Obezitatea ar putea avea un impact asupra sănătății creierului

Asocierea dintre obezitate și creierul uman este un subiect pe care oamenii de știință au început să îl aibă în vedere recent. O nouă cercetare scoate la iveală informații importante despre legătura dintre creier și kilogramele în plus.

Cercetătorii au publicat un studiu la începutul lui 2019, care a descoperit o legătură între obezitatea din zona stomacului și o dimensiune mai mică a creierului - mai exact, oamenii de știință au constatat un volum mai mic al materiei cenușii din creier. La studiu au participat, în total, 9652 de oameni, cu vârsta medie de 55 de ani.

Rezultatele la care au ajuns cercetătorii au indicat mai multe asocieri între grăsimea corporală și dimensiunea creierului. Persoanele care au avut atât un indice de masă corporală (IMC) mai mare, cât și un raport talie-șold mai mare, au avut, în general, cel mai mic volum al creierului. Persoanele care au avut doar un IMC mare au avut volumul creierului ușor mai redus, în comparație cu persoanele cu IMC normal.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

În plus, cercetătorii au spus că 1291 de oameni ce au "bifat" atât un IMC mare, cât și un raport talie-șold mare, au avut cel mai mic volum al materiei cenușii din creier.

Cortexul prefrontal e mai puțin activ

Concluziile unui alt studiu recent arată că, de fapt, cortexul prefrontal, o zonă a creierului care este importantă atât pentru gândirea complexă, cât și pentru procesele de planificare și auto-control, este mai puțin activă la persoanele care tind să mănânce în exces, lucru care poate duce la obezitate și la creșterea în greutate.

Acest studiu a analizat în profunzime relația dintre apetit, auto-control și creierul uman. Mai exact, oamenii de știință de la Western University din Ontario, Canada, au examinat asocierea dintre obezitate și această zonă a creierului care este asociată în mod normal cu auto-controlul: cortexul prefrontal.

Cercetătorii subliniază, însă, că problema nu este că obezitatea cauzează apariția acestor probleme în structura și funcția creierului uman, ci mai degrabă este vorba de o relație reciprocă - în sensul că diferențele apărute în structura și în funcția creierului pot cauza obezitate, iar acest aspect este extrem de important.

Anumiți neuroni pot să împiedice mâncatul în exces

O altă cercetare recentă a identificat un sistem de neuroni care pot să țină în frâu tendința noastră de a mânca în exces, atunci când acești neuroni se activează. Oamenii de știință de la Rockefeller University din New York au descoperit un grup de neuroni, iar atunci când aceștia se activează, se reduce aportul de alimente. Cercetătorii cred că descoperirea lor este prima care a identificat acest mecanism complex, despre care ei spun că acționează ca un "punct de control" în ceea ce privește detectarea și consumul alimentelor.

Un nou studiu, însă, scoate la iveală din ce în ce mai multe dovezi despre asocierea dintre obezitate și diferențele apărute în structura și forma creierului. O echipă de cercetători de la Leiden University Medical Center, din Olanda, a folosit o tehnologie RMN de ultimă generație, pentru a înțelege legătura dintre obezitate și structura creierului.

Ei au raportat volume mai mici ale materiei cenușii în cazul persoanelor care sufereau de obezitate, întărind astfel concluziile cercetărilor anterioare. Tot acești oameni de știință au descoperit mai multe conexiuni cu forma și structura creierului (morfologia).

Mai multă grăsime în corp, mai puțină materie cenușie în creier

Cercetătorii au examinat scanările la nivelul creierului a peste 12.000 de oameni care au participat la studiul imagistic. Ei au descoperit că un procent mai mare de grăsime distribuită în corp este asociat cu un volum mai mic al structurilor importante din creier, inclusiv structurile ce fac parte din materia cenușie, care sunt localizate în centrul creierului uman.

Oamenii de știință au observat că aceste asocieri sunt diferite în cazul bărbaților, în comparație cu al femeilor, sugerând că sexul este un factor important care modifică această asociere dintre procentul de grăsime corporală și dimensiunile unor structuri din creier.

Mai multă grăsime corporală, volum mai mic al creierului

Pe măsură ce îmbătrânești, volumul creierului scade în mod natural. Dar există o legătură între obezitate și volumul creierului ca parte a neurodegenerării. În 2010, Facultatea de Medicină a Universității din Boston a prelevat un eșantion de 733 de adulți și a constatat că indicele de masă corporală (IMC) și volumul total al creierului erau invers legate. Cu alte cuvinte, persoanele cu mai multă grăsime corporală aveau un volum cerebral mai mic.

Un alt studiu publicat în Neurobiology of Aging a comparat scanările creierului a 500 de adulți. Cercetarea a constatat că materia albă - o rețea de fibre nervoase din profunzimea creierului - era mai mică la persoanele supraponderale sau obeze. De fapt, a fi obez creștea vârsta creierului cu 10 ani.

Mai mult, un studiu efectuat pe 2.170 de adulți de vârstă tânără sau mijlocie care erau obezi aveau un volum cerebral total mai mic în comparație cu grupul de persoane care nu erau obeze, potrivit Journal of the American Heart Association.

Creierul utilizează neuroni și neurotransmițători pentru a comunica cu diverse părți ale corpului pentru a îndeplini sarcinile zilnice. Pe măsură ce volumul creierului și acești mesageri chimici scad, este mai probabil să ai probleme cu sarcini precum gândirea și memoria.

Obezitatea și boala Alzheimer

Fluxul de sânge către și dinspre organe este cunoscut sub numele de sistem cardiovascular, care ajută la furnizarea de nutrienți și oxigen către celule.
La fel ca orice alt organ, creierul se bazează pe sânge pentru a îndeplini numeroase sarcini. Obezitatea poate cauza îngustarea arterelor, restricționând fluxul sanguin către creier și cauzând moartea celulelor - doi factori care cresc riscul de apariție a bolii Alzheimer.

Un studiu publicat în Journal of Alzheimer's Disease a analizat scanările cerebrale a 17.721 de persoane pentru a urmări modul în care sângele a circulat în 128 de regiuni ale creierului. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu un IMC mai ridicat aveau un flux sanguin mai mic în lobii temporali, lobii parietali, hipocampul, cingulatul posterior și precuneul - toate zone ale creierului predispuse la dezvoltarea bolii Alzheimer.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul "Association of body mass index and waist-to-hip ratio with brain structure
UK Biobank study", ianuarie 2019, autori: Mark Hamer, G. David Batty. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30626649/
Studiul "The Prefrontal Cortex and Obesity: A Health Neuroscience Perspective", februarie 2019; autori: Cassandra J. Lowe, Amy C. Reichelt, Peter A. Hall. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30824229/
Studiul "Obesity, Brain Volume, and White Matter Microstructure at MRI: A Cross-sectional UK Biobank Study", aprilie 2019, autori: Ilona A. Dekkers, Philip R. Jansen, Hildo J. Lamb. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31012815/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...