Viata dupa colecistectomie

O colecistectomie laparoscopică (eliminarea vezicii biliare) este o intervenție chirurgicală des întâlnită, dar majoră, cu riscuri grave și complicații potențiale. Iată cum arată viața după colecistectomie, ce alimentație este indicată și ce este sindromul post-colecistectomie.

Înainte de a face o colecistectomie, recomandarea noastră este să iei în considerare obținerea unei a două opinii. Însă, dacă operația ți-a fost recomandată imperativ, e bine să știi că poți duce o viață perfect normală după intervenție, dar poți și să resimți efecte secundare temporare legate de modul în care sistemul tău digestiv procesează alimentele grase.

Aceste simptome pot include scaune moi sau diaree, balonare, crampe și exces de gaze ca răspuns la anumite alimente. În alte cazuri, însă, se poate instala sindromul post-colecistectomie, despre care vei afla mai multe în acest articol și care necesită adresare medicală.

Poate dura aproximativ 6 până la 8 săptămâni pentru a reveni la activitățile normale după o colecistectomie laparoscopică. După operație e indicat să te ia cineva de la spital și o persoană apropiată să stea cu tine în primele 24 de ore, până trec toate efectele anesteziei.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Viața după colecistectomie: alimentația recomandată

Fără vezica biliară, ficatul produce în continuare bila necesară pentru a digera grăsimea din alimente. Dar, în loc să între în intestin cu o masă, bila se scurge continuu din ficat în intestin. Acest lucru înseamnă că poate fi mai greu și poate dura mai mult pentru organismul tău să digere grăsimile. După îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare pacienții trebuie să mănânce mai des și mai puțin, împărțind mâncarea pe cât posibil în 3 mese principale și 2 gustări.

Refacerea organismului după colecistectomie poate ține între 6 și 8 săptămâni, în funcție de tipul intervenției. Acesta este mai scurt după o colecistectomie laparoscopică și mai lung după colecistectomia clasică, în care mușchii abdomenului au fost tăiați și apoi cusuți. Vindecarea musculară durează aproximativ o lună, iar a aponevrozelor intramusculare aproximativ 3 luni.

Ce să mănânci după colecistectomie?

În prima zi postoperator, pacientul va consuma doar lichide și alimente mai ușoare (iaurt, supă, brânză de vaci), iar regimul se poate prelungi până la 2-3 zile în cazul în care colecistita a fost operată în urgență, eventual complicată cu peritonită. Este important să se mențină un nivel optim de hidratatare, prin multă apă plată, ceaiuri sau sucuri naturale, din legume sau fructe.

Dieta corespunzătoare după o intervenție chirurgicală ajută la reducerea durerii și disconfortului fizic, și contribuie la facilitarea adaptării organismului la noul status, fără acest mic organ, important în stocarea secreției biliare. Ulterior, o dietă bogată în fibre va ajuta la menținerea unui tranzit normal, fără diaree ori constipație. Însă în primele zile, intestinul poate fi mai leneș. În caz de diaree persistentă, se vor prefera alimentele simple, cum ar fi orez și pui fiert și câteva condimente simple.

Apoi, în săptămânile de recuperare, se pot mânca proteine (pește, carne de pui fără piele, curcan, vițel, lapte și iaurt degresat și brânzeturi albe, cum ar fi urdă sau ricotta) precum și fructe, legume fierte, cereale integrale, cum ar fi ovăz și semințe de in, orez brun, pâine din cereale integrale.

Ce să NU mănânci după colecistectomie?

Viața după colecistectomie impune anumite restricții. În acest interval de timp de recuperare trebuie evitați factorii care cresc tensiunea musculară abdominală, precum efortul fizic intens (exerciții fizice, ridicare de greutăți etc) precum și creșterea presiunii abdominale prin balonare ori constipație, care pot genera rupturi ale peretelui și eventrații (hernie incizională). De aceea, pacientul trebuie să evite alimentele care provoacă balonări (leguminoase, fasolea boabe, linte, năut, mazăre boabe, unele fructe crude, varză) sau cele care constipă (orez, cartofi).

După operația de îndepărtare a vezicii biliare fie clasică, fie laparoscopică, trebuie evitate:

  • carnea grasă, rântașurile, slănina, organele (intestine, ficat, pipotă, inimă) mezelurile, cârnații, șunca, vita
  • uleiul din conservele de pește, salata de icre 
  • lactatele bogate în grăsimi, cum ar fi brânza de tip brie, camembert, înghețată, lapte integral, frișcă, smântână grasă, unt
  • cartofi prăjiți și chipsurile de cartofi
  • supele cremoase cu smântână și sosurile de carne
  • ciocolata, nuca de cocos, arahidele, înghețata, prăjiturile
  • pizza, sandwich-urile de la fast-food, alimentele prăjite produse industrial, bogate în grăsimi saturate și trans (napolitane, snacks-uri, chipsuri)
  • produsele alimentare semipreparate sau preparate congelate.

Uleiul nu este interzis, se recomandă însă consumul cu moderație, la fel ca și în privința unor alimente precum:

  • brânza slabă de tip caș, urdă, cașcaval, iaurturi degresate
  • ouăle
  • nucile ori alte semințe grase.

În plus, ar trebui să se evite consumul de băuturi alcoolice.

Atenție la grăsimi!

După o intervenție chirurgicală de îndepărtare a vezicii biliare, organismul are nevoie de timp pentru a reînvăța să digere și alimentele bogate în grăsimi. Spuneam că bila se va secreta în continuare, însă nemaifiind stocată, se va scurge continuu în intestin, în cantități mici, iar dacă pacientul operat recent consumă o masă bogată în grăsimi, cantitatea de bilă fiind insuficientă, alimentele vor rămâne nedigerate, fiind eliminate prin scaun ca atare. De aceea, în prima lună după colecistectomie pacientul trebuie să evite grăsimile.

Unele persoane slăbesc, altele se îngrașă

Întrucât bila este iritantă pentru mucoasa digestivă și fiind golită direct în intestin, trebuie evitate și pauzele lungi între mese. De aceea, medicii recomandă mesele mai mici cantitativ și mai frecvente.

În ce privește greutatea corporală, viața după colecistectomie poate diferi de la o persoană la alta sau de la o perioadă la alta. La început, pacientul poate pierde în greutate din cauza schimbărilor alimentare, scăderea aportului de grăsimi și o dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale. În cazul în care această dietă sănătoasă este menținută, pierderea în greutate poate fi permanentă, iar persoana poate păstra un control mai bun în greutatea corporală.

Cu toate acestea, creșterea în greutate după îndepărtarea veziculei biliare este de asemenea comună, de multe ori din simplul motiv că pacientul nu mai simte durere după mese și începe să mănânce în cantități mai mari. De asemenea, din cauza revenirii la obiceiul de a consuma frecvent alimente bogate în grăsimi este posibilă creșterea în greutate.

Nu uita de sport

Se recomandă încă de la început reluarea mișcării, de intensitate ușoară spre moderată, plimbări în pas alert, în aer liber, dar și masaj și drenaj limfatic. După 2-3 luni de la colecistectomie, cu acordul medicului, se poate începe sau relua un program de exerciții fizice la sală, înot, spinning sau mers cu bicicleta.

Tratamente naturiste după colecistectomie

Pentru că după colecistectomie ficatul secretă bilă în continuare, pacienții pot consuma așa-numitele ceaiuri hepatice. Acestea se pot consuma individual sau compuse din mai multe plante, care sunt cunoscute pentru efectul lor colagog, precum frunze de anghinare (Cynara scolymus), părți aeriene cicoare (Cichorium intybus), frunze de păpădie (Taraxacum officinalis), părți aeriene de coada-șoricelului (Achillea millefolium), scoarță de crușin (Frangula alnus), părți aeriene rostopască (Chelidonium majus) și părți aeriene sunătoare (Hypericum perforatum). Aceste ceaiuri se găsesc în farmacie, dar și în magazinele naturiste.

Pentru prepararea ceaiului, se pun de regulă două lingurițe la 200 ml apă fierbinte. Se acoperă vasul, după care se lasă la infuzat 5-10 min. Ceaiul se consumă călduț. Atenție! Sunătoarea poate interacționa cu medicamentele pe care le iei, așa că este important ca înainte de a urma un tratament naturist să discuți cu medicul curant.

Ce suplimente ar trebui să iau dacă nu am vezică biliară?

Este recomandat să iei suplimente de sare biliară cu taurină, care pot ajuta și la restabilirea formării sănătoase a bilei. De asemenea, betaina, un aminoacid creat de colină care funcționează în combinație cu glicina, un alt aminoacid, ajută la procesul de digerare a grăsimilor împreună cu sărurile biliare.

O digestie mai eficientă poate ajuta, de asemenea, la reducerea balonării. O altă practică utilă este să iei zilnic un supliment probiotic, cum ar fi Bifidobacteria, o specie de bacterii care este folosită în mod obișnuit în alimente și suplimente sau Lactobacillus, o specie de bacterii care produce lactază, enzima care descompune lactoză sau zahărul din lapte. Aceste bacterii produc și acid lactic. Cercetările sugerează că bacteriile prietenoase din aceste suplimente pot ajuta la descompunerea alimentelor, crescând eficiența digestiei.

Este normal să am dureri și disconfort după operația la vezica biliară?

Durerea severă și crampele nu sunt normale după colecistectomia laparoscopică. Unii pacienți prezintă și vărsături. Dacă vărsăturile sunt severe, însoțite de alte simptome (cum ar fi dureri abdominale sau febră) sau provoacă disconfort, contactează imediat chirurgul. Este posibil ca medicul să fie nevoit să te evalueze pentru complicații postoperatorii sau să îți prescrie un medicament antiemetic.

Scaunul moale este un alt simptom post-chirurgical de așteptat. Acestea pot dura patru până la opt săptămâni și se vor rezolva de obicei fără tratament suplimentar.

Având în vedere că bila curge direct în intestin oricând o produce ficatul, mai ales stimulată de alimentele grase, acest lucru ar putea provoca arsuri și dureri la nivel abdominal, urmate de diaree.

Cea mai frecventă cauză de durere persistentă după colecistectomie laparoscopică sau clasică este ciroza biliară primară, o boală în care canalele devin inflamate, blocate și cicatrizate.

În plus, un canal biliar poate fi tăiat, ars sau lezat în timpul intervenției. Ca urmare a unei leziuni, canalul biliar nu va putea funcționa corect, scurgând bila în abdomen sau blocând fluxul normal de bilă din ficat. Leziunile căilor biliare duc la simptome care pot fi dureroase, chiar foarte severe, dacă nu sunt tratate.

Unele leziuni ale căilor biliare sunt identificate de medic în momentul intervenției chirurgicale. Dacă nu, primul semn al unei leziuni ale căilor biliare este că pacientul nu se recuperează rapid după procedură. Alte simptome pot include:

  • Febră
  • Frisoane
  • Greață și vărsături
  • Durere abdominală
  • Umflarea abdomenului
  • Disconfort general
  • Icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor)

Mai poți face calculi și pancreatită după extirparea vezicii biliare?

Viața după colecistectomie poate include și o durere care nu dispare după ce este îndepărtată vezica biliară. Uneori, disfuncția sfincerului Oddi provoacă pancreatită. Pancreatita este o inflamare și iritare severă a pancreasului, care poate provoca dureri de stomac în jurul buricului și dureri în partea stângă sub coaste.

Cea mai frecventă cauză a pancreatitei acute severe este reprezentată de calculii biliari care blochează ductul pancreatic. Acest lucru poate apărea uneori chiar dacă vezica biliară a fost îndepărtată, întrucât există încă un conduct sau un tub care rămâne pentru a drena bila din ficat în intestin. În acest canal se pot forma calculi biliari. 

Simptomele pot fi similare cu simptomele originale ale vezicii biliare. Aproximativ 1 din 7 persoane cu calculi biliari vor dezvolta litiază în ductul biliar comun, tubul care transportă bila de la vezica biliară la intestin. Factorii de risc includ un istoric de calculi biliari și coledocolitiaza poate apărea și la persoanele cărora li s-a extirpat vezica biliară.

Uneori, pietrele pot fi lăsate după îndepărtarea vezicii biliare și sunt găsite în termen de 3 ani după ce o persoană a fost supusă procedurii. Calculii biliari recurenți pot continua să se dezvolte în căile biliare chiar după ce vezica biliară a fost îndepărtată.

Ce este sindromul post-colecistectomie ?

Sindromul post-colecistectomie este termenul folosit pentru a descrie persistența colicilor biliare sau a durerii abdominale în cadranul superior drept cu o varietate de simptome gastrointestinale, care sunt similare cu caracteristicile experimentate de o persoană înainte de colecistectomie.

Sindromul post-colecistectomie include simptome de:

  • Intoleranță la alimente grase
  • Greaţă
  • Vărsături
  • Flatulență (gaze)
  • Indigestie
  • Diaree
  • Icter (o nuanță gălbuie a pielii și pe albul ochilor)
  • Episoade de dureri abdominale

Sindromul post-colecistectomie afectează aproximativ 10 până la 15% dintre pacienții supuși colecistectomiei. Pacienții trebuie să primească informații cu privire la posibilitatea dezvoltării sindromului post-colecistectomie înainte de a fi supuși operației. Comunicarea eficientă între pacient și medic cu privire la problemele postoperatorii asociate frecvent ajută la dezvăluirea simptomelor subtile ale sindromului post-colecistectomie.

Cauzele instalării sindromului post-colecistectomie

  • extrabiliare - cauze gastrointestinale cum ar fi pancreatita și complicațiile acesteia, tumorile pancreatice, hepatita, bolile esofagiene, ischemia mezenterică, diverticulita și boala ulcerului peptic;
  • biliare - diareea indusă de săruri biliare, calculii reținuți, scurgerea biliară, stricturile biliare, restul de canal cistic, stenoza și diskinezia sfincterului Oddi;
  • extraintestinale, cum ar fi tulburările psihiatrice și neurologice, nevrita intercostală, neuromul plăgii, boala coronariană și sindroamele dureroase inexplicabile pot provoca, de asemenea, simptome în concordanță cu sindromul post-colecistectomie.

Deoarece simptomele sindromului post-colecistectomie pot proveni din alte boli organice ale tractului gastrointestinal, diagnosticul diferențial poate fi dificil și adesea extins. Pentru a identifica o tulburare organică subiacentă, un istoric amănunțit, un examen fizic, studii de laborator, imagistică abdominală și/sau endoscopie pot fi utile, ceea ce ajută la identificarea sau excluderea etiologiilor fie biliare, fie non-biliare ale sindromului post-colecistectomie.

Diagnosticarea sindromului post-colecistectomie

  • Hemoleucogramă completă pentru a elimina etiologiile infecțioase
  • Panou complet metabolic, amilază, lipază și timp de protrombină pentru a evalua posibile boli hepatobiliare sau pancreatice
  • O analiză a gazelor din sânge 

Dacă cele de mai sus se află în limitele de referință, trebuie luată în considerare repetarea acestor studii atunci când sunt prezente simptome. De asemenea, pot fi indicate alte studii de laborator pentru a exclude alte etiologii, inclusiv gama-glutamil transpeptidaza, panoul de hepatită, funcția tiroidiană și enzimele cardiace.

Examinările imagistice recomandate:

  • Radiografie toracică pentru a detecta afecțiunile pulmonare și mediastinale.
  • Ecografie abdominală pentru a evalua sistemul hepatobiliar, pancreasul și zonele înconjurătoare. Dilatarea canalului biliar comun de până la 10 mm este normală, în timp ce dilatarea care depășește 10 mm, în cele mai multe cazuri, este diagnosticul de obstrucție distal sugerând calculul reținut, strictura CBD sau stenoza ampulară.
  • Tomografia computerizată (CT) poate ajuta la identificarea pancreatitei sau a complicațiilor pancreatitei, cum ar fi pseudochisturile.
  • Imagistica nucleară - RMN, cum ar fi scanarea acidului iminodiacetic hepatobiliar, poate demonstra o scurgere biliară sau poate ajuta la identificarea disfuncției sfincterului Oddi ca o cauză potențială, deși diferențierea între stenoză și diskinezie este dificilă.
  • Ultrasonografia endoscopică (EUS) este un instrument valoros pentru a determina ce pacienți ar necesita colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (CPRE); utilizarea EUS a ajutat la reducerea numărului de pacienți care au primit CPRE cu 50% și poate fi utilă în identificarea pietrelor reziduale chistice.
  • Esofagogastroduodenoscopia (EGD) permite vizualizarea directă a ampulei lui Vater și evaluează mucoasa de la esofag până la duoden pentru semne de boală.
  • Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică - CPRE este considerat cel mai util test pentru diagnosticul sindromului postcolecistectomie, deoarece aproximativ jumătate dintre pacienți au o etiologie biliară a bolii. Manevrele terapeutice, inclusiv extracția calculilor, dilatarea sfincterului sau sfincterotomia pot fi efectuate în momentul CPRE.
  • Colangiografia transhepatică percutanată (PTC) sau colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) este o opțiune pentru acei pacienți care nu pot fi supuși CPRE.

Tratamentul sindromului post-colecistectomie

Scopul farmacoterapiei este prevenirea complicațiilor și reducerea morbidității. Următoarele abordări pot fi urmărite în managementul pacienților:

  • Administrarea de antispastice sau sedative poate fi benefică la pacienții cu sindrom de colon iritabil după colecistectomie.
  • Colestiramina poate fi utilă pentru pacienții cu diaree.
  • Pentru pacienții cu simptome de boală de reflux gastroesofagian sau gastrită, antiacidele, blocanții histaminei-2 sau inhibitorii pompei de protoni pot oferi ameliorarea simptomelor.
  • Un studiu a demonstrat că pacienții cu simptome dispeptice au corelat simptomatologia cu concentrația de sare biliară gastrică și acești pacienți pot beneficia de lianți ai acizilor biliari, cum ar fi colestiramina.

Cunoaște-te mai bine

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Cholecystectomy
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/cholecystectomy
Cleveland Clinic - What to Eat After You Have Your Gallbladder Removed
https://health.clevelandclinic.org/5-ways-to-avoid-discomfort-after-your-gallbladder-removal/
Pub Med - Postcholecystectomy Syndrome
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30969724/
Volumul „Postcholecystectomy Syndrome”, apărut în In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan, autori: Rasiq Zackria, Richard A. Lopez


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1