Poluarea aerului si cancerul pulmonar: ce legatura exista?

1. Un factor de risc tot mai proeminent pentru cancerul pulmonar
2. Cum poate poluarea aerului să ducă la cancer pulmonar? 
   a. Particulele fine (PM2.5 și PM10) și cancerul pulmonar
   b. Dioxidul de azot (NO₂), alte gaze toxice și cancerul pulmonar
   c. Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) și cancerul pulmonar
   d. Metalele grele (plumb, cadmiu, arsenic) și cancerul pulmonar
3. Cine este la risc să dezvolte cancer pulmonar din cauza poluării atmosferice?
4. Poluarea aerului, efect devastator asupra sistemului respirator
5. Cum îți scazi riscul de cancer pulmonar dacă locuiești într-o zonă foarte poluată?
   a. Reducerea expunerii la poluarea aerului
   b. Întărirea sănătății respiratorii scade riscul de cancer pulmonar
   c. Adoptarea unei alimentații hrănitoare reduce riscul de cancer pulmonar
   d. Sprijinirea imunității și reducerea inflamației pot ține la distanță cancerul pulmonar
   e. Depistarea precoce poate conta în caz de cancer pulmonar


Un factor de risc tot mai proeminent pentru cancerul pulmonar

Deși mulți oameni au impresia că doar fumatul crește riscul de cancer pulmonar, adevărul este că există și alte cauze, una din ce în ce mai extinsă fiind poluarea aerului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat de mult poluarea aerului drept carcinogenă pentru om, cercetările științifice indicând faptul că expunerea prelungită la aer poluat crește riscul de cancer pulmonar chiar și la persoanele nefumătoare, dar mai ales la fumători.

Un studiu publicat online în 2025 în jurnalul științific The Lancet a constatat că 114.486 de cazuri de adenocarcinom în rândul persoanelor de sex masculin și 80.378 de cazuri de adenocarcinom în rândul persoanelor de sex feminin au fost atribuite poluării atmosferice la nivel mondial în 2022. Un alt studiu din 2023 a arătat că numărul estimat al deceselor cauzate de cancer pulmonar a crescut cu aproape 30% din 2007 încoace, a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat, fiind poluarea aerului. Interesant este că, deși numărul fumătorilor a scăzut în ultimii ani, poluarea aerului a crescut. 

Discutăm în acest articol despre cum anume se creează legătura dintre aerul poluat și cancerul pulmonar și cum pot preveni dezvoltarea bolii oamenii care locuiesc în zone foarte poluate.

Cum poate poluarea aerului să ducă la cancer pulmonar?

Află mai multe, în cele de urmează, despre legătura dintre poluarea aerului și cancerul pulmonar:

Particulele fine (PM2.5 și PM10) și cancerul pulmonar

Aceste particule microscopice pătrund adânc în plămâni și pot ajunge chiar în fluxul sangvin. Particulele provoacă inflamații cronice și stres oxidativ, ceea ce poate duce la mutații celulare și, implicit, la dezvoltarea cancerului pulmonar.

Dioxidul de azot (NO₂), alte gaze toxice și cancerul pulmonar

Provenite în special din gazele de eșapament și industrii, aceste substanțe irită căile respiratorii și cresc riscul de inflamație cronică, favorizând transformările maligne ale celulelor.

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) și cancerul pulmonar

Aceștia sunt compuși toxici eliberați de arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, lemn) care au un efect carcinogen direct asupra celulelor pulmonare.

Metalele grele (plumb, cadmiu, arsenic) și cancerul pulmonar

Acestea se găsesc în emisiile industriale și în fumul de țigară inhalat de cei care stau în jurul unui fumător (fumat pasiv), se acumulează în țesuturile pulmonare și pot cauza mutații genetice.

Cine este la risc să dezvolte cancer pulmonar din cauza poluării atmosferice?

  • Persoanele care locuiesc în orașe mari și zone industriale
  • Persoanele care lucrează în medii poluate (muncitorii din industrie, construcții, minerit și agricultură sunt expuși frecvent la praf, fum și substanțe toxice precum azbest, plumb și arsenic, factori asociați cu cancerul pulmonar)
  • Fumătorii și foștii fumători (poluarea aerului acționează sinergic cu fumatul, sporind riscul de cancer pulmonar)  
  • Persoanele cu afecțiuni pulmonare preexistente (persoanele cu boli precum bronșita cronică, astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) au plămânii deja afectați, ceea ce le face mai susceptibile la efectele nocive ale poluării)
  • Copiii și vârstnicii (copiii au plămânii în dezvoltare și un sistem imunitar mai vulnerabil, ceea ce îi face mai sensibili la poluarea aerului, în timp ce vârstnicii au o capacitate pulmonară redusă și un sistem imunitar mai slăbit)

Comunitatea științifică este de acord că sunt necesare de urgență eforturi de colaborare internațională strânsă în cercetare și în influențarea deciziilor politice pentru a reduce poluarea aerului și a încetini schimbările climatice. Asociația Internațională pentru Studiul Cancerului pulmonar (IASLC) a emis o declarație privind poluarea aerului și cancerul pulmonar în care solicită ca obiectivele la nivel mondial să tindă spre cele mai scăzute niveluri de poluare, așa cum este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.

Poluarea aerului, efect devastator asupra sistemului respirator

Poluarea aerului are efecte devastatoare nu doar în ce privește cancerul pulmonar, ci poate provoca sau agrava și alte afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, și poate crește inclusiv riscul de boala Alzheimer.  

Expunerea prelungită la particulele fine (PM2.5 și PM10) duce la inflamații cronice ale căilor respiratorii, favorizând apariția bolilor precum bronșita cronică, astmul și (BPOC). Persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente suferă agravări ale simptomelor, având episoade mai frecvente de tuse, dificultăți de respirație și infecții pulmonare recurente. De asemenea, gazele toxice precum dioxidul de azot și ozonul irită mucoasa pulmonară, cresc producția de mucus și reduc capacitatea plămânilor de a funcționa optim. 

În ceea ce privește sistemul cardiovascular, poluarea aerului contribuie la creșterea tensiunii arteriale și a inflamației sistemice, ceea ce duce la îngustarea și rigidizarea arterelor, favorizând ateroscleroza. Acest proces crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Expunerea la particulele poluante determină, de asemenea, un dezechilibru în coagularea sângelui, ceea ce poate duce la formarea cheagurilor periculoase. 

Studii recente au arătat că persoanele care locuiesc în zone cu niveluri ridicate de poluare au o speranță de viață mai scăzută, iar riscul de insuficiență cardiacă este semnificativ mai mare. Efectele sunt resimțite în special de vârstnici, copii și persoanele cu afecțiuni cronice, însă și persoanele sănătoase pot dezvolta probleme pe termen lung din cauza expunerii constante la aer poluat.

Cum îți scazi riscul de cancer pulmonar dacă locuiești într-o zonă foarte poluată?

Pentru a reduce riscul de cancer pulmonar, este esențial să adopți măsuri de protecție și un stil de viață sănătos.

Reducerea expunerii la poluarea aerului

Este important să verifici zilnic indicele de calitate a aerului și, pe cât posibil, să eviți activitățile în aer liber în zilele cu poluare ridicată.
În măsura în care acest sfat poate fi aplicat, evită drumurile principale și intersecțiile aglomerate, unde concentrația de gaze toxice este mai mare.
Investește într-un purificator de aer cu filtru HEPA pentru acasă, deoarece poate ajuta la reducerea particulelor fine și a poluanților din locuință.
Deschide ferestrele pentru a aerisi dimineața devreme și seara târziu, când nivelul poluării este mai scăzut.

Întărirea sănătății respiratorii scade riscul de cancer pulmonar

Dacă ești fumător și ai început să te gândești la sănătatea ta, caută să renunți la fumat, deoarece fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, iar în combinație cu poluarea, riscul crește exponențial. Dacă nu ești fumător, evită să stai în fumul de țigară al altora.
Consumul adecvat de apă de-a lungul zilei ajută la eliminarea toxinelor din organism și la menținerea umidității mucoaselor respiratorii.
Plimbările în zone verzi, unde aerul este mai curat (parcuri extinse, zone muntoase, cu pădure), exercițiile de respirație profundă și practicile precum yoga ajută la îmbunătățirea funcției pulmonare. 

Adoptarea unei alimentații hrănitoare reduce riscul de cancer pulmonar

Fructele și legumele colorate, cum ar fi morcovii, ardeii, roșiile, spanacul și fructele de pădure, conțin vitamine și antioxidanți care protejează celulele pulmonare de stresul oxidativ. Peștele gras (somon, macrou, sardine), semințele de in și nucile contribuie la reducerea inflamației pulmonare. 

Limitarea consumului de alimente ultra procesate și prăjite este recomandată, pentru că acestea conțin grăsimi trans și alte substanțe nocive care favorizează inflamația și deteriorarea celulelor. 
Suplimentarea cu vitamina D și seleniu poate fi utilă, cu acordul medicului de familie sau al medicului curant, dacă ai boli cronice, deoarece cercetările sugerează că acești nutrienți pot avea un rol protector împotriva cancerului pulmonar. 

Sprijinirea imunității și reducerea inflamației pot ține la distanță cancerul pulmonar

Un somn de calitate ajută organismul să repare țesuturile afectate și să elimine toxinele.
Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar și crește inflamația în corp, ceea ce poate favoriza procesele maligne. Tehnicile de relaxare, precum meditația sau plimbările în natură, sunt benefice. 
Exercițiile fizice regulate contribuie la detoxifierea organismului prin accelerarea circulației sangvine și a schimburilor gazoase la nivel pulmonar. 

Depistarea precoce poate conta în caz de cancer pulmonar

Persoanele care locuiesc în zone în care poluarea aerului este o problemă gravă ar trebui să efectueze periodic investigații pulmonare, mai ales dacă prezintă tuse cronică, dificultăți de respirație sau oboseală inexplicabilă. Tomografia computerizată cu doză redusă (LDCT) este recomandată pentru fumători și pentru cei care trăiesc în medii foarte poluate. E bine de știut și că infecțiile frecvente pot slăbi plămânii, de aceea vaccinurile împotriva gripei și pneumoniei sunt recomandate pentru persoanele vulnerabile. 

Adoptarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar și poate îmbunătăți calitatea vieții, chiar și în condiții de poluare atmosferică ridicată. Este important să fim proactivi în protejarea sănătății noastre și să implementăm obiceiuri benefice care ne pot ajuta să ne menținem plămânii sănătoși pe termen lung. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
IASLC - Air Pollution and Lung Cancer - The IASLC Position Statement 
https://www.iaslc.org/research-education/publications-resources-guidelines/air-pollution-and-lung-cancer-iaslc-position
The Lancet - Estimated worldwide variation and trends in incidence of lung cancer by histological subtype in 2022 and over time: a population-based study
https://www.thelancet.com/journals/lanres/article/PIIS2213-2600(24)00428-4/abstract
Studiul „Estimated worldwide variation and trends in incidence of lung cancer by histological subtype in 2022 and over time: a population-based study”, apărut în The Lancet Respiratory Medicine, Volume 0, Issue 0, Online first February 03, 2025, autori: Ganfeng Luo et al.
Science Direct - Air Pollution and Lung Cancer: A Review by International Association for the Study of Lung Cancer Early Detection and Screening Committee
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1556086423006019
Studiul „Air Pollution and Lung Cancer: A Review by International Association for the Study of Lung Cancer Early Detection and Screening Committee”, apărut în Journal of Thoracic Oncology, Volume 18, Issue 10, October 2023, Pages 1277-1289, https://doi.org/10.1016/j.jtho.2023.05.024, autori: Christine D. Berg et al.


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0