Durerea de picioare ar putea insemna un pericol pentru inima
Rezumat: Durerea de picioare nu este întotdeauna o problemă musculară sau articulară. Uneori, poate fi un semn că sângele nu mai circulă bine prin arterele picioarelor.
Această situație se numește boala arterială periferică și apare, de obicei, prin depuneri de grăsime pe pereții vaselor de sânge.
Când arterele sunt îngustate, mușchii primesc mai puțin oxigen, mai ales la mers. Astfel apar dureri de picioare, crampe, amorțeli sau răni care se vindecă greu. Afecțiunea e importantă pentru că poate indica risc crescut pentru inima, infarct și AVC.
1. Ce legătură are inima cu picioarele?
2. Cum se manifestă durerea de picioare cauzată de probleme circulatorii?
a. Durerea la mers care dispare în repaus
b. Crampe, amorțeli și senzație de picioare reci
c. Modificări ale pielii, unghiilor și vindecării rănilor
d. Când poate indica durerea un risc pentru inimă?
3. De ce boala arterială periferică poate semnala un pericol pentru inimă?
a. Ateroscleroza și impactul asupra întregului organism
b. Legătura dintre boala arterială periferică, infarct și accident vascular cerebral
4. Când trebuie să mergi la medic pentru dureri de picioare?
5. Cum se tratează durerea de picioare cauzată de boala arterială periferică?
6. Prevenirea durerilor de picioare și protejarea inimii
7. Concluzii
1. Ce legătură are inima cu picioarele?
Inima pompează sângele către tot corpul, inclusiv către picioare. Arterele sunt vasele prin care sângele bogat în oxigen ajunge la mușchi, piele și țesuturi.
Când arterele picioarelor se îngustează, circulația scade, iar mușchii nu mai primesc suficient oxigen în timpul efortului.
Această problemă poartă numele de boala arterială periferică. Cel mai des, ea este cauzată de ateroscleroză, adică depunerea de placă pe pereții arterelor.
Placa poate conține colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe. În timp, vasul devine mai strâmt, iar sângele trece mai greu.
Durerea de picioare poate deveni astfel un mesaj de alarmă. Dacă arterele de la picioare sunt afectate de ateroscleroză, este posibil ca și arterele care hrănesc inima sau creierul să fie afectate.
De aceea, durerile de picioare la mers nu trebuie ignorate, mai ales la fumători, diabetici sau persoane cu colesterol crescut.
Nu orice durere de picioare vine de la circulație. Uneori, cauza este o problemă de coloană, mușchi, articulații sau nervi. Totuși, când durerea apare repetat la mers și se calmează în repaus, boala arterială periferică trebuie luată în calcul.
2. Cum se manifestă durerea de picioare cauzată de probleme circulatorii?
Durerea de picioare cauzată de circulația slabă are anumite caracteristici. De obicei, apare în timpul mersului, alergării ușoare sau urcatului scărilor. Mușchii cer mai mult oxigen, dar arterele îngustate nu pot furniza suficient sânge.
Pacientul poate simți durere, arsură, greutate, oboseală sau crampă. Simptomele pot apărea în gambă, coapsă, fesă sau, mai rar, în picior. Zona dureroasă depinde de locul unde artera este îngustată.
a. Durerea la mers care dispare în repaus
Semnul clasic se numește claudicație intermitentă. Persoana merge o anumită distanță, apare durerea de picioare, apoi trebuie să se oprească. După câteva minute de repaus, durerea scade sau dispare, iar mersul poate fi reluat.
Acest tipar este important pentru diagnostic. Durerea apare pentru că mușchii nu primesc suficient sânge în timpul efortului. Când persoana se oprește, mușchii cer mai puțin oxigen, iar durerea se ameliorează.
Unii oameni nu descriu durerea ca pe o durere propriu-zisă. Ei spun că piciorul „se strânge”, „se blochează”, „arde” sau „obosește repede”. Chiar și aceste simptome pot sugera boala arterială periferică, dacă apar repetat la mers.
b. Crampe, amorțeli și senzație de picioare reci
Pe lângă dureri de picioare, pot apărea crampe, furnicături, amorțeli sau slăbiciune. Unele persoane observă că un picior este mai rece decât celălalt. Diferența de temperatură poate indica un flux de sânge mai slab într-un membru.
Crampele de cauză circulatorie apar mai ales la efort. Ele sunt diferite de crampele ocazionale, care pot apărea după deshidratare, stat mult într-o poziție sau efort intens.
Dacă simptomele revin constant la aceeași distanță de mers, este nevoie de evaluare medicală.
În forme mai avansate, durerea poate apărea și în repaus, mai ales noaptea. Uneori, persoana simte nevoia să lase piciorul în jos, la marginea patului, pentru a calma durerea. Acesta poate fi un semn de circulație foarte redusă.
c. Modificări ale pielii, unghiilor și vindecării rănilor
Boala arterială periferică nu afectează doar mușchii. Pielea, unghiile și țesuturile au nevoie de sânge pentru a se menține sănătoase. Când circulația este slabă, pielea poate deveni lucioasă, subțire, palidă sau albăstruie.
Părul de pe gambă poate crește mai greu sau poate dispărea. Unghiile pot deveni fragile, groase sau cu creștere lentă. Aceste semne nu confirmă singure diagnosticul, dar pot susține suspiciunea atunci când există și durerea de picioare la mers.
Un semn important este vindecarea lentă a rănilor. O tăietură mică, o bășică sau o rană la deget poate persista mult timp. La persoanele cu diabet, acest risc este mai mare, deoarece pot exista și probleme de nervi, nu doar de circulație.
d. Când poate indica durerea un risc pentru inimă?
Durerea de picioare poate indica un risc pentru inima atunci când este legată de ateroscleroză. Ateroscleroza nu este o boală izolată la un singur vas.
Ea poate afecta arterele picioarelor, arterele coronare, care hrănesc inima, și arterele care duc sânge la creier.
Semnalele de alarmă sunt durerea repetată la mers, durerea care se agravează, răni care nu se vindecă, picior rece, schimbarea culorii pielii sau durere apărută și în repaus. Aceste simptome trebuie discutate cu medicul.
Este important și contextul persoanei. Riscul este mai mare la fumători, la persoanele cu diabet, hipertensiune, colesterol crescut, boală renală cronică, obezitate sau istoric de infarct și accident vascular cerebral.
În aceste cazuri, dureri de picioare pot avea semnificație cardiovasculară.
3. De ce boala arterială periferică poate semnala un pericol pentru inimă?
Boala arterială periferică este o boală a arterelor, nu doar o problemă locală a picioarelor. Ea arată că organismul are un proces de afectare vasculară. Din acest motiv, diagnosticul nu trebuie privit doar prin prisma durerii sau a mersului.
Persoanele cu boala arterială periferică au risc mai mare de evenimente cardiovasculare. Acestea includ infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și complicațiile la nivelul membrelor.
De aceea, tratamentul urmărește atât ameliorarea mersului, cât și protejarea inimii.
a. Ateroscleroza și impactul asupra întregului organism
Ateroscleroza apare treptat. La început, depunerile din artere pot să nu dea simptome. Pe măsură ce vasul se îngustează, sângele circulă mai greu. În picioare, acest lucru se vede prin durerea de picioare la mers.
În arterele coronare, ateroscleroza poate duce la angină sau infarct. În arterele creierului, poate contribui la accident vascular cerebral. De aceea, boala arterială periferică este considerată un marker al sănătății vaselor din întregul corp.
Inflamația, colesterolul crescut, fumatul, diabetul și tensiunea arterială mare accelerează acest proces. Controlul acestor factori nu este doar o recomandare generală, ci o parte esențială a tratamentului.
b. Legătura dintre boala arterială periferică, infarct și accident vascular cerebral
Când o persoană are boala arterială periferică, medicul nu evaluează doar piciorul dureros. Sunt importante tensiunea, colesterolul, glicemia, rinichii, istoricul de fumat și simptomele cardiace.
Scopul este reducerea riscului de infarct, accident vascular cerebral și agravarea circulației la picioare.
Această legătură explică de ce tratamentul poate include statine, medicamente antiagregante, controlul tensiunii și al diabetului, renunțarea la fumat și exerciții supravegheate.
Uneori, pacientul vine la medic pentru dureri de picioare, dar descoperă un risc cardiovascular mai larg.
Boala arterială periferică poate fi tăcută. Unii pacienți nu au durere clară, deoarece merg mai puțin sau se opresc înainte ca simptomele să apară. De aceea, persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul chiar și despre simptome vagi.
4. Când trebuie să mergi la medic pentru dureri de picioare?
Este recomandat să mergi la medic dacă durerea de picioare apare la mers și se repetă. Nu este normal să te oprești mereu după aceeași distanță din cauza crampelor sau a senzației de greutate. Acest tipar poate sugera claudicație.
Consultul este important și dacă ai picioare reci, amorțeli, răni care se vindecă greu, schimbări de culoare ale pielii sau durere noaptea. Aceste semne pot indica o circulație deficitară și necesită evaluare.
Trebuie cerut ajutor medical rapid dacă apare brusc durere intensă, picior rece, palid sau amorțit, slăbiciune severă ori imposibilitatea de a mișca piciorul. Acestea pot sugera o problemă acută de circulație.
Diagnosticul poate include măsurarea indicelui gleznă-braț, o investigație simplă care compară tensiunea de la gleznă cu cea de la braț. Medicul poate recomanda și ecografie Doppler, analize de sânge, test de mers sau investigații imagistice, în funcție de caz.
5. Cum se tratează durerea de picioare cauzată de boala arterială periferică?
Tratamentul are două obiective: reducerea durerii la mers și scăderea riscului pentru inima. Nu este suficient să se calmeze durerea. Este necesară protejarea arterelor pe termen lung.
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri. Fumatul îngustează vasele, agravează ateroscleroza și crește riscul de complicații. Chiar și reducerea numărului de țigări poate ajuta, dar oprirea completă oferă cel mai mare beneficiu.
Exercițiul fizic este tratament, nu doar prevenție. Programele de mers supravegheat pot crește distanța parcursă fără durere. În general, pacientul merge până apare disconfort moderat, se odihnește, apoi reia mersul.
Programul trebuie adaptat medical, mai ales la persoanele cu boli cardiace.
Medicamentele pot include statine pentru colesterol, antiagregante pentru reducerea riscului de cheaguri, tratament pentru tensiune, diabet și, în anumite cazuri, medicamente care îmbunătățesc mersul.
Schema depinde de istoricul pacientului și de riscul cardiovascular.
În forme severe, poate fi nevoie de proceduri pentru deschiderea arterei. Acestea pot include angioplastie, montarea unui stent sau bypass vascular. Intervențiile sunt luate în calcul când simptomele limitează mult viața zilnică sau când există risc pentru membru.
6. Prevenirea durerilor de picioare și protejarea inimii
Prevenirea începe cu controlul factorilor de risc. Tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și greutatea corporală influențează sănătatea arterelor. O persoană care are deja boala arterială periferică trebuie să urmărească aceste valori constant.
Alimentația poate susține sănătatea inimii. Sunt utile legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, peștele, nucile, semințele și uleiurile nesaturate. Este bine să fie reduse grăsimile trans, excesul de sare, alimentele ultraprocesate și zahărul adăugat.
Mișcarea regulată ajută circulația și capacitatea de mers. Chiar și mersul zilnic, început treptat, poate fi valoros. Persoanele sedentare sau cu dureri de picioare trebuie să înceapă cu pași mici și să ceară sfat medical înainte de efort intens.
Îngrijirea picioarelor este esențială, mai ales la diabetici. Picioarele trebuie verificate zilnic pentru tăieturi, bășici, roșeață sau răni. Încălțămintea trebuie să fie comodă, iar unghiile tăiate cu grijă. O rană mică poate deveni serioasă când circulația este slabă.
7. Concluzii
Durerea de picioare poate părea o problemă banală, dar uneori transmite un mesaj important despre circulație și despre inimă. Când apare la mers, se repetă și dispare în repaus, poate sugera boala arterială periferică.
Aceasta este o afecțiune vasculară legată de ateroscleroză și de risc crescut de infarct sau accident vascular cerebral. Vestea bună este că diagnosticul și tratamentul pot reduce riscurile.
Renunțarea la fumat, mersul supravegheat, controlul colesterolului, tensiunii și diabetului, plus tratamentul recomandat de medic, pot proteja picioarele și sănătatea cardiovasculară pe termen lung.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce este boala arterială periferică?
Răspuns: Este îngustarea arterelor care duc sânge la picioare, cel mai des prin ateroscleroză, ceea ce poate provoca durerea de picioare la mers.
Întrebare: Cum îți dai seama că durerile de picioare pot avea cauză circulatorie?
Răspuns: Durerea apare frecvent la mers, se repetă la o distanță asemănătoare și se ameliorează după câteva minute de repaus.
Întrebare: Ce legătură are boala arterială periferică cu inima?
Răspuns: Aceeași ateroscleroză care afectează arterele picioarelor poate afecta și arterele inimii, crescând riscul de infarct.
Întrebare: Ce investigație simplă poate depista circulația slabă la picioare?
Răspuns: Indicele gleznă-braț compară tensiunea de la gleznă cu cea de la braț și poate sugera boala arterială periferică.
Întrebare: Se poate trata durerea de picioare fără operație?
Răspuns: Da. Multe cazuri se tratează prin renunțare la fumat, mers supravegheat, medicamente și controlul factorilor de risc cardiovascular.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
European Society of Cardiology - 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases
https://www.escardio.org/guidelines/clinical-practice-guidelines/all-esc-practice-guidelines/peripheral-arterial-and-aortic-diseases/
Pub Med - Home-Based Walking Exercise and Supervised Treadmill Exercise in Patients With Peripheral Artery Disease: An Individual Participant Data Meta-Analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37733346/
Studiul „Home-Based Walking Exercise and Supervised Treadmill Exercise in Patients With Peripheral Artery Disease: An Individual Participant Data Meta-Analysis”, apărut în JAMA Netw Open. 2023 Sep 5;6(9):e2334590. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2023.34590, autori: Neela D Thangada et al.
Te-ar mai putea interesa și...
