Fracția de ejecție: ce înseamnă și cât trebuie să fie în insuficiența cardiacă?
Fracția de ejecție: ce înseamnă și cât trebuie să fie în insuficiența cardiacă?
Fracția de ejecție: ce înseamnă și cât trebuie să fie în insuficiența cardiacă?
Rezumat: Fracția de ejecție este una dintre cele mai cunoscute valori folosite atunci când medicii evaluează cum funcționează inima, mai ales la pacienții cu insuficiența cardiacă. Ea arată ce procent din sângele aflat în ventriculul stâng este pompat afară la fiecare bătaie și ajută la încadrarea bolii în mai multe forme, precum insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție scăzută, ușor redusă sau păstrată. Totuși, această valoare nu spune totul de una singură, pentru că poți avea simptome importante și cu fracția de ejecție normală. În practică, ea este utilă pentru diagnostic, prognostic, alegerea tratamentului și urmărirea evoluției în timp.
1. Ce este fracția de ejecție?
2. Cât trebuie să fie fracția de ejecție?
3. Ce înseamnă fracție de ejecție scăzută?
4. Poți avea insuficiență cardiacă și cu fracția de ejecție normală?
5. Cum se folosește fracția de ejecție în insuficiența cardiacă?
6. Cum se măsoară fracția de ejecție?
Ce este fracția de ejecție?
Fracția de ejecție este procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl evacuează la fiecare contracție, adică la fiecare bătaie a inimii. Dacă, de exemplu, ventriculul se umple cu o anumită cantitate de sânge și trimite mai departe aproximativ 60% din ea, atunci fracția de ejecție este 60%. Valoarea este exprimată în procente și este folosită foarte des în cardiologie deoarece oferă o imagine rapidă despre capacitatea de pompare a inimii, mai ales a ventriculului stâng, care trimite sângele oxigenat către tot corpul. O fracție de ejecție normală este, în general, între 55% și 70%, iar o valoare mai mică poate sugera o afectare a funcției de pompare.
Pentru publicul larg, este util să privească această valoare ca pe un indicator important, dar nu unic, al forței inimii. Fracția de ejecție ajută medicul să înțeleagă dacă insuficiența cardiacă este asociată mai ales cu o problemă de contracție, adică inima nu mai împinge suficient sânge înainte, sau cu o problemă de relaxare și umplere, situație în care inima poate avea o fracție de ejecție aparent normală, dar tot nu reușește să asigure corpului debitul necesar. Tocmai de aceea, fracția de ejecție este foarte importantă, însă nu trebuie interpretată singură, ci împreună cu simptomele, ecografia cardiacă și alte date clinice.
Cât trebuie să fie fracția de ejecție?
În mod obișnuit, o fracție de ejecție între 55% și 70% este considerată normală. O valoare între 41% și 49% este privită drept ușor redusă sau „mildly reduced”, iar sub 40% se încadrează, de regulă, în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. În schimb, o fracție de ejecție de 50% sau mai mare nu exclude deloc insuficiența cardiacă, deoarece există forma cu fracție păstrată, în care problema principală este rigiditatea și umplerea deficitară a ventriculului, nu neapărat contracția propriu-zisă.
Această clasificare a devenit foarte importantă pentru că tratamentele și prognosticul diferă în funcție de categoria în care se află pacientul. Definiția universală a insuficienței cardiace și ghidurile moderne împart boala în insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută, de cel mult 40%, insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție ușor redusă, adică 41-49%, insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, adică 50% sau mai mult, și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție îmbunătățită, atunci când un pacient a avut anterior cel mult 40%, apoi a crescut cu cel puțin 10 puncte procentuale și a ajuns peste 40% la o măsurare ulterioară.
Ce înseamnă fracție de ejecție scăzută?
Expresia „fracție de ejecție scăzută” se referă, în general, la o valoare sub 40% și sugerează că inima nu mai contractă suficient de eficient pentru a trimite sângele înainte așa cum ar trebui. În această situație, pacientul poate avea oboseală, lipsă de aer, toleranță redusă la efort, palpitații sau retenție de lichide, iar riscul de complicații poate crește pe măsură ce fracția de ejecție scade mai mult. Totuși, nu orice persoană cu o valoare mai mică are aceleași simptome, iar severitatea clinică nu depinde exclusiv de acest procent.
Poți avea insuficiență cardiacă și cu fracția de ejecție normală?
Da, iar acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care merită să le înțeleagă un pacient. Poți avea insuficiență cardiacă și atunci când fracția de ejecție este în interval aparent normal, deoarece inima se poate contracta bine procentual, dar poate fi rigidă, groasă sau se poate umple cu un volum mai mic de sânge.
În astfel de cazuri, deși procentul eliminat la fiecare bătaie este normal, cantitatea totală de sânge pompată poate fi insuficientă pentru nevoile organismului. Aceasta este insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, care este frecventă mai ales la vârstnici și la pacienții cu hipertensiune, obezitate, diabet sau fibrilație atrială.
Cum se folosește fracția de ejecție în insuficiența cardiacă?
În insuficiența cardiacă, fracția de ejecție este importantă din trei motive mari. În primul rând, ajută la clasificarea bolii. În al doilea rând, influențează alegerea tratamentului, pentru că multe terapii cu beneficii clare asupra supraviețuirii au fost demonstrate mai întâi la pacienții cu fracție de ejecție scăzută. În al treilea rând, oferă informații de prognostic și permite urmărirea evoluției în timp, inclusiv a răspunsului la tratament. Din acest motiv, ghidurile moderne folosesc fracția de ejecție nu doar ca un număr descriptiv, ci ca pe o valoare care poate schimba decizii importante.
La pacienții cu insuficiența cardiacă și fracție de ejecție scăzută, tratamentul standard recomandat în ghiduri include mai multe clase majore de medicamente, iar în ultimii ani s-au adăugat și inhibitorii SGLT2 ca pilon terapeutic. Pentru pacienții cu fracție ușor redusă și pentru cei cu fracție păstrată, recomandările au evoluat, iar actualizările europene subliniază beneficiul SGLT2 și în aceste categorii, mai ales pentru reducerea spitalizărilor și a riscului cardiovascular. Asta arată că fracția de ejecție contează enorm, dar și că tratamentul insuficienței cardiace nu mai este limitat doar la cei cu fracție de ejecție scăzută sever.
Cum se măsoară fracția de ejecție?
Cea mai folosită metodă pentru măsurarea fracției de ejecție este ecocardiografia, adică ecografia inimii. Este investigația cea mai răspândită fiindcă este neinvazivă, disponibilă larg și oferă multe alte informații importante despre valve, dimensiunile camerelor cardiace, grosimea pereților și presiunile intracardiace. Pe lângă ecocardiogramă, fracția de ejecție poate fi evaluată și prin MUGA scan, CT cardiac, cateterism cardiac sau unele investigații nucleare, în funcție de contextul clinic și de ce informații suplimentare sunt necesare.
Totuși, valoarea nu este perfectă și trebuie interpretată cu atenție. Definiția universală a insuficienței cardiace atrage atenția că măsurarea fracției de ejecție are variabilitate între cititori și între metode, ceea ce înseamnă că modificările mici nu trebuie suprainterpretate. Cu alte cuvinte, dacă fracția de ejecție diferă cu puțin între două examinări, nu înseamnă automat că inima s-a deteriorat sau s-a vindecat radical; uneori este vorba și despre diferențe de măsurare, condiții de încărcare ale inimii sau calitatea imaginilor.
În ultimii ani, a devenit tot mai clar că unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută pot avea o îmbunătățire semnificativă după tratament corect, controlul cauzei și, uneori, după terapii intervenționale sau dispozitive. Această categorie poartă numele de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție îmbunătățită. Definiția folosită pe scară largă presupune o valoare inițială de cel mult 40%, o creștere cu cel puțin 10 puncte procentuale și o a doua măsurare peste 40%. Această evoluție este o veste bună, pentru că se asociază în general cu prognostic mai bun decât la cei care rămân cu fracție de ejecție scăzută persistentă.
Fracția de ejecție poate crește atunci când cauza afectării inimii este tratată eficient, de exemplu după controlul tensiunii arteriale, după tratamentul medicamentos corect al insuficienței cardiace, după revascularizare în anumite forme ischemice, după controlul unor aritmii sau după dispozitive precum terapia de resincronizare cardiacă la pacienții potriviți. Nu toți pacienții răspund la fel, dar review-urile recente arată că îmbunătățirea este posibilă la o parte semnificativă dintre cei cu HFrEF, mai ales când tratamentul este urmat corect și cauza nu este una ireversibilă în totalitate.
La un pacient cu insuficiența cardiacă, repetarea ecocardiografiei depinde de context: cât de joasă este valoarea inițială, dacă simptomele se schimbă, dacă tratamentul a fost modificat, dacă a existat un infarct sau o altă problemă nouă și dacă se pune problema unor dispozitive ori a reevaluării răspunsului la tratament. Sursele pentru pacienți subliniază că frecvența măsurării variază și este decisă individual, iar dacă simptomele se agravează, reevaluarea nu trebuie amânată.
Dacă un pacient cu fracție de ejecție scăzută observă lipsă de aer mai mare, dificultăți de respirație când stă întins, creștere rapidă în greutate, palpitații, amețeli sau slăbiciune accentuată, aceste semne pot sugera agravarea insuficienței cardiace și impun contactarea medicului. Chiar dacă fracția de ejecție nu s-a modificat dramatic, simptomele noi contează enorm și pot reflecta retenție de lichide, aritmii sau alte probleme care necesită tratament.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este fracția de ejecție?
Răspuns: Este procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl pompează afară la fiecare bătaie a inimii.
Întrebare: Care este o fracție de ejecție normală?
Răspuns: În general, o valoare între 55% și 70% este considerată normală.
Întrebare: Ce înseamnă fracție de ejecție scăzută?
Răspuns: De obicei se referă la o valoare sub 40% și sugerează că inima pompează mai slab decât ar trebui.
Întrebare: Poți avea insuficiența cardiacă și cu fracția de ejecție normală?
Răspuns: Da, în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, inima poate avea EF normală, dar se umple sau se relaxează prost.
Întrebare: Dacă fracția de ejecție crește, înseamnă că m-am vindecat?
Răspuns: Nu neapărat; prognosticul poate fi mai bun, dar rămâne posibilitatea de recădere, așa că tratamentul este adesea continuat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Heart Association - Ejection Fraction Heart Failure Measurement
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-failure/diagnosing-heart-failure/ejection-fraction-heart-failure-measurement
Springer Nature Link - Myocardial Recovery and Relapse in Heart Failure With Improved Ejection Fraction
https://link.springer.com/article/10.1007/s11936-024-01038-2
Studiul „Myocardial Recovery and Relapse in Heart Failure With Improved Ejection Fraction”, apărut în Curr Treat Options Cardio Med 26, 139–160 (2024). https://doi.org/10.1007/s11936-024-01038-2, autori: Kodur, N., Tang, W.H.W. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
