Grasimea care se depune in interiorul abdomenului, in jurul organelor - mai mult decat orice alt tip de grasime corporala - creste riscul de a avea rezistenta la insulina si riscul de diabet de tip 2.

Cercetatorii stiau pana acum ca grasimea abdominala (mai corect spus, grasimea viscerala) devine periculoasa atunci cand devine inflamata, dar le-a fost foarte greu sa determine ce factor cauzeaza inflamatia, scrie medicalxpress.com.

Un nou studiu de la Universitatea Columbia (Centrul Medical Irving) a scos la iveala ca cel putin unul dintre "vinovati" pentru aceasta inflamatie misterioasa provine de la ficat.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Cercetatorii au descoperit ca, in cazul soarecilor obezi, ficatul a crescut productia unei enzime, numita DPP4. Aceasta enzima calatoreste prin fluxul sangvin si ajunge pana la grasimea abdominala. O data ce se afla in interiorul tesutului gras, enzima DPP4 ajuta la activarea celulelor inflamatorii.

Vestea buna este ca aceasta inflamatie poate fi calmata ori ameliorata prin oprirea productiei enzimei DPP4 in ficat, asa cum cercetatorii au demonstrat ca se poate la soareci. Si chiar daca animalele au ramas obeze, calmarea sau ameliorarea grasimii abdominale inflamate a imbunatatit rezistenta la insulina a rozatoarelor.

In plus, exista date si informatii inca nepublicate care sugereaza ca aceasta cale exista si la oameni.

"Daca putem dezvolta modalitati pentru a tinti enzima DPP4 din ficat la subiectii umani, acest lucru ar putea fi un puternic nou mod de a trata diabetul de tip 2 indus de obezitate", a spus autorul principal al studiului, dr. Ira Tabas, profesor de medicina la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons. "Inhibarea enzimei DPP4 in mod tintit in celulele ficatului ataca rezistenta la insulina - miezul problemei cand vine vorba de diabetul de tip 2 - cel putin in modelele noastre de dinaintea studiilor clinice", a mai spus dr. Ira Tabas.

Studiul efectuat de echipa doctorului Ira Tabas a fost publicat online in 21 martie 2018, in "Nature".

Inhibitorii actuali ai enzimei DPP4 nu reduc inflamatia din grasime si nici nu imbunatatesc rezistenta la insulina

Multor pacienti cu diabet de tip 2 li se administreaza inhibitori (medicamente orale) ai enzimei DPP4 (cunoscuti si sub numele de gliptine sau "inhibitori ai dipeptidil peptidazei 4") pentru a-i ajuta sa isi tina boala sub control. Aceste medicamente reduc glicemia prin impiedicarea enzimei DPP4, adica o impiedica sa intervina in actiunea unui hormon care stimuleaza productia de insulina. Dar, in mod surprinzator, aceste medicamente nu au niciun efect in privinta inflamatiei din grasimea abdominala a soarecilor obezi, dupa cum au descoperit cercetatorii.

"Gliptinele inhiba enzima DPP4 din sange si aceste medicamente ar trebui, in teorie, sa previna inflamatia din acea grasime abdominala, dar noi nu am descoperit acest lucru in studiul nostru", a explicat dr. Ira Tabas.

Motivul pentru care apare acest dezavantaj al gliptinelor are legatura, crede dr. Tapas, cu efectele lor in intestine, comparativ cu ficatul. "Inhibitorii DPP4 scad glicemia prin faptul ca inhiba aceasta enzima in intestine, dar avem unele dovezi care arata ca acesti inhibitori de DPP4 in intestine, totodata, ajung sa incurajeze inflamatia din grasime. Acest lucru anuleaza efectele antiinflamatoare pe care medicamentele le-ar putea avea atunci cand ajung la celulele inflamatorii, numite macrofage, din grasime", explica specialistul.

Sursa foto: Shutterstock