Burnout, Stres, Depresie, Anxietate - Care e diferenta?

În general, burnout-ul este comparat cu oboseala și extenuarea, iar uneori este folosit ca sinonim pentru stres sau depresie, însă este mai mult decât atât. Burnout-ul este o problemă gravă, care poate duce chiar la deces în cazurile extreme, dacă semnele sunt ignorate. Cum știi că suferi de anxietate, depresie sau burnout și ce poți face?

În diferite cărți de specialitate în care sunt clasificate tulburările psihiatrice, burnout-ul nu este tratat ca o afecțiune în sine, ci este definit mai degrabă într-un mod asemănător depresiei. Majoritatea psihiatrilor consideră, însă, că această boală este una de sine stătătoare și o caracterizează ca pe o epuizare extremă, din cauza unui stil de viață nesănătos adoptat pe termen lung.

Burnout-ul devine astfel și un semnal de alarmă pe care mintea și corpul ni-l transmit atunci când e momentul să ne oprim și să ne schimbăm viața înainte să fie prea târziu. Tratamentul se concentrează pe schimbarea comportamentului, astfel încât persoana să fie ajutată să se adapteze la un nou stil de viață mai favorabil. Privit din altă perspectivă, sindromul de burnout poate fi și un fel de „prieten”, care ne previne când a sosit timpul să facem unele schimbări radicale în viață.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

De la o viață plină de bucurie la un final trist

Mulți oameni pleacă de la a avea o stare fizică și psihică bună și, de-a lungul timpului, din cauza stresului cauzat de diverse probleme de viață, ajung la anxietate, depresie și burnout. Pentru unii dintre ei, dacă nu iau măsuri la timp, totul se poate încheia cu un deces prematur.

Iată etapele prin care trece corpul:

1. Bucuria de a trăi

Bucuria de a trăi sau mulțumirea de sine protejează de stresul negativ, deoarece această fericire creează un fel de zid care să țină negativitatea la distanță. O parte din creier este responsabilă de gândurile și sentimentele pozitive. Pentru că această parte a creierului poate fi antrenată exact ca alți mușchi, cu cât te bucuri mai mult și găsești mai multe motive de mulțumire, cu atât mai bine se dezvoltă acea porțiune a creierului care produce fericirea și te ajută să lupți mai bine contra problemelor apărute.

2. Stresul

Stresul este, la origini, un lucru pozitiv, pentru că ajută la reacția rapidă și corespunzătoare la situații care pun viața în pericol. Chiar și stresul mai intens, într-un anumit moment al săptămânii sau lunii, poate fi un lucru bun. Dar, când factorii care declanșează stresul apar prea des, iar persoana nu le mai poate face față, atunci se ajunge la stres cronic, când sistemul se epuizează și devine ineficient.

O supradoză pe termen lung de cortizol (un hormon al stresului produs în glandele adrenale) are un efect toxic asupra zonei de creier numită hipocamp. Această regiune a creierului pierde până la 9% dintre neuroni și celule din cauza stresului negativ pe termen lung. Hipocampul este responsabil cu memoria și capacitatea de concentrare. Celulele pierdute ale creierului în acea zonă duc la problemele de concentrare și de memorie care apar după o perioadă lungă de stres.

Cortexul prefrontal este acea parte a creierului care contribuie la luarea deciziilor și planificarea evenimentelor pentru viitor. Și aceste celule ale creierului vor dispărea încetul cu încetul în urma stresului cronic.

Partea cea mai rea este că porțiunea stângă, cea responsabilă pentru gândurile și sentimentele pozitive, va muri prima. Acesta este unul dintre motivele pentru care depresia începe cu sentimente de pesimism. Partea dreaptă a cortexului prefrontal, care dispune de gândurile și sentimentele negative, îi va lua și ea urma, după ce depresia se adâncește. Așa se explică sentimentele de apatie și goliciune sufletească simțite la o depresie profundă.

3. Depresie, anxietate și oboseală exagerată

Când stresul devine cronic, ajungem într-un cerc vicios al negativității și extenuării, care la rândul lor, duc la depresie, anxietate și oboseală. Acestea din urmă, în mod individual, sunt funcții folositoare pentru corpul uman, în primă fază.

Depresia ne ajută să nu ne mai suprasolicitam, să luăm o pauză. Anxietatea ne poate ajuta să ne distanțăm de lucrurile care ne înspăimântă. De asemenea, oboseala ne permite să o luăm mai ușor, cel puțin atunci când îi dăm ascultare corpului nostru și nu ne forțăm să trecem prin ea.

Din păcate, mediul actual de lucru, etica de lucru a unor angajatori, schimbările economice, dificultățile financiare și alți factori care influențează viața de zi cu zi a oamenilor, îi fac pe mulți să își forțeze limitele și să ignore aceste semnale ale corpului. Nicotina, cafeina și medicamentele stau la dispoziția oricui și mulți oameni le folosesc pentru a se forța să meargă mai departe, dar dacă organismul nu ia pauze, etapa cu numărul 4 nu va ezita să aducă probleme serioase.

4. Burnout

În această etapă, plângerile și nemulțumirile devin cronice și sunt deja instalate de mai multe luni. Prin ignorarea avertismentelor anterioare, fizicul și psihicul se vor prăbuși. Memoria și concentrarea dispar, iar capacitatea de a planifica viitorul și de a organiza viața sunt, de asemenea, afectate.

5. Îmbolnăvirea

Din păcate, mecanismul care cauzează supraproducția de cortizol și adrenalină este responsabil și de sistemul imunitar și de răspunsul la infecții. După o perioadă prea lungă de supraîncărcare a sistemului, acesta se defectează și persoana cu burnout devine mai vulnerabili la bacterii, virusuri sau chiar celule canceroase. Acest stadiu ar trebui să fie avertismentul final, care să îi facă pe cei afectați să „se trezească”, să se gândească la cine sunt în acel moment și cum vor să-și trăiască mai departe viața.

6. Decesul prematur

Dacă nu au dat ascultare corpului în niciunul dintre stadiile anterioare și dacă nu au trăit așa cum și-ar fi dorit în adâncul sufletului, șansele la viață ale persoanei afectate s-au diminuat considerabil și poate apărea decesul prematur. Prevenirea acestei ultime etape se poate face printr-o viață trăită mai cu atenție asupra propriei persoane.

Cum știi că ai ajuns să suferi de anxietate și ce poți face?

Semne de anxietate sunt:

neliniște și îngrijorare persistentă;
teamă excesivă sau evitarea unor situații care te fac să te simți neliniștit;
tremur, transpirație excesivă, bătăi rapide ale inimii sau dificultăți respiratorii;
dificultăți de concentrare sau de a-ți aminti lucruri importante;
probleme de somn, cum ar fi insomnia sau somn agitat.

Dacă bănuiești că suferi de anxietate, mergi întâi la medicul de familie, pentru a exclude alte afecțiuni (poate că simptomele tale au o cauză fizică, o boală). Dacă nu este cazul de vreo boală, atunci ia în calcul câteva ședințe la un psihoterapeut. Acesta îți poate oferi o evaluare completă și îți poate construi un plan de tratament care include terapie cognitiv-comportamentală și terapie de relaxare sau te poate îndruma spre un psihiatru care să îți recomande și medicație pe termen scurt.

Alte lucruri pe care le poți face când lupți cu anxietatea este să limitezi consumul de cofeină și alcool, de pâine albă, prăjeli, zahăr și alimente cu mult zahăr și să începi să faci mai multă mișcare, chiar dacă e vorba de simple plimbări prin parc.

Cum știi că ai ajuns să suferi de depresie și ce poți face?

Semnele depresiei sunt:

tristețe, lipsă de speranță și senzație de disperare;
pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile pe care le-ai iubit înainte;
schimbări de greutate, prin pierderea sau creșterea apetitului;
tulburări de somn, inclusiv insomnia sau somnolența excesivă;
scăderea energiei și a motivației, oboseală, epuizare;
dificultăți de concentrare sau de luat decizii;
sentimente de vinovăție sau de inutilitate;
gânduri de sinucidere.

Dacă te gândești că ai putea suferi de depresie, mergi la un psihoterapeut, care te poate consilia sau te poate îndruma către un psihiatru. Nu este nicio rușine să îți tratezi sănătatea mintală – din păcate, mulți oameni evită acest subiect și stau și suferă în tăcere.

Pentru a face față depresiei, încearcă să faci zilnic câte o activitate care îți plăcea și care te făcea fericit, chiar dacă nu ai niciun chef și nu te simți motivat deloc. Stabilește zilnic câte un mic obiectiv, ușor de realizat și încearcă să îl atingi. Deși cu siguranță nici de așa ceva nu ai chef, caută să faci puțină mișcare, deoarece ajută la eliberarea de endorfine care îți pot îmbunătăți starea de spirit. Nu mai puțin important, vorbește despre ceea ce simți măcar cu una-două persoane apropiate, în care ai încredere.

Cum știi că ai ajuns să suferi de burnout și ce poți face?

Semne de burnout sunt:

oboseală și epuizare persistentă, chiar și după un somn bun;
lipsă de motivație și de concentrare, precum și scăderea performanței la locul de muncă;
sentimente de dezamăgire și insatisfacție legate de muncă și viață în general;
reacții exagerate la problemele minore sau o mai mare sensibilitate la stres;
probleme de sănătate fizică (dureri de cap sau musculare, tensiune arterială ridicată);
tulburări de somn, inclusiv insomnie sau somn agitat;
probleme de relaționare cu colegii de muncă, familia și prietenii.

Ca și în cazul anxietății și depresiei, câteva ședințe la un psihoterapeut te pot ajuta să îți reorganizezi gândurile și să iei măsuri pentru o viață mai responsabilă și mai mulțumitoare.

De asemenea, alocă-ți timp pentru a te odihni și a-ți reîncărca bateriile (pauze regulate pe parcursul zilei, măcar o zi complet liberă pe săptămână, câteva zile de vacanță cu persoane dragi). Caută să te relaxezi activ de câte ori poți: plimbări în aer liber, drumeții la munte sau excursii la mare ori yoga. Stabilește limite clare între muncă și viața personală și respectă-le. Dacă ai prea multe sarcini și responsabilități, învață să delegi - nu doar la muncă, ci și acasă.

Crezi că suferi de anxietate?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Overview - Generalised anxiety disorder in adults
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
NIMH - Depression
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression
Mental Health - Burnout
https://mentalhealth-uk.org/burnout/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...