Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 la persoanele sanatoase: semnificatie si recomandari
Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 la persoanele sanatoase: semnificatie si recomandari
Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 la persoanele sanatoase: semnificatie si recomandari
Testarea mutațiilor genelor BRCA1 și BRCA2 a devenit o realitate din ce în ce mai prezentă și în țara noastră, la ora actuală fiind disponibile mai multe baterii de teste unigenice sau multigenice care determină riscul de a dezvolta un cancer mamar sau ovarian la persoane în stare de sănătate aparentă. De asemenea, mutațiile genelor BRCA1 si BRCA2 pot avea semnificație prognostică sau pot decide o anumită atitudine terapeutică la pacientele care au fost deja diagnosticate cu un cancer mamar sau ovarian.
Genele BRCA1 și BRCA2 sunt gene supresoare tumorale care joacă un rol esențial în repararea ADN-ului și menținerea stabilității genomului. Aceste gene produc proteine care ajută la repararea rupturilor din ADN, prevenind astfel acumularea de mutații care ar putea duce la formarea de tumori canceroase.
BRCA1 și BRCA2 ajută la repararea ADN-ului printr-un proces numit repararea recombinării omoloage. Dacă aceste gene sunt afectate (mutate), capacitatea celulelor de a reface ADN-ul este compromisă, ceea ce crește riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer. Femeile care moștenesc mutațiile genelor BRCA1 sau BRCA2 au un risc semnificativ crescut de a dezvolta cancer mamar și un risc mare de cancer ovarian.
Mutațiile în aceste gene pot crește și riscul altor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de prostată, cancerul pancreatic și cancerul de sân la bărbați (deși nu este imposibil ca un bărbat să dezvolte cancer mamar, acest lucru se întâmplă în cazuri mai rare).
Cum se testează mutațiile genelor BRCA1 si BRCA2?
Înainte de testare, este recomandată o consultare cu un consilier genetic sau medic specialist. Aceasta discuție ajută la evaluarea riscului personal sau familial de cancer al persoanei care dorește testarea și la înțelegerea implicațiilor acesteia, inclusiv consecințele emoționale și medicale în funcție de rezultat.
Testarea BRCA propriu-zisă poate fi realizată prin mostre de sânge, aceasta fiind cea mai comună metodă, sau prin mostre de salivă ori țesut bucal; în unele cazuri, mostre de salivă sau frotiuri bucale (din interiorul obrajilor) sunt folosite ca alternativă la prelevarea unei probe de sânge.
ADN-ul extras din proba de sânge sau salivă este analizat apoi pentru a identifica mutațiile din genele BRCA1 și BRCA2. Există două tipuri principale de testări: testare direcționată, care caută mutații cunoscute în familia pacientului sau testare completă a genei, când se analizează întregul cod genetic al genelor BRCA1 și BRCA2 pentru a detecta orice mutație, chiar dacă nu este cunoscută anterior în familie.
Rezultatele testului BRCA pot fi de trei tipuri:
Pozitiv
Se găsește o mutație în BRCA1 sau BRCA2, indicând un risc crescut de cancer. Un rezultat pozitiv nu înseamnă că vei dezvolta cu siguranță cancer, ci că riscul este mai mare decât media.
Negativ
Nu s-a găsit nicio mutație. Acest rezultat poate indica un risc redus, dar nu elimină complet posibilitatea de cancer, deoarece pot exista și alte mutații sau factori de risc.
Variație de semnificație necunoscută
Se identifică o variație genetică, dar nu se cunoaște dacă aceasta crește riscul de cancer. În astfel de cazuri, monitorizarea suplimentară poate fi necesară.
Ce semnificație are un test pozitiv pentru mutații BRCA1, BRCA2 sau PALB?
Un test pozitiv indică, deci, un risc mult mai mare decât media riscului din populația generală. Dacă riscul obișnuit de cancer mamar de-a lungul vieții unei femei este de 12%, femeile cu mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2 prezintă un risc aproximativ cuprins între aproxiamtiv 40% și 85%, deci de 3 și până la de 7 ori mai mare, comparativ cu femeile care nu prezintă asemenea mutații.
De asemenea, riscul mediu de a dezvolta un cancer ovarian în populația generală este undeva în jur de 2%, în timp ce populația cu mutații ale acestor gene prezintă un risc de cancer ovarian semnificativ crescut, cuprins între 16% și 45%.
Nu în ultimul rând, bărbații cu mutațiile genelor BRCA1 și, în special, BRCA2 prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta un cancer mamar (de până la 7 ori), dar și un cancer de prostată sau chiar pancreas.
În ceea ce privește mutația unei noi gene, PALB2, relativ recent pusă în evidență, aceasta se însoțește cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta un cancer mamar, de până la 60%.
O persoană cu mutațiile genei BRCA1, BRCA2 sau PALB2 poate transmite în proporție de aproximativ 50% gena defectivă către descendenți. Probabilitatea existenței concomitente a două mutații, cum ar fi atât BRCA1, cât și BRCA2, este relativ rar întâlnită și, în special, la populații bine definite, așa cum este populația de evrei așkhenazi. La aceștia, probabilitatea transmiterii ambelor mutații la copii este de peste 50%.
Prezența mutațiilor BRCA înseamnă, automat, un risc mai mare de a dezvolta un cancer mamar sau/și un cancer ovarian de-a lungul vieții. Din acest motiv, în afara unei monitorizări mult mai strânse, clinice, ecografice sau mamografice, la ora actuală se recomandă din ce în ce mai insistent recurgerea la intervenții chirurgicale profilactice.
Intervențiile chirurgicale profilactice pentru a evita un cancer mamar
Mastectomia preventivă sau profilactică înseamnă îndepărtarea ambilor sâni. Pe această cale, scăderea riscului de cancer mamar la femeile cu coeficient foarte înalt de risc este de peste 90%.
Salpingo-ooforectomia profilactică constă în îndepărtarea ambelor ovare, împreună cu trompele uterine. Pe această cale, riscul de cancer mamar poate scădea cu până la 50% la femeile în premenopauză hormonosensibile. Mecanismul este direct, prin îndepărtarea surselor majore de estrogeni (ovarele). De asemenea, riscul de cancer ovarian scade cu peste 90%.
În ceea ce privește vârsta optimă la care se recomandă castrarea chirurgicală, lucrurile sunt încă subiect de dezbatere. Tot mai multe voci sunt de părere că femeile BRCA1 pozitive trebuie să efectueze ovarectomia profilactică în intervalul de vârstă 35‑40 ani, în vreme ce pentru mutațiile BRCA2, intervalul recomandat de vârstă este 40‑45 ani.
Tratamente care pot reduce riscul de cancer mamar
Hormonoterapia cu modulatori selectivi de receptori estrogenici, așa cum este tamoxifenul sau raloxifenul, ori cu inhibitori de aromatază, medicamente folosite, de altfel, în arsenalul terapeutic pentru cancerele mamare hormonosensibile, reprezintă potențiale variante de profilaxie a cancerului mamar hormonosensibil la femeile cu mutații BRCA.
Inhibitorii de aromatază (anastrozol, exemestan) reduc riscul de cancer mamar cu receptori hormonali pozitivi la femeile în postmenopauză. Cu toate că Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) nu a avizat folosirea unui inhibitor de aromatază în scop profilactic, acesta poate fi o bună alternativă la tamoxifen sau raloxifen la această categorie de paciente.
La ora actuală, se presupune că hormonoterapia profilactică scade riscul de cancer mamar la femeile care prezintă mutații PALB2, dar acest lucru urmează să fie dovedit prin studii clinice prospective. Hormonoterapia nu reduce, însă, riscul de cancer mamar cu receptori hormonali negativi.
Alte recomandări: screening, monitorizare, examinare ginecologică
Așa cum aminteam mai sus, în afara abordărilor radicale de tipul mastectomiei radicale cu reconstrucție sau ovarectomiei sau al hormonoterapiei profilactice, o monitorizare clinică mult mai strictă și la intervale mult mai mici de timp reprezintă o opțiune de profilaxie la femeile cu risc crescut de cancer mamar și ovarian, dar care nu doresc o mastectomie sau ovariectomie profilactică sau cărora le este teamă de efectele secundare nedorite ale hormonoterapiei: osteoporoză, dislipidemii, creștere ponderală, riscuri cardiovasculare sau tromboembolice etc.
Screening mamaografic sau RMN
În aceste condiții, se recomandă un screening mamografic sau RMN începând cu vârsta de 25 de ani sau chiar mai devreme, dacă în familie există un caz de cancer mamar sau ovarian diagnosticat până în vârstă de 30 de ani. Frecvența examinărilor rămâne anuală, intercalate la 6 luni de examinări clinice și ecografice mamare, pentru intervalul de vârstă 30 și 75 de ani. Bărbații cu mutații BRCA1 sau BRCA2 trebuie să înceapă autoexaminarea sânilor începând cu 35 de ani. De asemenea, începând cu această vârstă trebuie efectuate mamografii anuale.
Examinare ginecologică
În ceea ce privește examinarea ginecologică, aceasta se recomandă de rutină, anual, începând cu vârsta de 25 de ani. De asemenea, se recomandă examinarea ecografică transvaginală anuală, începând cu vârsta de 30‑35 ani, precum și determinarea serică a antigenului tumoral CA125.
Consiliere genetică
La femeile deja diagnosticate cu un cancer mamar, determinarea mutațiilor BRCA sau PALB poate afecta decizia terapeutică. De exemplu, cancerul mamar BRCA1 mutant este mai puțin probabil hormonosensibil, ceea ce înseamnă inutilitatea hormonoterapiei, în vreme ce cancerele mamare BRCA2 mutante sunt mai degrabă hormonosensibile.
În ceea ce privește mutațiile PALB, nu este încă suficient definit tipul de cancer mamar asociat acestei mutații. Femeile cu cancer mamar sau ovarian și cu mutații dovedite ale genelor BRCA1, BRCA2 sau PALB prezintă un risc semnificativ mai mare pentru a dezvolta un cancer mamar contralateral sau ovarian. Din acest motiv, aceste paciente necesită consiliere genetică, control clinic și imagistic riguros, conform protocoalelor de screening mamar sau ovarian la pacientele cu risc crescut și, nu în ultimul rând, recomandarea pentru mastectomie contralaterală și/sau ovarectomie profilactică.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - BRCA Gene Changes: Cancer Risk and Genetic Testing
https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/brca-fact-sheet
Nature - BRCA genetic testing and counseling in breast cancer: how do we meet our patients’ needs?
https://www.nature.com/articles/s41523-024-00686-8
Studiul „BRCA genetic testing and counseling in breast cancer: how do we meet our patients’ needs?”, apărut în npj Breast Cancer 10, 77 (2024). https://doi.org/10.1038/s41523-024-00686-8, autori: Dubsky, P., Jackisch, C., Im, SA. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
