Poate ajuta dieta Mediteraneana in prevenirea ADHD-ului?

1. Ce este tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)?
2. Rolul dietei în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
3. Ce este mai exact dieta mediteraneană?
4. Studii recente despre dieta mediteraneană și ADHD
5. Cum ar putea dieta mediteraneană să prevină ADHD?
a. Dieta mediteraneană are efecte antiinflamatorii
b. Dieta mediteraneană susține starea de spirit
c. Dieta mediteraneană combate stresul oxidativ
6. Sfaturi practice pentru adoptarea dietei mediteraneene

Copiii care urmează o dietă mediteraneană - bogată în fructe, legume și grăsimi benefice - pot fi mai puțin predispuși în a dezvolta tulburări hiperkinetice cu deficit de atenție (ADHD) arată un studiu.

1. Ce este tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)?

Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) afectează milioane de copii și adulți, determinându-i pe mulți să caute modalități naturale de a susține sănătatea creierului. O abordare alimentară care atrage atenția este dieta mediteraneană, cunoscută pentru accentul pus pe alimente proaspete și integrale. Dar poate ea ajuta cu adevărat la prevenirea ADHD?

ADHD este o tulburare caracterizată prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate și impulsivitate. Adesea începe în copilărie și poate persista până la vârsta adultă, având impact asupra școlii, muncii și relațiilor. Deși genetica și mediul joacă roluri importante, dovezile emergente indică dieta ca un potențial factor de influență. Dieta mediteraneană, inspirată de obiceiurile alimentare tradiționale din țări precum Grecia și Italia, se remarcă prin beneficiile sale pentru sănătate. Bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește, nuci și ulei de măsline, a fost asociată cu o mai bună sănătate a inimii, gestionarea greutății și acum, posibil, și cu o mai bună funcționare a creierului.

Însă prevenția este un concept dificil. Dieta oprește dezvoltarea ADHD-ului sau doar ameliorează simptomele? Studii recente sugerează că ar putea reduce factorii de risc, în special atunci când este adoptată la o vârstă fragedă sau în timpul sarcinii.

Citeste si Dieta mediteraneana scade riscul de cancer endometrial

2. Rolul dietei în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)

ADHD-ul nu înseamnă doar a fi „hiper” sau „distras” - este o tulburare cerebrală complexă care implică dezechilibre ale neurotransmițătorilor precum dopamina. Simptomele includ dificultăți de atenție (neatenție), agitație sau vorbire excesivă (hiperactivitate) și acțiune fără gândire (impulsivitate). Diagnosticul apare de obicei în copilărie, dar și adulții pot fi afectați.

De ce ar putea conta dieta? Creierul se bazează pe nutrienți pentru dezvoltare și funcționare. Deficiențele de acizi grași Omega-3, fier, zinc sau vitamine pot agrava simptomele. Alimentele procesate bogate în zahăr și grăsimi pot crește inflamația, pe care unii cercetători o leagă de ADHD. Dieta mediteraneană: este antiinflamatoare și bogată în nutrienți, abordând potențial aceste lacune.

Descoperă Clinica Affidea Kids

3. Ce este mai exact dieta mediteraneană?

Imaginați-vă mese centrate în jurul unor salate colorate stropite cu ulei de măsline, pește la grătar cu ierburi aromatice, pâine integrală și o mână de nuci pentru gustări. Aceasta este esența dietei mediteraneene. Componentele-cheie includ:

Fructe și legume: Cel puțin 5 porții pe zi pentru vitamine, fibre și antioxidanți.
Cereale integrale: Cum ar fi orezul brun, ovăzul și orzul pentru energie constantă.
Grăsimi sănătoase: Ulei de măsline, avocado și nuci în loc de unt sau uleiuri procesate.
Proteine: Pește (în special cele grase precum somonul pentru omega-3), leguminoase, carne de pasăre și carne roșie limitată.
Lactate: Cantități moderate de iaurt și brânză, adesea cu conținut scăzut de grăsimi.
Ierburi aromatice și condimente: Pentru aromă, fără exces de sare.
Dulciuri și alimente procesate limitate: Băuturile zaharoase și mâncarea nesănătoasă sunt reduse la minimum.

Nu este vorba doar despre mâncare - este un stil de viață care încurajează alimentația conștientă, mesele sociale și activitatea fizică. Studiile arată că acest model susține sănătatea intestinală, ceea ce este crucial, deoarece axa intestin-creier (conexiunea dintre sistemul digestiv și minte) influențează starea de spirit și concentrarea.

4. Studii recente despre dieta mediteraneană și ADHD

Din 2020, mai multe studii au explorat această legătură. Majoritatea sunt observaționale, adică observă modele în loc să demonstreze relația cauză-efect, dar sunt promițătoare.

Un studiu caz-control remarcabil din 2022, publicat în Clinical Nutrition ESPEN, a implicat 360 de copii iranieni cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani (120 cu ADHD, 240 fără ADHD). Cercetătorii au folosit chestionare alimentare pentru a evalua aderența la dieta mediteraneană.

După ajustarea factorilor precum aportul energetic, istoricul familial și nivelurile de activitate, copiii din grupul cu cea mai mare aderență au avut o probabilitate cu 51% mai mică de ADHD. Tendința a fost clară: Mai multe legume, fructe, cereale și pește au însemnat un risc mai mic de a dezvolta ADHD.

Descoperiri similare au provenit dintr-un alt studiu din 2022, publicat în Journal of Clinical Psychiatry, asupra copiilor și adolescenților turci cu ADHD. Obiceiurile alimentare mediteraneene s-au corelat cu ameliorarea simptomelor. Iar în 2024, un studiu din Child Neuropsychology a analizat dieta MIND la copiii iranieni, descoperind o asociere inversă cu probabilitatea de ADHD - ceea ce înseamnă o aderență mai bună, șanse mai mici.

Efectele prenatale sunt, de asemenea, interesante. Un studiu din 2023 din Precision Nutrition a urmărit femeile însărcinate și copiii acestora. Aderența maternă la principiile mediteraneene a redus riscurile neurodezvoltării, inclusiv simptomele asemănătoare ADHD-ului, la urmași, prin susținerea creșterii timpurii a creierului.

Un alt studiu din 2024 a corelat dietele mamelor bogate în fructe, legume și ulei de măsline cu comportamente mai bune ale copiilor la vârsta de 8 ani, reducând potențial riscul de ADHD.
Iar un studiu randomizat din 2023 a testat o dietă DASH de 12 săptămâni (similară cu cea mediteraneană) pe 80 de copii cu ADHD. Grupul de intervenție a observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește hiperactivitatea, problemele emoționale și comportamentele sociale, comparativ cu grupul de control. Deși nu este pur mediteraneană, aceasta evidențiază potențialul dietelor bazate pe plante.

5. Cum ar putea dieta mediteraneană să prevină ADHD?

ADHD implică inflamația creierului și probleme intestinale. Dieta mediteraneană contracarează acest lucru:

a. Dieta mediteraneană are efecte antiinflamatorii

Alimentele precum uleiul de măsline și peștele furnizează acizi grași Omega-3, care reduc inflamația creierului. O analiză din 2021 în Nutrients a menționat că dietele occidentale alimentează inflamația, agravând ADHD-ul, în timp ce cele mediteraneene îl calmează.

b. Dieta mediteraneană susține starea de spirit

Fibrele din legume hrănesc bacteriile bune, producând acizi grași cu lanț scurt care susțin starea de spirit. O analiză recentă privind căile ADHD a evidențiat modul în care componentele mediteraneene stimulează bacteriile bune precum Bifidobacteria, prevenind potențial simptomele.

c. Dieta mediteraneană combate stresul oxidativ

Antioxidanți: Fructele de pădure și legumele verde combat stresul oxidativ, protejând celulele creierului.

6. Sfaturi practice pentru adoptarea dietei mediteraneene

Dieta mediteraneană, inspirată de modelele alimentare tradiționale din țările riverane Mării Mediterane, pune accent pe alimentele integrale, bogate în nutrienți, promovând în același timp o abordare echilibrată și plăcută a meselor.

Acest stil de viață a fost asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv risc redus de boli de inimă, o mai bună gestionare a greutății și un potențial sprijin pentru sănătatea cognitivă, care poate ajuta indirect la prevenirea sau gestionarea afecțiunilor precum ADHD prin efecte antiinflamatorii și susținere nutrițională. Adoptarea acestei diete implică trecerea la alimente pe bază de plante, grăsimi sănătoase și un consum moderat de proteine.

Înlocuiți untul cu ulei de măsline extravirgin pentru gătit și dressinguri și consumați cel puțin cinci porții de fructe și legume zilnic. Aprovizionați-vă cu produse esențiale, cum ar fi uleiul de măsline, nuci și fasole la conservă, pentru a evita alegerile nesănătoase de ultim moment.

Dieta mediteraneană prioritizează fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile, semințele, peștele și uleiul de măsline extravirgin ca sursă principală de grăsimi.

Carnea de pasăre, ouăle și lactatele precum iaurtul și brânza sunt consumate moderat, în timp ce carnea roșie și dulciurile se consumă ocazional. Recomandările privind porțiile includ umplerea jumătății farfuriei cu fructe și legume, un sfert cu cereale integrale și un sfert cu proteine slabe. Obiective zilnice: cel puțin 3 porții de fructe și legume (de exemplu, 1 porție = 1 cană crude sau ½ cană gătite), 3-6 porții de cereale integrale și 1-4 linguri de ulei vegetal extravirgin.

Peștele ar trebui să fie consumat de 2-3 ori pe săptămână, nucile de cel puțin 3 ori pe săptămână, iar leguminoasele în mod similar. Acest model susține sustenabilitatea concentrându-se pe plăcere, alimentația socială și activitatea fizică, mai degrabă decât pe numărarea strictă a caloriilor.

Înlocuiți cerealele rafinate cu cereale integrale precum quinoa sau orezul brun pentru a crește aportul de fibre. Alegeți pește gras de două ori pe săptămână pentru Omega-3 și limitați carnea roșie la o dată pe săptămână sau mai rar. Pentru gustări, optați pentru nuci sau iaurt în loc de dulciuri dulci.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Adherence to Mediterranean diet and attention-deficit/hyperactivity disorder in children: A case control study”, February 2022, autori: Zahra Darabia, Azam Ahmadi Vasmehjania, Mina Darandb, Abbas Ali Sangounia, Mahdieh Hosseinzadeh
https://www.clinicalnutritionespen.com/article/S2405-4577(21)01118-9/abstract
Studiul „Gut–Brain Inflammatory Pathways in Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder: The Role and Therapeutic Potential of Diet”, Metabolites. 2025 May 19, autori: Naomi Lewis, Jim Lagopoulos, Anthony Villani
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12113503/
Studiul „Adherence to the Mediterranean diet during pregnancy and behavioural problems at 4 years of age”, Maternal& Child Nutrition, 2024, autori: Esther Cendra-Duarte, Josefa Canals, Lucía Iglesias-Vázquez, Cristina Jardí, Francisco Martín-Luján, Victoria Arija
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/mcn.13700
Studiul „Nutritional Components in Western Diet Versus Mediterranean Diet at the Gut Microbiota–Immune System Interplay. Implications for Health and Disease”, Nutrients 2021, autori: Cielo García-Montero et al.
https://www.mdpi.com/2072-6643/13/2/699
Studiul „Do Children with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder Follow a Different Dietary Pattern than That of Their Control Peers?”, Nutrients 2022, autori: Meritxell Rojo-Marticella et al.
https://www.mdpi.com/2072-6643/14/6/1131