunt: diareea, deshidratarea, convulsiile, hepatită, trombocitopenia și complicațiile cardiace.
Semne ce indică o problemă mai gravă
Dacă copilul tău are rujeolă sau pojar, trebuie să fii foarte atent și să depistezi orice fel de semne ori simptome care pot fi atribuite unor complicații grave care pot uneori să apăra.
Semnele ce arată o problemă mai gravă pot fi:
• dispneea (dificultate respiratorie)
• o durere ascuțită în piept, pe care copilul o simte mai accentuată atunci când respiră
• tuse cu sânge
• stare de somnolență
• confuzie
• convulsii.
Sună la 112 și cheamă o ambulanță dacă micuțul tău dezvoltă oricare dintre aceste simptome.
Complicațiile frecvențe ce pot să apăra la copiii cu pojar pot fi:
• diaree și vărsături, care pot duce la deshidratare
• otită (infecția urechii), care poate cauza durere de ureche
• infecție oculara (conjunctivită)
• inflamația laringelui (laringită)
• infecții ale căilor respiratorii și plămânilor, cum ar fi pneumonia, bronșită, laringotraheobronsita
• convulsii cauzate de febră.
Complicații nu foarte frecvente:
• infecția ficatului (hepatită)
• dacă virusul afectează nervii și mușchii din structură ochilor, vederea poate fi afectată (privire crucișă)
• infecția membranelor care acoperă creierul spinării () infecția creierului (encefalită).
Rujeola la copii vs la adulți
Pentru copiii mici (până la 5 ani) și pentru adulții de peste 20 de ani, rujeola este mai periculoasă decât pentru copiii mai mari și pentru adolescenți. Asta pentru că riscul de complicații severe este mai mare în rândul acestor două categorii.
Rujeola la femeile însărcinate
Rujeola la femeile însărcinate vine cu o serie de riscuri, fiind foarte periculoasă pentru această categorie de persoane. Pojarul poate cauza avort spontan, naștere prematură, greutate scăzută la naștere și nu numai. În momentul în care femeia hotărăște să rămână însărcinată, trebuie să discute cu medicul sau pe temă rujeolei și să îi comunice dacă nu a fost imunizata prin vaccinare împotriva acestei boli. Dacă o femeie însărcinată intră în contact cu un bolnav de rujeolă, e obligatoriu să meargă la medic de urgență.
Cum se trateaza rujeola
Nu există un tratament care să vindece rujeolă, această boală vindecându-se de la sine. Dacă nu există complicații sau risc crescut de complicații, pacientul trebuie să se odihnească și să se hidrateze corespunzător, iar simptomele vor dispărea în 7-10 zile de la debut.
Diagnosticare rujeolă
Medicul pediatru ori cel generalist va confirmă diagnosticul de rujeolă în urma examinării erupției cutanate, dar și a anamnezei. Dacă are dubii în ceea ce privește diagnosticul, medicul poate face un test de sânge care va identifica virusul.
Teste și analize rujeolă
Examinarea fizică, dar și analizele de sânge pot identifică rujeolă. Analizele de sânge vor scoate la iveală prezența anticorpilor specifici pentru virusul rujeolic.
Când și cum se tratează medicamentos rujeola
La pacienții sănătoși și care nu fac parte din categoriile cu risc crescut (copii mai mici de 5 ani sau adulți de peste 20 de ani ori femei însărcinate), boală se remite în 10 zile fără tratament medicamentos. În cazul celor care fac parte din categoriile cu risc crescut însă, tratamentul este necesar pentru reducerea riscurilor.
Imunizarea post-expunere la virus
Pentru protejarea pacientului care nu este imunizat și a fost expus virusului care provoacă rujeolă, medicul poate recomanda vaccinarea post-expunere. Vaccinul poate fi administrat în primele 72 de ore de la expunerea la virus, astfel încât boală să fie împiedicată să se declanșeze. Dacă boală totuși apare, va fi sub o formă mult mai blândă și va persistă mai puțin.
Medicamente folosite în tratarea rujeolei
Administrarea globulinelor imune serice (imunoglobuline) poate, de asemenea, să prevină declanșarea rujeolei ori să asigure apariția unei forme foarte blânde. Acestea sunt administrate sub formă de injecție, numai la categoriile cu risc crescut și în primele 6 zile de la expunerea la virus.
Alte medicamente care pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor rujeolei ori pentru tratarea complicațiilor acestei boli sunt:
• Medicamentele antitermice (pentru scăderea febrei)
• Antibioticele (pentru tratarea infecțiilor bacteriene apărute pe fondul rujeolei – de pildă, pneumonia sau infecțiile urechii)
• Vitamină A (reduce severitatea simptomelor)
Acidul acetilsalicilic este contraindicat la copiii și adolescenții care au rujeolă. Aceasta crește riscul de sindrom Reye, care poate fi fatal pentru copii.
Îngrijire pacient cu rujeola
Rujeola, dacă nu există complicații, se tratează la domiciliu. Iată cum poate fi îmbunătățită starea pacientului:
• Se recomanda odihnă.
• Hidratarea este foarte importantă, mai ales dacă pacientul are febră și este expus riscului de deshidratare – se recomanda consumul de apa, ceaiuri, supe și sucuri naturale.
• Se poate folosi un umidificator pentru combaterea aerului uscat, care irită căile respiratorii.
• Se recomanda protejarea și relaxarea ochilor – așadar, se evită expunerea la ecrane digitale, dar și la o lumina foarte puternică, fie ea și naturală.
Remedii naturale pentru rujeolă
Există câteva remedii naturale care pot susține refacerea mai rapidă a pacientului cu rujeolă, precum și ameliorarea simptomelor resimțite de acesta:
Turmericul – acesta are proprietăți antiseptice și antioxidante, ameliorând simptomele cauzate de rujeolă. Acesta poate fi adăugat în paharul cu lapte, dar și în ceașca cu ceai.
Ceaiul de lemn dulce – lemnul dulce are proprietăți antibacteriene, antivirale și antifungice, fiind un remediu excelent în tratarea pojarului.
Citricele – fructele citrice conțin o concentrație mare de vitamină C, despre care se știe că susține sistemul imunitar în luptă cu bolile. Totodată, fructele citrice măresc apetitul și hidratează organismul.
Când e cazul sa apelezi de urgență la medic în caz de rujeola
Mergi la medic de urgență dacă tu sau copilul tău va aflați în categoriile cu risc crescut de complicații în rujeolă și ați intrat în contact cu un pacient bolnav ori aveți simptome ale acestei boli infecțioase. De asemenea, dacă febră pacientului cu rujeolă crește foarte mult ori dacă acesta are probleme respiratorii, ajutorul de specialitate este, de asemenea, obligatoriu. Dacă simptomele rujeolei se agravează sau apar altele noi, este de asemenea necesar ajutorul medical de urgență.
Prevenire rujeola
Rujeola este o boală ce poate fi prevenită, iar acesta este un lucru benefic mai ales pentru persoanele aflate în categoriile cu risc crescut de complicații – copiii mai mici de 5 ani, adulții ori femeile însărcinate. Dacă ai făcut o data rujeolă, sistemul tău imunitar are anticorpi care te pot proteja, ceea ce înseamnă că nu mai poți face niciodată această boală pe parcursul vieții, în ciudă expunerii la virus.
Imunizarea prin vaccin impotriva rujeolei
Imunizarea prin vaccinarea împotriva rujeolei este cea mai eficientă metodă de prevenire a acestei boli. În general, copiii sunt vaccinați în jurul vârstei de 1 an, iar apoi între 4 și 6 ani. Și adulții care nu au fost imunizați își pot face acest vaccin oricând.
Vaccinarea împotriva rujeolei este contraindicată unor pacienți care suferă de probleme ale sistemului imunitar, precum și femeilor însărcinate. Cea mai dăunătoare controversă privind siguranța vaccinurilor din ultimii ani a început ca o explorare a posibilului rol al vaccinurilor împotriva rujeolei și împotriva rujeolei în patogeneza bolii inflamatorii intestinale (IBD). Lucrarea respectivă a evoluat în cele din urmă într-o ipoteză speculativă conform căreia vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) poate fi o cauză a autismului. Deși numeroase studii științifice au respins o legătură între vaccinul ROR și autism, unii părinți încă ezită să accepte vaccinarea ROR, deoarece nu sunt siguri de siguranța vaccinului 1. Decizia de a face sau nu vaccinul împotriva rujeolei copilului tău este o decizie personală, ce poate fi luată numai în urma consultării unui medic. Vaccinul ROR nu protejează pacientul numai de rujeolă, ci și de rubeolă și oreion.
Limitarea contactului cu pacienții bolnavi de rujeolă
Prin limitarea contactului cu un pacient bolnav de rujeolă, se poate reduce riscul de îmbolnăvire, însă nu complet. Asta pentru că pacientul cu rujeolă este contagios cu câteva zile înainte să debuteze simptomele bolii, adică înainte că acesta să știe că are boală. Întrucât rujeola este o boală extrem de contagioasă, pacientul cu rujeolă se va izola la domiciliu timp de cel puțin 4-5 zile după apariția erupției cutanate, astfel încât să nu transmită virusul celor cu care intră în contact.
Prognosticul pacienților cu rujeola (pojar)
Pojarul are o rată mică de deces în rândul copiilor sănătoși și adulților sănătoși, iar majoritatea pacienților care iau virusul rujeolic se recuperează complet.
Riscurile că unele complicații să apăra sunt, totuși, mai mari în cazul următoarelor grupuri de persoane: la copiii sub 5 ani, la adulții de peste 20 de ani, la femeile însărcinate, la persoanele care au sistemul imunitar slăbit, la persoanele malnutrite, la persoanele cu deficit de vitamină A. Statisticile arată că aproximativ 30% dintre pacienții cu pojar se confruntă cu una sau mai multe complicații. Așadar, rujeola poate duce la complicații grave, care pun viața pacienților în pericol, precum pneumonia și encefalită (inflamația creierului).
Nu poți face rujeolă de mai multe ori. După ce ai avut virusul o data, ești imun la această boală, pe viață.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The MMR Vaccine and Autism”, Annu Rev Virol. 2019 Sep 29, Frank De Stefano, Tom T. Shimabukuro
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6768751/
World Health Organization - Measles
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles#
Centers for Disease Control and Prevention - Measles (Rubeola)
https://www.cdc.gov/measles/about/parents-top4.html
National Foundation for Infectious Diseases - Measles
https://www.nfid.org/infectious-diseases/measles/
European Centre for Disease Prevention and Control - Factsheet about measles
https://www.ecdc.europa.eu/en/measles/facts
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI
Te-ar mai putea interesa și...
![EPA (acidul eicosapentaenoic) scade nivelul trigliceridelor la pacientii cu risc cardiovascular [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/798x531/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2023/AUGUST/epa-acid-eicosapentaenoic-scade-trigliceridele-pacienti-risc-cardiovascular-cover.jpg "EPA (acidul eicosapentaenoic) scade nivelul trigliceridelor la pacientii cu risc cardiovascular [studiu]")
