Teste recomandate pentru monitorizarea sănătății pulmonare
Teste recomandate pentru monitorizarea sănătății pulmonare
Teste recomandate pentru monitorizarea sănătății pulmonare
Monitorizarea sănătății pulmonare este extrem de importantă pentru orice pacient, însă mai ales pentru fumători. Aceștia fiind expuși unor riscuri serioase, precum cel de cancer pulmonar. În plus, traversarea unui episod de viroză sezonieră - gripală sau de infecție cu virsului SARS-Cov-2 - poate afecta starea aparatului respirator, cu persistența tusei, dificultăților de respirație și stări de oboseală. Tipul de pneumonie asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung care trebuie adresate medicului pneumolog și monitorizate.
Analizele și testele pulmonare pot identifica în mod eficient stadiul afecțiunilor plămânilor, garantând astfel o abordare terapeutică și prognostic mai bun, indiferent de diagnosticul stabilit.
Dintre testele funcționale pulmonare, spirometria este cea mai cunoscută, însă și țestul de măsurare a volumului pulmonar este adesea folosit de medici.
În cazul pacienților care au suferit de COVID, evaluarea stării pulmonare se face mai degrabă cu ajutorul Computer Tomografului (CT pulmonar) pentru monitorizarea posibilei insuficiențe a funcției pulmonare, care afectează aproape 70% dintre pacienți la trei luni după pneumonia SARS-CoV-2, în mare parte prin modificarea capacității de difuzie.
Testarea funcției pulmonare se face printr-o serie de teste nedureroase, care nu durează mai mult de câteva minute. Pentru ca rezultatele acestora să fie concludente, se recomandă evitarea fumatului cu cel puțin 6 ore înainte de testare, precum și evitarea folosirii dispozitivului inhalator cu 6-8 ore înainte de testare – bineînțeles, dacă situația impune folosirea acestuia, inhalatorul este permis.
Medicii recomandă testele pulmonare numai în anumite situații, cum ar fi:
- Diagnosticul sau suspiciunea de afecțiuni pulmonare,
- Expunerea la anumite substanțe toxice, prin prisma locului de muncă sau a mediului în care pacientul trăiește,
- Pentru monitorizarea evoluției unor afecțiuni precum astmul sau BPOC-ul,
- Pentru monitorizarea funcțiilor pulmonare înainte de o intervenție chirurgicală,
- După un episod de gravitate moderată sau severă de COVID.
Însă testele pulmonare pot fi făcute și fără un motiv anume, mai ales dacă ne aflăm în categoria de risc crescut de afecțiuni pulmonare – sunteți fumători, lucrați într-un mediu care vă expune la radon sau azbest ori ați avut probleme pulmonare în trecut, precum tuberculoză sau pneumonii, pneumotorax sau pleurezii.
În plus, scanările CT de urmărire obținute în decurs de 6 luni de la debutul bolii COVID au arătat modificări fibrotice la nivelul plămânilor la mai mult de o treime dintre pacienții care au supraviețuit bolii coronavirusului grave și au prezentat o boală mai severă în timpul fazei acute.
Iată ce teste pulmonare ar trebui făcute anual pentru a verifica starea de funcționalitate a plămânilor:
Spriometria
Spirometria măsoară cantitatea de aer pe care plămânii o pot reține, precum și forta cu care pacientul isi poate goli plamanii de aer. Acest test pulmonar este făcut în special pacienților care suferă de boli ce afectează volumul pulmonar. Totodată, spirometria este folosită și pentru screening la pacienții suspectați de astm, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică) sau alte boli ale căilor respiratorii.
Pletismografia cu capacitate pulmonară totală
Această investigație permite măsurarea cantității totale de aer pe care plămânii au capacitatea de a o stoca. Această analiză permite și măsurarea volumului rezidual – adică cea a aerului rămas în plămâni după expirul complet.
Analiza de difuzie a gazelor
Acest test care poate aduce date semnificative pentru starea de sănătate generală la pacienții cu suferință pulmonară și reprezintă un test important de urmărire și a sechelelor post COVID. Întrucât, această analiză, măsoară ușurința cu care oxigenul ajunge în sânge, prin pătrunderea în alveolele pulmonare. DLCO - capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon oferă o măsură a severității bolii pulmonare parenchimatoase - deși măsurarea poate reflecta și inegalitățile de ventilație-perfuzie, mai degrabă decât funcția afectată a membranei capilare alveolare. În cadrul unui studiu care urmărea starea pacienților cu pneumonie post COVID la trei și șase luni după infecție a arătat că 26% dintre aceștia au avut o capacitate difuzivă anormală a plămânului pentru monoxid de carbon la urmărirea de 6 luni, care a apărut mai frecvent la participanții cu modificări fibrotice la nivelul plămânului.
Teste și analize suplimentare, folosite numai la recomandarea medicului
Radiografia
Unii doctori sunt de părere că fumătorii ar trebui să își facă anual o radiografie pentru identificarea eventualelor probleme din timp. Pe de altă parte, însă, sunt medici care nu consideră necesară expunerea la radiații pentru screening. Fă-ți o radiografie la recomandarea medicului, dacă acesta are anumite suspiciuni.
Tomografia computerizată
Și CT-ul folosește radiațiile pentru a oferi imagini precise, care să îi permită medicului să depisteze afecțiuni precum cancerul pulmonar, fie el și în stadiu incipient. Dacă medicul tău îți recomandă un astfel de examen imagistic, ar trebui să ții cont de părerea sa.
Diagnosticarea timpurie a cancerului la plămâni poate face diferența dintre un prognostic bun și unul tragic. De pildă, pacienții care primesc diagnosticul de cancer pulmonar în stadiu 1 au rata de supraviețuire de 60-70%, pe o perioadă de 5 ani.
În cazul pacienților care au suferit infecția COVID, o vizualizare la examenul CT a opacităților reziduale, reticulările sau fibroza sunt corelate semnificativ cu un indice de capacitate de difuzie a gazelor mai mic la trei luni de la episodul infecțios. Pneumonia extinsă inițială (cel puțin 50% din afectarea parenchimului) este asociată cu funcția pulmonară mai slabă la trei luni după vindecarea de infecție SARS-Cov-2.
De aceea se recomandă pentru acești pacienți o monitorizare prin CT pulmonar la trei, șase luni și la un an de la episodul COVID.
Studii recente corelează aceste modificări fibrotice la nivelul parenchimului pulmonar post COVID cu o vârstă mai înaintată, sindromul de detresă respiratorie acută, spitalizarea mai îndelungată, tahicardie, ventilație mecanică neinvazivă și scor inițial CT toracic mai mare.
Aproximativ o treime din participanții recuperați de boala coronavirusului severă au dezvoltat modificări fibrotice la nivelul plămânului în decurs de 6 luni de la debutul bolii.
Pregătirea pacientului înainte de testele pulmonare
- Pacientul va trebui să discute cu medicul său cu privire la medicamentele pe care le ia – acesta îi va spune dacă trebuie să oprească medicația în ziua testelor pulmonare ori dacă poate lua medicamentele ca de obicei.
- Nu se recomandă mesele copioase înainte de testare, întrucât stomacul plin poate micșora capacitatea pulmonară, iar rezultatele pot fi afectate.
- Se recomandă evitarea cofeinei, care determină dilatarea căilor respiratorii.
- De asemenea, e indicat ca pacientul să poarte haine lejere, poate chiar echipament sportiv, pentru că hainele mulate pot bloca, de asemenea, respirația.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“Residual ground glass opacities three months after Covid-19 pneumonia correlate to alteration of respiratory function: The post Covid M3 study”, Justine Frija-Masson, marie Pierre Debray, Samia Boussouar, Antoine Khalil 2021 - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34020126/
“Six-month Follow-up Chest CT Findings after Severe COVID-19 Pneumonia”, Xiaou Han, Yanging Fan, Osamah Alwalid , 2021 - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33497317/
Te-ar mai putea interesa și...