Un nou test de sange poate detecta precoce cancerul mamar?

O echipă de cercetare a elaborat un test de sânge care a identificat 8 tipuri majore de cancer în majoritatea cazurilor, printre care și cancerul mamar. Primele date arătau că testul a avut o rată de succes de 70%, iar oamenii de știință spun că ar putea schimba perspectiva în ceea ce privește tratamentul cancerului atunci când va fi disponibil la scară largă.

Cancerul mamar nu poate fi diagnosticat în mod direct printr-un test de sânge obișnuit, dar există teste și analize de laborator care pot oferi indicii sau pot ajuta la monitorizarea bolii. În prezent, metodele principale de diagnostic pentru cancerul mamar sunt imagistica (mamografia, ecografia mamară și RMN-ul) și biopsia, care confirmă prezența celulelor canceroase.

Oamenii de știință au raportat de curând progrese mari în ce privește un test de sânge care poate detecta multe forme de cancer în stadiu incipient, inclusiv unele dintre cele mai mortale cancere, cărora le lipsesc în prezent uneltele necesare pentru screening.

Newsletter DOC dedicat

Test de sânge care ar putea detecta cancerul mamar

Multe grupuri de cercetători lucrează cu teste precum biopsia lichidă, metodă care caută ADN și alte aspecte pe care tumorile le „dau de gol” în sânge, pentru a încerca să descopere cancerul înainte ca acesta să se răspândească, atunci când șansele de vindecare sunt considerate cele mai mari.

În cadrul unui studiu publicat în jurnalul „Science”, oamenii de știință de la Universitatea Johns Hopkins și-au propus să vadă cât de bine testul lor experimental a detectat cancerul în cazul persoanelor despre care se știa deja că au această boală.

Rata de depistare: aproximativ 70%

Testele de sânge au descoperit aproximativ 70% dintre 8 tipuri întâlnite de cancer în cazul a 1005 pacienți. Ratele de succes au variat, în funcție de tipul de cancer - fiind rate mai reduse pentru tumorile apărute la sân, dar rate de succes mai mari pentru cancerul ovarian, cel hepatic și cel pancreatic.

În multe cazuri, acest test de sânge a restrâns originea posibilă a cancerului la unul sau la două locuri, cum ar fi colonul sau plămânul, fiind un aspect important pentru limitarea numărului de test de urmărire (follow-up) de care pacientul ar putea avea nevoie. Testul a dat doar 7 alarme false atunci când a fost încercat pe alte 812 persoane fără cancer.

Testul nu este încă gata pentru a fi folosit, are nevoie să fie validat în cadrul unui studiu mai mare care să fie efectuat pe o populație generală, mai degrabă, și nu pe pacienții cu cancer, pentru a se vedea dacă acesta funcționează într-adevăr și dacă ajută la salvarea de vieți omenești.

„Suntem foarte încântați și vedem aceste rezultate ca pe un prim pas, dar nu vrem ca oamenii să înceapă să sune și să ceară să li se facă acest test acum, deoarece nu este disponibil”, a declarat Nickolas Papadopoulos, unul dintre cercetătorii principali ai studiului.
Experții independenți de acest studiu văd beneficii foarte promițătoare. „Este un prim set de rezultate atât de bune, încât oferă speranța oamenilor de știință că această abordare se va răspândi”, a spus dr. Peter Bach, un expert în politici de sănătate de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center. „Orice procent apropiat de 50% sau de 40% în ceea ce privește detecția cancerului reprezintă un lucru interesant”, a mai spus dr. Bach.

Ce poate face acest test de sânge?

Acest test detectează mutațiile în 16 gene legate de cancer și măsoară 8 proteine care adesea au valori ridicate atunci când cancerul este prezent. Testul acoperă cancerul mamar, de colon, de plămâni și alte 5 tipuri care nu au teste de screening pentru persoanele care au un risc mediu: cancer ovarian, hepatic, de stomac, pancreatic și esofagian. Cancerul de prostată nu este inclus. Un test de sânge este deja folosit la scară largă (antigenul prostatic specific sau PSA), dar valoarea acestuia pentru screening este una controversată.

Un studiu și mai recent, realizat tot de Nickolas Papadopoulos și echipa sa, a concluzionat că un test de sânge minim invaziv în combinație cu PET-CT poate detecta în siguranță și localiza cu precizie mai multe tipuri de cancer la persoane care nu erau cunoscute anterior ca având cancer, în unele cazuri permițând tratamentul cu intenție de vindecare.

Cum se depistează în prezent cancerul mamar?

Detectarea precoce a cancerului mamar creşte semnificativ șansele de vindecare. Primul pas în depistarea cancerului mamar este conștientizarea simptomelor. Deşi multe cazuri sunt descoperite în timpul screening-ului de rutină, unele femei observă semne care le determină să solicite un consult medical. Simptomele comune includ:

Un nodul palpabil în sân sau în zona axilară
Modificări ale dimensiunii sau formei sânului
Retracția pielii sau aspectul de „piele de portocală”
Secreții mamelonare anormale, uneori cu urme de sânge
Durere persistentă în sân sau disconfort inexplicabil

Oricare dintre aceste simptome trebuie investigat de un medic specialist pentru a exclude posibilitatea unei afecțiuni maligne.

Metodele de diagnosticare a cancerului mamar sunt:

Examinarea clinică a sânului

Aceasta este adesea primul pas în procesul de diagnostic. Medicul evaluează fizic sânii şi regiunea axilară pentru a identifica prezența unor noduli sau alte anomalii. Examinarea clinică este recomandată în combinație cu alte metode mai avansate, deoarece nu poate detecta toate formele de cancer, mai ales în stadiile incipiente.

Mamografia

Mamografia este metoda standard de screening pentru cancerul mamar şi poate detecta anomalii înainte ca acestea să devină palpabile. Aceasta utilizează raze X pentru a identifica microcalcificări, noduli sau alte modificări suspecte în structura sânului. Mamografiile de screening sunt recomandate, de obicei, începând cu vârsta de 40-50 de ani, în funcție de istoricul familial şi factorii de risc individuali.

Ecografia mamară

Ecografia mamară utilizează ultrasunete pentru a evalua mai detaliat anomaliile detectate în timpul unei mamografii sau pentru a examina sânii femeilor tinere care au un țesut mamar dens. Aceasta este utilă în diferențierea nodulilor solizi de chisturile pline cu lichid şi este adesea folosită împreună cu alte metode imagistice.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM)

IRM-ul mamar este o metodă avansată de imagistică care oferă informații detaliate despre structura şi vascularizația sânului. Este recomandat în cazurile în care mamografia şi ecografia nu oferă suficiente informații, precum şi pentru femeile cu risc genetic crescut (mutații BRCA1 sau BRCA2 ). IRM-ul poate detecta leziuni mici care nu sunt vizibile în alte investigații.

Biopsia

Biopsia este metoda definitivă pentru diagnosticarea cancerului mamar. Aceasta implică prelevarea unui eşantion de țesut din zona suspectă, care este apoi analizat la microscop pentru a determina dacă celulele sunt canceroase. Există mai multe tipuri de biopsii:

Biopsie cu ac fin (FNA) – utilizată pentru a extrage lichid sau celule.
Biopsie cu ac gros – prelevează un eşantion mai mare de țesut.
Biopsie chirurgicală – folosită în cazurile în care alte metode nu sunt concludente.

Teste moleculare şi genetice

Pentru cazurile confirmate de cancer, teste suplimentare pot fi efectuate pentru a determina tipul de cancer (receptor hormonal, HER2) şi gradul de agresivitate. Aceste informații ajută la planificarea tratamentului.
Deşi testele de sânge nu pot confirma prezența cancerului mamar, acestea sunt utile în contextul monitorizării bolii şi a răspunsului la tratament. Printre aceste teste se numără:

Markeri tumorali: CA 15-3 şi CA 27.29 pot fi utilizați pentru monitorizarea evoluției bolii, dar nu sunt specifici pentru cancerul mamar.
Teste generale: Hemograma, funcția hepatică şi analiza nivelului de calciu pot furniza informații despre starea generală a pacientei.
Biopsia lichidă: Această metodă, aflată în cercetare, analizează fragmente de ADN tumoral în sânge şi are potențialul de a detecta cancerul în stadii incipiente.

Recomandările de screening pentru femeile cu risc crescut de cancer de san

Femeile care au un risc mare de a dezvolta cancer mamar pe baza anumitor factori ar trebui să își facă un IRM și o mamografie în fiecare an, de regulă, începând cu vârsta de 30 de ani, recomandă Asociația Americană a Cancerului. Aceste recomandări le includ pe femeile care:

Au un risc de cancer de sân cu aproximativ 20‑25% sau mai mare decât restul populației, potrivit uneltelor de evaluare a riscului.
Au o mutație cunoscută a genei BRCA1 sau BRCA2 (bazată pe faptul că și-au făcut teste genetice).
Au o rudă de gradul întâi (părinte, frate, soră sau copil) cu o mutație a genei BRCA1 sau BRCA2 și nu și-au făcut testele genetice.
Au făcut radioterapie în zona pieptului atunci când aveau între 10 și 30 de ani.
Au sindromul Li-Fraumeni, sindromul Cowden sau sindromul Bannayan-Riley-Ruvalcaba sau au rude de gradul întâi care au unul dintre aceste sindroame.

Recomandările de screening pentru femeile care au un risc mediu de cancer de san

Aceste recomandări sunt valabile pentru femeile care au un risc mediu de a face cancer mamar și au fost create de Asociația Americană a Cancerului.

Femeile între 40 și 44 de ani au opțiunea de a începe screeningul pentru cancerul de sân cu o mamografie făcută în fiecare an.
Femeile cu vârste între 45 și 54 de ani ar trebui să își facă mamografii în fiecare an.
Femeile de peste 55 de ani pot să își facă o mamografie o dată la doi ani sau pot alege să continue să își facă anual o mamografie. Screeningul ar trebui să continue atât timp cât femeia este sănătoasă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science - Feasibility of blood testing combined with PET-CT to screen for cancer and guide intervention
https://www.science.org/doi/10.1126/science.abb9601
Studiul „Feasibility of blood testing combined with PET-CT to screen for cancer and guide intervention”, apărut în 28 Apr 2020, Vol 369, Issue 6499, DOI: 10.1126/science.abb960, autori: Nickolas Papadopoulos et al.
Pub Med - Detection and localization of surgically resectable cancers with a multi-analyte blood test
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29348365/
Studiul „Detection and localization of surgically resectable cancers with a multi-analyte blood test”, apărut în Science. 2018 Feb 23;359(6378):926-930. doi: 10.1126/science.aar3247. Epub 2018 Jan 18, autori: Nickolas Papadopoulos et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...