Poluarea aerului creste riscul de Alzheimer?

Poluarea aerului poate face mai mult rău chiar și decât bolile pulmonare. Noi cercetări sugerează că inhalarea noxelor generate de centralele electrice, gazele de eșapament, fumul de țigară și altele ar putea duce la preluarea particulelor toxice în circulația sangvină și invadarea creierului, crescând riscul pentru a dezvolta Alzheimer și alte tipuri de demență.

Poluarea aerului are un impact semnificativ asupra sănătății umane și a calității vieții. Aceasta afectează aproape toate sistemele corpului, iar efectele pot varia de la simptome minore la boli cronice severe și chiar la deces prematur.

Expunerea la poluanți precum particulele fine (PM2.5, PM10) și dioxidul de azot (NO₂) poate provoca tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Poluarea poate agrava simptomele astmului și poate declanșa crize. De asemenea, expunerea prelungită poate duce la dezvoltarea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) sau poate agrava alte afecțiuni existente. Poluarea slăbește mecanismele de apărare ale plămânilor, crescând riscul de bronșită, pneumonie și alte infecții respiratorii.

În plus, poluarea aerului poate crește tensiunea arterială, contribuind la boli cardiovasculare. Particulele fine ajung uneori în fluxul sangvin, favorizând formarea cheagurilor de sânge și declanșând infarcturi. Poluarea poate afecta și ritmul cardiac și funcționarea inimii.

Mai mult decât atât, expunerea pe termen lung la particule fine și la compuși chimici toxici, cum ar fi benzenul și formaldehida, crește riscul de cancer pulmonar. Substanțele poluante din aer pot fi asociate cu riscul crescut de cancer al vezicii urinare și al altor organe.
Studii recente arată că expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată și cu un risc crescut de boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer și Parkinson.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Poluarea aerului a avut efecte negative asupra cobailor cu risc de Alzheimer

Deși legătura dintre poluarea aerului și bolile pulmonare s-a făcut mai demult, iată că aceasta este periculoasă și pentru creier, pe măsură ce înaintăm în vârstă. O echipă de cercetare a colectat mostre de particule de aer și a expus la noxe cobai de gen feminin.

Tehnologiile folosite, numite concentratoare de particule, au reprodus în principiu aerul unei zone urbane tipice, al unei autostrăzi sau al unui oraș puternic poluat, cum ar fi Beijing. Apoi, aceste probe au fost folosite pentru a testa expunerea și evaluarea efectelor adverse în neuro-dezvoltare sau pentru a urmări efectele neuro-degenerative.

Cobaii pe care s-au efectuat testele prezentau o anumită variație genetică, numită gena APOE4, care crește și la oameni riscul de Alzheimer. După ce au fost expuse la poluarea aerului timp de 15 săptămâni, animalele au prezentat cu 60% mai multe plăci amiloide (depozite de proteine beta-amiloid asociate cu demența).

Cercetătorii au analizat, de asemenea, datele cu privire la mai mult de 3.600 femei, cu vârste cuprinse între 65 și 79 de ani, dintre care niciuna nu prezenta demență la începutul studiului. După ce s-au luat în considerare anumite variabile - cum ar fi rasa, etnia, stilul de viață și starea de sănătate generală, cercetătorii au descoperit că femeile în vârstă care trăiau în zone în care particulele de poluare a aerului depășeau normele de siguranță acceptate ar putea avea un risc cu 81% mai mare pentru declin cognitiv. Ele aveau de asemenea o probabilitate de 92% mai mare de a dezvolta demență, inclusiv boala Alzheimer. Efectele negative ale poluării aerului asupra creierului au fost notabile în rândul femeilor cuu gena APOE4, au mai precizat autorii studiului. 

Este poluarea aerului un factor de risc pentru Alzheimer?

În cazul în care concluziile studiului s-ar extinde pentru a include populația generală, oamenii de știință au calculat că poluarea aerului ar putea fi de vină pentru aproximativ 21% dintre toate cazurile de demență.

Cercetarea vine însă cu anumite limitări: în primul rând, aceasta nu a demonstrat că poluarea aerului face ca riscul de demență să crească. În al doilea rând, studiile efectuate pe animale nu reușesc întotdeauna să reproducă rezultatele similare la om. Însă aceasta poate fi considerată o pistă importantă în elucidarea mecanismelor care stau la baza acestei afecțiuni grave, care trebuie luată în considerare.

Particule microscopice generate de combustibili intră în corpul nostru direct prin nas în creier. Celulele din creier consideră aceste particule ca fiind factori invadatori și reacționează cu răspunsuri inflamatorii, care de-a lungul timpului ar putea să declanșeze sau să exacerbeze boala Alzheimer, sunt de părere cercetătorii.

Studiul a oferit dovezi științifice cum că, în cazul persoanelor care prezintă în cantități critice gena riscului de Alzheimer, și interacționează cu particulele de aer toxice, precum în cazul poluării ridicate, este posibil să prezinte un risc mai mare de degenerare a sistemului nervos. Datele experimentale au arătat fără echivoc o accelerare a îmbătrânirii și riscului de dezvoltare a bolii Alzheimer la cobai, prin expunerea la particulele colectate de noxe a neuronilor din hipocampus, centrul memoriei. 

Și alte studii susțin aceste descoperiri și rolul poluanților atmosferici asupra funcției cognitive, modificărilor structurii creierului și apariției demenței. Rezultatele unei revizuiri sistematice de dată recentă au arătat că expunerea cronică la poluanții atmosferici, în special PM 2,5 și NO₂, ar putea avea un rol potențial în dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer și a altor demențe la vârsta a treia.

Dacă trăiești într-un oraș poluat, cum poți să ai grijă de sănătatea ta?

Dacă locuiești într-un oraș foarte poluat, este esențial să adopți strategii care reduc expunerea la poluarea aerului și să îți susții sănătatea generală a corpului. Iată câteva măsuri practice pe care le poți lua:

Combate poluarea din casă

În interior, investește într-un purificator de aer cu filtre HEPA pentru a reduce particulele fine. Deschide ferestrele în momentele când nivelul de poluare este mai scăzut, cum ar fi dimineața foarte devreme, când încă nu e circulație mare, sau după ploaie. Praful din locuință poate conține particule poluante, așa că aspiră frecvent cu un aparat dotat cu filtru HEPA și șterge suprafețele cu o lavetă umedă. De asemenea, evită utilizarea intensă a lumânărilor și a bețelor parfumate. Plantele precum aloe vera, palmierul Areca sau feriga de Boston ajută la îmbunătățirea calității aerului din casă. 

Redu pe cât posibil expunerea la poluarea de afară

În exterior, poluarea este mai mare în timpul traficului intens așa că, pe cât posibil, planifică activitățile în aer liber în afara acestor intervale. Plimbă-te sau fă sport în parcuri sau alte zone cu vegetație, departe de drumurile principale. În zilele cu niveluri ridicate de poluare, poartă o mască N95 sau FFP2, care filtrează particulele fine. Folosește aplicații sau site-uri care oferă informații în timp real despre nivelurile de poluare din orașul tău și adaptează activitățile în funcție de acestea.

Îmbunătățește-ți rezistența organismului

Consumă alimente bogate în vitaminele C și E, beta-caroten și seleniu, care combat stresul oxidativ cauzat de poluare: citrice, spanac, nuci, morcovi, pește gras. Acizii grași Omega-3 din somon, semințe de in, nuci ajută la reducerea inflamației. De asemenea, bea suficientă apă pentru a sprijini detoxifierea organismului. Practică activități fizice regulate, dar evită exercițiile intense în aer liber când nivelul de poluare este ridicat. Odihnește-te suficient pentru a permite corpului să se refacă și să elimine toxinele.

Protejează-ți pielea și ochii

Folosește creme hidratante și cu protecție UV pentru a reduce impactul poluării asupra pielii și poartă ochelari de soare pentru a proteja ochii de praf și poluanți.

Mergi la verificări medicale

Mergi la medic pentru controale periodice, mai ales dacă ai condiții preexistente (astm, BPOC, hipertensiune). Folosește medicamente de prevenție prescrise dacă ai afecțiuni respiratorii sau alergii. Și vaccinurile antigripale și antipneumococice pot reduce riscul complicațiilor respiratorii generate de poluarea aerului.

Fii informat și activ

Învață mai multe despre sursele poluării și despre modurile prin care aceasta îți afectează sănătatea și sprijină politicile locale și naționale care promovează reducerea poluării, cum ar fi reglementarea traficului, utilizarea surselor de energie curată și extinderea spațiilor verzi.

Reducerea riscului de Alzheimer depinde și de tine

Lăsând la o parte poluarea aerului, împotriva căreia poate nu te poți apăra foarte bine, e important să iei și alte măsuri pentru a scădea riscul de Alzheimer. De exemplu, activitățile sportive stimulează circulația sangvină și sănătatea creierului, iar menținerea masei musculare poate ajuta la reglarea metabolismului și la reducerea inflamației sistemice. 

Dieta mediteraneeană, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește, nuci și ulei de măsline, este asociată cu un risc mai scăzut de Alzheimer. Dieta DASH, gândită inițial pentru reducerea hipertensiunii, este și aceasta benefică inclusiv pentru sănătatea creierului.
Bolile cardiovasculare cresc riscul de Alzheimer. De aceea, pentru a-ți proteja inima și creierul, controlează tensiunea arterială, gestionează colesterolul, evită fumatul și consumul excesiv de alcool și menține glicemia sub control pentru a preveni diabetul.

Așa cum îți stimulezi corpul prin exerciții fizice, e nevoie să-ți antrenezi și creierul. Participarea la cursuri, învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical poate stimula formarea de noi conexiuni neuronale. Activitățile precum sudoku, șahul sau rezolvarea problemelor complexe ajută la menținerea funcției cognitive. Citirea cărților și a revistelor poate îmbunătăți concentrarea și memoria. Creierul elimină toxinele, inclusiv beta-amiloidul, în timpul somnului, deci caută să dormi 7-8 ore pe noapte.

Nu mai puțin important, prieteniile și conexiunile sociale ajută la prevenirea izolării și depresiei, factori de risc pentru Alzheimer. Așa că stai de vorbă cu oamenii dragi și participă la activități de grup: cluburi, voluntariat sau alte activități sociale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMC - Air pollution: a latent key driving force of dementia
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12889-024-19918-4
Studiul „Air pollution: a latent key driving force of dementia”, apărut în BMC Public Health 24, 2370 (2024). https://doi.org/10.1186/s12889-024-19918-4, autori: Mohammadzadeh, M., Khoshakhlagh, A.H. & Grafman, J.
Pub Med - Urban Air Pollution Nanoparticles from Los Angeles: Recently Decreased Neurotoxicity
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33967042/
Studiul „Urban Air Pollution Nanoparticles from Los Angeles: Recently Decreased Neurotoxicity”, apărut în J Alzheimers Dis. 2021;82(1):307-316. doi: 10.3233/JAD-201577, autori: Caleb E Finch et al.


Te-ar mai putea interesa și...


CELE MAI CITITE

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0