Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
Amigdalectomia (scoaterea amigdalelor): când se recomandă, riscuri și recuperare
Amigdalectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor palatine, adică acea pereche de mase de țesut moale situate în partea din spate a gâtului, a faringelui. Demult, amigdalectomia a fost considerată o procedură obișnuită pentru tratarea infecției și inflamației amigdalelor, adică amigdalitei.
Astăzi, o amigdalectomie este, de obicei, efectuată pentru apneea obstructivă în somn, dar poate fi totuși, un tratament atunci când amigdalita apare frecvent sau nu răspunde la alte tratamente. O amigdalectomie poate fi, de asemenea, necesară pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a altor probleme legate de amigdalele mărite, dar și pentru tratarea bolilor rare ale amigdalelor. Timpul de recuperare după o amigdalectomie este, de obicei, de cel puțin 10 zile până la două săptămâni.
În fapt, scoaterea amigdalelor este necesară pentru a trata:
- amigdalita recurentă, cronică sau severă;
- complicațiile amigdalelor mărite;
- sângerarea amigdalelor;
- alte boli rare ale amigdalelor.
Ce sunt amigdalele?
Amigdalele palatine sunt situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra și în spatele limbii, în perimetrul faringelui, de o parte și de alta a „omușorului”. Fiecare amigdală este compusă din țesut similar cu ganglionii limfatici, acoperite de mucoasă roz ca pe mucoasa adiacentă a gurii. Amigdalele reprezintă prima linie de apărare a sistemului imunitar împotriva bacteriilor și virusurilor care pătrund în cavitatea bucală. Această funcție poate face amigdalele deosebit de vulnerabile la infecții și inflamații.
Când este necesară scoaterea amigdalelor?
Amigdalectomia poate fi recomandată pentru a preveni episoadele frecvente, recurente de amigdalită. Amigdalita frecventă este, în general, definită ca:
- cel puțin șapte episoade în anul precedent;
- cel puțin cinci episoade pe an în ultimii doi ani;
- cel puțin trei episoade pe an în ultimii trei ani.
De asemenea, amigdalectomia poate fi recomandată dacă ai:
- o infecție bacteriană care cauzează amigdalită care nu se vindecă cu tratamentul cu antibiotice;
- o infecție care are ca rezultat o colecție de puroi în spatele amigdalelor, adică abcesul amigdalian, nu se îmbunătățește cu tratamentul medicamentos sau cu o procedură de drenaj;
- există complicații ale amigdalelor mărite – amigdalele se pot mări după infecții frecvente sau persistente sau pot fi mari în mod natural; o amigdalectomie poate fi utilizată pentru a trata următoarele probleme cauzate ale amigdalelor mărite, precum respirația dificilă și apneea în somn de tip obstructiv, adică respirația întreruptă în timpul somnului.
Mai mult decât atât, amigdalectomia poate fi recomandată și pentru a trata alte boli rare sau afecțiuni ale amigdalelor, cum ar fi:
- țesutul canceros într-una sau ambele amigdale sau suspiciune de malignitate;
- sângerările recurente din vasele de sânge din apropierea suprafeței amigdalelor;
- respirația urât mirositoare, adică halitoza.
Riscuri amigdalectomie
Amigdalectomia, ca și alte intervenții chirurgicale, prezintă anumite riscuri precum:
- reacții la anestezice –medicamentația care te va face să dormi în timpul intervenției chirurgicale cauzează adesea, probleme minore, pe termen scurt, cum ar fi cefalee, greață, vărsături sau dureri musculare; problemele grave pe termen lung sunt rare, deși anestezia generală nu este lipsită totodată, și de riscul de deces;
- umflături – umflarea limbii și a plafonului cavității orale, adică a palatului moale al cerului gurii, pot cauza probleme de respirație, în special în primele câteva ore după procedură;
- sângerări în timpul intervenției chirurgicale – în cazuri rare, sângerările severe apar în timpul intervenției chirurgicale și necesită tratament suplimentar și o ședere mai lungă în spital;
- sângerări pe perioada vindecării – sângerarea poate apărea în timpul procesului de vindecare, mai ales dacă crusta de pe rană este desprinsă prea devreme;
- infecţie – rareori intervenția chirurgicală poate duce la o infecție care necesită un tratament suplimentar.
Cum să te pregătești pentru amigdalectomie?
Informațiile pe care probabil echipa medicală ți le va cere, includ:
- toate medicamentele, inclusiv cele fără prescripție medicală și suplimentele alimentare, pe care le iei în mod regulat;
- antecedentele personale sau familiale de reacții adverse la anestezice;
- antecedentele personale sau familiale de tulburări de sângerare;
- alergii cunoscute sau alte reacții negative la medicamente, cum ar fi antibiotice.
- Instrucțiunile pentru pregătirea pacientului pentru amigdalectomie vor include aspecte precum:
- medicul îți poate cere să nu mai iei unele medicamente sau să modifici dozele de administrare ale acestora cu câteva zile înainte de operație;
- chirurgul ar trebui să îți ofere indicații despre consumul de alimente și lichide înainte de a te prezenta la spital și să nu mănânci nimic după miezul nopții înainte de operația programată ;
- planificarea perioadei de recuperare timp de 10-14 zile sau mai mult; este posibil ca adulții să aibă nevoie de mai mult timp pentru refacere, decât copiii.
Înainte de operație pot fi necesare teste sau prelevări de probe de sânge. Medicul poate solicita, de asemenea, o polisomnografie, adică un tip de studiu al somnului, dacă amigdalectomia este destinată pentru tratarea apneei obstructive în somn, a altor obstrucții ale căilor respiratorii și a altor afecțiuni.
La ce să te aștepți în cazul amigdalectomiei
Amigdalectomia se face, de obicei, ca o procedură ambulatorie, ceea ce înseamnă că vei putea pleca acasă în ziua operației. Este posibil să stai internat o noapte, dacă apar complicații, dacă intervenția chirurgicală se face unui copil mai mic sau dacă ai o afecțiune complexă.
După efectuarea intervenției chirurgicale de scoatere a amigdalelor, poți să ai simptome precum;
- durere moderată până la severă în gât, timp de una până la două săptămâni;
- durere în zona urechilor, gâtului sau maxilarului;
- greață și vărsături, pentru câteva zile;
- febră ușoară timp de câteva zile;
- respirație urât mirositoare ce poate dura până la două săptămâni;
- umflarea limbii sau a gâtului;
- senzația unui corp străin înțepenit în gât;
- anxietate sau tulburări de somn, la copii.
Pentru gestionarea durerii postoperatorii și pentru o recuperare bună după amigdalectomie, este necesar să ai în vedere următoarele:
- să iei medicamentele pentru durere conform indicațiilor chirurgului sau personalului medical;
- să bei multe lichide pentru a evita deshidratarea;
- să adaugi cât mai curând în dieta ta, alimente moi, ușor de mestecat și de înghițit; alimente precum înghețata și budinca pot fi adăugate în alimentație, dacă sunt tolerate de pacient;
- să eviți băuturile acidulate, alimentele condimentate, tari sau crocante care pot provoca dureri sau sângerări;
- să te odihnești timp de câteva zile după operație; activitățile obositoare, cum ar fi alergatul și mersul cu bicicleta, ar trebui evitate timp de două săptămâni după efectuarea amigdalectomiei; tu sau copilul tău ar trebui să vă puteți întoarce la serviciu sau la școală după ce v-ați reluat alimentația normală, dormiți normal noaptea și nu aveți nevoie de medicamente pentru durere.
Când să soliciți o consultație sau asistență medicală de urgență?
După scoaterea amigdalelor urmărește dacă apar complicații ca:
- sângerare – este posibil să ai mici pete de sânge închis la culoare în nas sau în salivă, dar orice sânge roșu aprins necesită o evaluare și un tratament prompt; poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a opri sângerarea;
- febră de 38,9° C sau mai mare;
- deshidratare –dacă observi semne de deshidratare, cum ar fi scăderea urinării, sete, senzație de slăbiciune, cefalee, amețeli semnele frecvente de deshidratare la copii includ urinarea de mai puțin de 2-3 ori pe zi sau plânset fără lacrimi;
- probleme de respirație – sforăitul sau respirația zgomotoasă sunt frecvente în prima săptămână de recuperare, dar dacă ai dificultăți de respirație, solicită asistență medicală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic: „Tonsillectomy” - https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/15605-tonsillectomy
Medline Plus: „Tonsillectomy” - https://medlineplus.gov/ency/article/003013.htm
NCBI: “Chronic tonsillitis and biofilms: a brief overview of treatment modalities” - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6134941/
Te-ar mai putea interesa și...