Terapiile moleculare in melanom

Sunt terapii moderne, introduse in ultimii ani. Aceste tratamente utilizeaza molecule ce inhiba enzimele mutante, anormale, care favorizeaza cresterea tumorii. Aceste  molecule au mecanisme de actiune diferite fata de chimioterapice. Terapiile moleculare actioneaza asupra liniilor celulare care  prezinta mutatia in cauza, si nu asupra tuturor celulelor cu diviziune rapida din organism, cum fac chimioterapicele.

Terapiile moleculare functioneaza uneori la pacienti la care chimioterapia nu a dat rezultate. Sunt tratamente ce se utilizeaza doar in cazul pacientilor cu metastaze (stadiul IV) si la care analizele  depisteaza prezenta mutatiilor respective la nivelul celulelor melanomului. Fata de moleculele care au fost deja aprobate pentru a fi utilizate in tratamentul pacientilor, exista si numeroase molecule in faza de cercetare, in cautarea obtinerii unor tratamente mai eficace si cu reactii adverse mai putine.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Inhibitorii B-raf

Gena BRAF este o gena ce codeaza o proteina cu rol in cresterea celulalara, numita B-raf. Medicamentele care inhiba proteina defecta Braf,  inhiba astfel cresterea celulara.

Mutatia genei BRAF se depisteaza la mai mult de o jumatate dintre pacientii cu melanom. Aceasta face ca terapiile anti-Braf sa fie cele mai folosite terapii moleculare la pacientii cu melanom metastatic.  Mutatia genei BRAF este dobandita, adica apare in cursul vietii. Mai multe tipuri de mutatii pot afecta gena BRAF.

Medicamentele care au ca efect inhibarea proteinei defecte B-raf se numesc inhibitori B-raf. Prima molecula poarta numele de vemurafenib si a fost aprobata pentru a fi folosita in tratamentul melanomului metastatic din anul 2011. Ulterior, in aceasta clasa de inhibitori B-raf au mai aparut si alte molecule , cum ar fi sorafenib si dabrafenib. Studiile au aratat o rata de raspuns la tratament de peste 50 %, ceea ce este mai mult decat pentru tratamentul chimioterapic. De asemenea, utilizarea inhibitorilor B-raf creste supravietuirea in timp a acestor pacienti. Desi aceasta crestere a supravietuirii nu este uneori mai mare de cateva luni de viata fata de media pacientii cu acelasi stadiu de boala, tratamentul poate aduce o crestere a calitatii vietii acestor bolnavi, aspect deosebit de important atat pentru pacient, cat si pentru familie.  Totusi, aproximativ 1 din 5 pacienti este rezistent la tratament, ceea ce inseamna ca tumora isi continua dezvoltarea, chiar in timpul tratamentul.

Reactiile adverse ale terapiilor cu inhibitori ai B-raf sunt si ele frecvente si pot fi chiar severe. Pot aparea reactii alergice si eruptii cutanate postmedicamentoase, dureri musculare si articulare, greata, varsatura, diaree, cefalee, fotosensibilitate, astenie, afectare hepatica, aritmii. De asemenea, s-a constatat la acesti pacienti o crestere a ratei aparitiei cancerelor de piele de tipul carcinomului spinocelular, dar si aparitia unor alte melanoame noi chiar in cursul tratamentului.

Inhibitorii Kit

Mutatia genei KIT, se regaseste doar la un subset de melanoame, si anume melanoame acrale (localizate la nivelul extremitatilor), melanoame mucoase si melanoame aparute la nivelul unui tegument afectat de o expunere cronica la soare. Gena KIT codifica o enzima de tip tirozin kinaza. Enzima anormala apare in cazul existentei genei anormale si determina crestere celulara excesiva. Depistarea mutatiei genei KIT intr-un melanom avansat (stadiul IV sau stadiul III nerezecabil in totalitate) reprezinta o indicatie pentru utilizarea unei terapii cu inhibitori ai acestei enzime ce functioneaza anormal. Inhibitoii Kit pot produce o scadere in dimensiuni a tumorii primare si a metastazelor. Cei mai cunoscuti agenti inhibitori ai Kit sunt imatinib-ul si dasatinib. Imatinib se administreaza zilnic, pe cale orala. Studiile au aratat o rata de raspuns la acest tratament de 29%. Din pacate se inregistreaza si un numar de melanoame cu mutatie prezenta, dar care nu raspund la tratamentul specific cu imatinib.

Dintre reactiile adverse ale tratamentului, se pot numara greata, diaree, scadere ponderala, cefalee, edeme, reactii alergice, edeme periferice, anemie, neutropenie.

Inhibitori ai proteinelor MEK

Inhibitorii proteinelor MEK (cum ar fi trametinib, cobimetinib) inhiba cresterea celulara si produc distrugere celulara la nivelul unor tumori ce prezinta mutatii ale genei BRAF sau ale unei alte gene numite NRAS. Studiile clinice efectuate la pacienti cu melanom metastatic cu mutatie BRAF pozitiva au pus in evidenta faptul ca tratamentul cu trametinib a dus la cresterea supravietuirii la acesti pacienti, si la cresterea intervalului de timp pana la recidiva.

Terapiile moleculare reprezinta tratamentele de viitor pentru melanom, cercetatorii cautand noi molecule care sa fie cat mai specifice in blocarea unor molecule anormale, rezultate ca urmare a mutatiilor ce exista la nivelul tumorii.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0