9 descoperiri surprinzatoare ale psihologilor despre anxietate

Oamenii de știință fac în permanență studii cu privire la anxietate, cauzele acesteia, dar și posibile remedii și tratamente. Încă nu se cunosc cauzele exacte ale anxietății, la fel cum nu s-a descoperit încă nici tratamentul care să vindece această tulburare psihică, însă pe zi ce trece se fac mai multe demersuri în această direcție.

Anxietatea este o tulburare psihică ce se manifestă printr-o serie de griji nefondate, care afectează serios calitatea vieții persoanei afectate – în multe cazuri, provoacă inclusiv atacuri de panică. Este o stare caracterizată prin sentimente de neliniște, teamă, îngrijorare sau stres excesiv, care pot fi asociate cu simptome fizice, cum ar fi palpitații, transpirații, tremurături, tensiune musculară și dificultăți de respirație.

Cercetările imagistice au arătat că tulburările de anxietate sunt asociate cu reactivitate exagerată la provocările emoționale în diverse regiuni ale creierului precum amigdala, cortexul cingular și insula anterioară. Anxietatea poate fi declanșată de o varietate de situații, de la evenimente stresante, precum un examen sau un interviu de angajare, până la preocupări legate de problemele personale sau profesionale din viața de zi cu zi.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

9 descoperiri despre anxietate

Iată câteva descoperiri ale studiilor științifice în legătură cu anxietatea:

Bunătatea reduce anxietatea socială

Când faci un act de bunătate, reușești să te adaptezi mai ușor printre ceilalți, iar asta îți reduce anxietatea socială. Un studiu a arătat că un grup de tineri care au făcut o favoare cuiva sau un gest frumos pentru cunoscuți s-au simțit mai confortabil în timpul interacțiunilor sociale.

Anxietatea te face mai egocentric

Cercetări recente arată că anxietatea îți influențează capacitatea de a înțelege punctele de vedere ale celorlalți. Această afecțiune te face mai egocentric și îți scade nivelul de empatie față de ceilalți și de aceea ajungi și să fii mai izolat.

Anxietatea poate fi moștenită

Există o porțiune extinsă a creierului care lucrează pentru a controla răspunsul la frică și care influențează modul în care copiii moștenesc anxietatea și depresia de la părinți. Cercetările arată că aproximativ 35% dintre diferențele de manifestare în anxietate sunt explicate de istoricul familial.

Sedentarismul contribuie la anxietate

Cu cât ești mai inactiv, cu atât ai un risc mai mare să devii mai anxios; statul la televizor, lucratul pe computer sau jocurile video pot toate să influențeze gradul de anxietate. De asemenea, alte cauze ale acestei legături pot fi problemele de somn, de metabolism sau un comportament mai retras.

Nivelurile de serotonină ridicate, corelate cu anxietatea

Anxietatea socială este legată de nivelurile crescute de serotonină și nu de cele scăzute, așa cum se credea mai demult. Oamenii care produc mai multă serotonină sunt astfel mai anxioși, unii fiind până nu demult tratați chiar cu medicamente care le creșteau nivelul acestei substanțe din creier.

Alimentele fermentate reduc anxietatea

S-a descoperit că oamenii care consumă mai multe alimente fermentate, precum iaurtul sau chefirul ori murăturile în saramură au un nivel de anxietate socială mai scăzut. De acest efect sunt probabil responsabile probioticele, prezente cu precădere în așa-numita dietă occidentală. Cercetătorii de la Oxford University au descoperit în timpul unor teste că probioticele chiar ajută la reducerea anxietății, iar efectele sunt similare cu cele ale unui antidepresiv sau antianxiolitic.

Anxietatea este „contagioasă”

Dacă genetica poate face în așa fel încât părinții le pot transmite copiilor lor anxietatea, concluzia poate fi valabilă uneori și viceversa. Astfel, copiii le pot „da” și ei părinților anxietate, chiar dacă cei mici nu au fost anxioși din naștere, ci dezvoltă această tulburare ulterior.

Sportul și relaxarea reduc semnificativ anxietatea

Exercițiile fizice și tehnicile de relaxare sunt benefice în reducerea anxietății sociale, pentru că schimbă modul în care este privită lumea, spun cercetătorii. După efort, oamenii cu anxietate socială au șanse mai mici să vadă semnele sociale neutre ca fiind amenințătoare – lucru pe care îl fac destul de des.

Indiferent de manifestările pe care le are anxietatea în cazul tău ori al celor dragi ție, e important să înțelegi că această tulburare poate fi tratată și ținută sub control, chiar dacă nu se vindecă. Tratamentul medicamentos, dar și psihoterapia, pot fi de mare ajutor pacientului care suferă de o asemenea tulburare. În ciuda grijilor pe care și le face pacientul care suferă de anxietate, această afecțiune nu are complicații care ii pot pune viața în pericol.

Tratamente actuale în caz de anxietate

Există mai multe tipuri de tratamente disponibile în prezent pentru anxietate, care includ consiliere psihologică, medicamente sau o combinație:

Terapia cognitiv-comportamentală

Aceasta este o formă de terapie psihologică care se concentrează pe schimbarea gândurilor și comportamentelor negative asociate cu anxietatea. Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta persoanele afectate să învețe tehnici de relaxare, să-și identifice gândurile negative și să învețe cum să le schimbe în gânduri pozitive.

Acest gen de terapie se concentrează, deci, pe identificarea gândurilor negative și nerealiste care pot contribui la dezvoltarea și menținerea simptomelor de anxietate și pe transformarea acestora în gânduri mai pozitive și realiste. De asemenea, terapeutul poate ajuta persoana afectată să învețe tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă și progresivă, relaxarea musculară progresivă sau meditația, pentru a reduce nivelul de anxietate și tensiune musculară.

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta persoana anxioasă să-și dezvolte abilitățile de rezolvare a problemelor pentru a aborda situațiile care îi provoacă anxietate și pentru a-și gestiona mai eficient simptomele. În plus, pacientul va învăța tehnici pentru a preveni recidivele anxietății, prin identificarea și gestionarea factorilor declanșatori și a comportamentelor care pot contribui la dezvoltarea simptomelor de anxietate.

Terapia de expunere

Aceasta implică expunerea treptată a persoanei la situații sau obiecte care provoacă anxietate, pentru a le ajuta să-și reducă teama și să învețe să se obișnuiască treptat cu aceste situații. Experiența repetată și controlată a expunerii poate contribui la desensibilizarea persoanei la situația care îi provoacă anxietate, ajutând-o să se relaxeze și să se simtă mai încrezătoare în fața acestei situații. Terapia de expunere poate fi utilizată în combinație cu alte terapii, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia EMDR (desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare).

Terapia prin mindfulness

Aceasta implică învățarea de tehnici de meditație și mindfulness pentru a reduce anxietatea prin concentrarea asupra prezentului și reducerea preocupărilor cu privire la viitor. Terapia prin mindfulness poate ajuta anxiosul prin reducerea stresului - meditația și respirația conștientă pot contribui la reducerea nivelului de stres și a reactivității la factorii stresanți.

Practicile de mindfulness pot ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea atenției și a concentrării, permițând persoanei să-și gestioneze mai bine gândurile și emoțiile negative și să-și îmbunătățească starea de spirit.

Nu mai puțin important, mindfulness-ul poate ajuta persoana să-și dezvolte abilități de auto-observare și auto-compasiune, pentru a-și gestiona mai bine anxietatea și să se concentreze pe momentul prezent, evitând să-și facă griji nefondate sau să se teamă de viitor.
Într-un studiu recent, reducerea stresului bazată pe mindfulness a fost o opțiune de tratament bine tolerată, cu o eficacitate comparabilă cu escitalopram, un medicament de primă linie pentru pacienții cu tulburări de anxietate.

Terapia medicamentoasă

Aceasta implică utilizarea de medicamente, cum ar fi antidepresivele sau anxioliticele, care pot ajuta la reducerea simptomelor de anxietate. Aceste medicamente trebuie prescrise de un medic și luate sub supravegherea acestuia.

Antidepresivele pot fi prescrise pentru tratarea tulburării de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă. Aceste medicamente acționează asupra substanțelor chimice din creier care reglează starea de spirit și pot lua câteva săptămâni până să își facă efectul maxim.

Anxioliticele, cum ar fi benzodiazepinele, care pot fi prescrise pentru anxietatea acută sau pentru a ajuta la gestionarea simptomelor în timpul tratamentului cu antidepresive. Aceste medicamente pot fi utile, dar pot duce la dependență și pot avea efecte secundare, cum ar fi somnolența și amețelile.

Beta-blocantele sunt prescrise pentru a reduce simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi bătăile prea rapide ale inimii și transpirația excesivă. Aceste medicamente pot fi utile pentru persoanele cu anxietate de performanță, cum ar fi vorbitul sau cântatul în fața unui public.

Remedii din plante pentru anxietate

Există mai multe plante și remedii naturale care pot fi utilizate ca adjuvante pentru anxietate, dar este important să ceri sfatul medicului înainte de a le utiliza, deoarece pot interacționa cu unele medicamente și pot avea efecte secundare. De asemenea, subliniem că acestea ar trebui utilizate ca adjuvante și nu înlocuiesc terapia sau medicamentele pe care ți le-a prescris medicul.

Un astfel de remediu din plante pentru anxietate este valeriana, o plantă cu proprietăți sedative, care poate fi utilizată pentru a ajuta la reducerea stresului și anxietății; este disponibilă sub formă de suplimente, ceai sau capsule. Uleiul de lavandă are și acesta proprietăți calmante și poate fi utilizat pentru a ajuta la relaxarea corpului și a minții.

Passiflora (floarea pasiunii) este o plantă cu proprietăți anxiolitice și sedative și poate fi utilizată tot pentru a ajuta la reducerea stresului și anxietății, fiind disponibilă sub formă de suplimente, ceai sau capsule.

Mușețelul este o plantă binecunoscută pentru proprietățile calmante, relaxând și corpul și mintea, disponibil sub formă de ceai, ulei esențial sau capsule, care, de asemenea, poate fi utilă în ținerea la distanță a simptomelor anxietății; utilă poate fi și rhodiola, o plantă adaptogenă folosită de unii oameni care se luptă cu anxietatea și stresul, disponibilă sub formă de suplimente sau capsule.

Crezi că suferi de anxietate?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Treatment - Generalised anxiety disorder in adults
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/treatment/
JAMA Network - Mindfulness-Based Stress Reduction vs Escitalopram for the Treatment of Adults With Anxiety Disorders. A Randomized Clinical Trial
https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/2798510
Studiul „Mindfulness-Based Stress Reduction vs Escitalopram for the Treatment of Adults With Anxiety Disorders. A Randomized Clinical Trial”, apărut în JAMA Psychiatry. 2023;80(1):13-21. doi:10.1001/jamapsychiatry.2022.3679, autori: Elizabeth A. Hoge et al.
AJP - Two Decades of Anxiety Neuroimaging Research: New Insights and a Look to the Future
https://ajp.psychiatryonline.org/doi/10.1176/appi.ajp.2020.20121733
Studiul „Two Decades of Anxiety Neuroimaging Research: New Insights and a Look to the Future”, apărut în The American Journal of Psychiatry, feb 2021, https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2020.20121733, autori: Alexander J. Shackman, Andrew S. Fox