Cum se diagnostichează astmul?

Astmul este o afecțiune cronică a căilor respiratorii caracterizată prin inflamația și constricția acestora, care duce la dificultăți respiratorii, tuse și sunete șuierătoare produse de respirație. Diagnosticul astmului se bazează pe istoricul medical al pacientului, examinarea fizică și teste specifice.

Cauzele astmului nu sunt complet înțelese, dar se crede că o combinație de factori genetici și de mediu contribuie la dezvoltarea acesteia. De exemplu, persoanele care au un istoric familial de astm sunt mai susceptibile să dezvolte această afecțiune.

Alți factori care pot contribui la dezvoltarea astmului includ expunerea la alergeni, cum ar fi polenul, acarienii, mucegaiul și părul de animale, precum și la iritanți, cum ar fi fumul de țigară, poluarea aerului și substanțele chimice.

În primul rând, astmul se diagnostichează clinic

Te-ar mai putea interesa și

Ce înseamnă acest lucru? Primul pas în diagnosticarea astmului este stabilirea unui istoric medical detaliat.

Medicul te va întreba ce te supără, cum este respirația ta, cât de des apar simptomele, dacă există vreun factor declanșator evident pentru simptomele tale.

De asemenea, medicul te va întreba dacă ai în familie persoane ce suferă de astm sau alergii și te va întreba și dacă ești alergic/alergică la ceva anume.

Alte întrebări ce îți pot fi adresate sunt legate de locul de muncă sau de locuința ta (lucrezi într-un mediu cu substanțe toxice ce pot fi inhalate, ai praf, mucegai, igrasie în locuință, ai un animal de companie).

Mai apoi, după clarificarea istoricului medical, medicul îți va asculta plămânii cu un stetoscop. Este posibil ca uneori sa fie necesară si măsurarea oxigenării sângelui cu un pulsoximetru (ce se potrivește pe deget), mai ales dacă ești într-o criză de astm.

Citește și 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre astm

Testele mai amănunțite

Teste de respirație

Pentru a confirma prezența astmului, este posibil ca medicul tău să te supună la unul sau mai multe teste de respirație, cunoscute sub numele de teste ale funcției pulmonare. Testele funcției pulmonare detectează cât de bine inspiri și expiri aerul din plămâni. Aceste teste îți măsoară respirația.

Radiografie și spirometrie

Dacă suspiciunea de astm este mare până acum, medicul îți poate recomanda o radiografie pulmonară (pentru a exclude alte boli pulmonare) și o spirometrie.

Spirometria este de fapt o metodă de testare a capacității respiratorii. Această testare măsoară cât de mult aer poți expira din plămâni și cât de repede o poți face. Pacienții suflă cu toată puterea într-un aparat numit spirometru, urmând indicațiile medicului/asistentului. Medicul va evalua datele pentru a determina cât de bine funcționează plămânii și dacă există vreo restricție a fluxului de aer.

Dacă se menține suspiciunea de astm, este posibil să ți se administreze, prin inhalare, un medicament care dilată căile respiratorii și apoi să ți se repete spirometria. Dacă valorile obținute se îmbunătățesc, astmul este confirmat.

Teste fracționate de oxid nitric expirat

Alte teste care se pot face sunt testele fracționate de oxid nitric expirat (FeNO). Testele de oxid nitric expirat fracționat (FeNO) măsoară cantitatea de oxid nitric din respirația ta. Nivelurile ridicate de oxid de azot pot însemna că ai căile respiratorii inflamate, ceea ce poate face dificilă respirația. Pentru acest test, vei expira într-un tub care este conectat la dispozitivul portabil. Acesta necesită o respirație constantă, dar nu grea, și prezintă puține sau niciun risc. Se face la adulți și copii cu vârsta de 5 ani și peste.

Analize de sânge

Medicul tău poate solicita, de asemenea, analize de sânge pentru a-ți verifica sistemul imunitar. Acestea vor verifica nivelurile unei celule albe din sânge numite eozinofile și ale unui anticorp numit imunoglobulină E (IgE). Dacă nivelurile tale sunt ridicate, acesta poate fi un semn de astm sever.

Consult alergologic

Dacă ești alergic este posibil să ți se recomande un consult alergologic și efectuarea unei testări cutanate la diverși alergeni.

Cultură de spută

De asemenea se poate efectua și o cultură de spută. Această testare implică recoltarea de spută pentru a evalua nivelurile de celule inflamatorii. Nivelurile ridicate de celule inflamatorii pot indica prezența astmului.

Deoarece astmul este o boală variabilă, este posibil ca spirometria să fie normală, dar să se mențină suspiciunea de astm pe baza simptomelor tale. Atunci medicul îți poate recomanda un tratament de probă pentru câteva săptămâni. Dacă simptomele se ameliorează, probabilitatea de a avea astm este mare.

Diagnosticarea în funcție de vârstă

Dacă ești în vârstă și este posibil să ai și boli cardiace, medicul îți poate recomanda o electrocardiogramă (ECG), dozarea BNP din sânge și eventual un consult cardiologic, deoarece și bolile cardiace produc respirație grea (dispnee).

În cazul copiilor în vârstă de peste 5 ani, se aplică aceleași principii de diagnostic ca și în cazul adulților, doar că diagnosticul este pus de obicei de medicul pediatru.
În cazul copiilor mai mici de 5 ani, spirometria își pierde din valoarea diagnostică și atunci este foarte importantă simptomatologia copilului. Este bine ca părinții să își documenteze simptomele copilului (cat de des apar în timpul unei zile, a unei săptămâni sau al unui an, dacă apar mai frecvent noaptea, dacă sunt declanșate de efort fizic, emoții puternice, infecții respiratorii).

Afecțiuni cu simptome similare

Există și alte afecțiuni care au simptome similare cu astmul. Astfel, pentru un diagnostic corect, medicul specialist te poate evalua, de asemenea, pentru afecțiuni cum ar fi:

Căi respiratorii anormale
Reflux de acid gastroesofagian
Alergii
Fibroză chistică (de obicei diagnosticată la o vârstă fragedă)
Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC; diagnosticată la adulți)
Pneumonie sau bronșită
Tulburări imunitare
Polipi nazali.

Concluzii și recomandări

În general, diagnosticul astmului se bazează pe o combinație de informații din istoricul medical, examinarea fizică, teste funcționale respiratorii și teste de laborator. În funcție de simptomele și istoricul pacientului, medicul poate decide să efectueze doar câteva teste sau poate recomanda o combinație de teste pentru a confirma diagnosticul. Este important să discuți cu medicul tău despre simptomele tale și să urmezi orice recomandare de teste sau tratament pentru a controla simptomele astmului și a preveni complicațiile.

Este important să eviți expunerea la factorii care pot declanșa simptomele astmului și să menți o igienă a plămânilor bună prin exerciții fizice regulate, o alimentație sănătoasă și evitarea fumatului, a poluării, dat și evitarea alergeniilor. Gestionarea eficientă a astmului poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate și poate reduce riscul de complicații. Este important să discuți cu medicul tău despre orice simptom pe care îl experimentezi și să urmezi tratamentul prescris pentru a gestiona astmul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Diagnosing Asthma” - https://aafa.org/asthma/asthma-diagnosis/
“Asthma” - https://www.nhs.uk/conditions/asthma/diagnosis/
“ASTHMA – Diagnosis” - https://www.nhlbi.nih.gov/health/asthma/diagnosis
“How Is Asthma Diagnosed?” - https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/asthma/symptoms-diagnosis/how-is-asthma-diagnosed
“Diagnosing Work-related Asthma” - https://www.cdc.gov/niosh/topics/asthma/diagnosis.html

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...