Cele mai comune cauze ale durerii abdominale
Durerea abdominală se manifestă între regiunea toracică și cea pelvină și poate fi sub formă de crampe, înțepături, dureri intermitente sau ascuțite. Este cunoscută și ca durere de stomac, însă termenul este preluat din limba engleză și este incorect când se referă la durerile mai joase, de sub diafragmă. În acest articol discutăm despre cauzele durerii abdominale, care pot fi de diverse naturi.
Inflamarea sau bolile organelor din abdomen pot cauza durerea abdominală mai des. Infecțiile virale, bacteriene sau parazitare care afectează stomacul sau intestinele pot provoca, de asemenea, dureri abdominale.
Principalele organe din abdomen sunt: intestinele (subțire și gros), rinichii, apendicele, splina, stomacul, vezica biliară, ficatul și pancreasul. Organele goale, precum intestinele provoacă un tip de durere intermitentă colică, în timp ce organele solide provoacă o durere mai constantă.
Uneori, pe măsură ce o boală evoluează, durerea viscerală poate deveni durere parietală, care se mai numește și durere somatică. Aceasta este durerea care rezultă din iritația peretelui peritoneal parietal. Durerea parietală este ascuțită și poate fi localizată arătând către un anumit punct. De asemenea, există durerea referită, când creierul identifică în mod eronat durerea ca venind dintr-o regiune, cum ar fi umărul, dar care vine de fapt dintr-o regiune diferită, cum ar fi diafragma.
Cauzele durerii abdominale
Durerea abdominală poate fi cauzată de mai multe afecțiuni. Totuși, printre principalele cauze se numără infecția, inflamația și tulburările intestinale. Infecțiile de la nivelul gâtului, intestinelor sau cele din sânge pot facilita intrarea bacteriilor în tractul digestiv, având drept consecință dureri abdominale, diaree sau constipație. Crampele asociate cu menstruația sau ovulația sunt, de asemenea, o potențială sursă a durerii în abdomenul inferior, dar de obicei acestea cauzează dureri pelvine.
Cauze frecvente de dureri abdominale
- constipația
- diareea
- gastroenterita
- refluxul gastroesofagian
- vărsăturile
- infecția la rinichi sau litiaza urinară
- stresul
Durerea abdominală provcată de bolile sistemului digestiv
Bolile care afectează sistemul digestiv pot fi, de asemenea, cauze ale durerii abdominale cronice. Cele mai întâlnite sunt:
- boala de reflux gastroesofagian
- gastroenterita
- sindromul colonului iritabil (o tulburare care cauzează dureri abdominale, crampe, modificări de tranzit intestinal)
- boala Crohn (o boală inflamatorie a intestinelor)
- intoleranța la lactoză (incapacitatea de a digera lactoză, zaharurile din lapte și produsele lactate)
Cauzele durerii abdominale severe
Printre cauzele unei dureri abdominale severe se numără:
- ruptură sau cvasi-ruptură de organ (precum apendicele rupt)
- pietre la vezica biliară (calculi biliari)
- pietre la rinichi
- infecție la rinichi
Tipuri de durere abdominală
Durerea abdominală localizată
Durerea localizată se resimte într-o anumită parte a abdomenului. Acest tip de durere este rezultatul unei probleme a unui anumit organ. Cea mai întâlnită durere locală este cauzată de ulcerul stomacal (răni deschise în căptușeala interioară a stomacului).
Durerea sub formă de crampe poate fi asociată cu diareea, constipația, balonarea sau flatulență. La femei, se poate asocia cu menstruația, avortul sau complicații ale aparatului reproducător. Acest tip de durere este temporară și poate trece de la sine fără tratament.
Durerea asemenenea colicilor este un simptom al unor afecțiuni mai grave, precum pietre la vezica biliară sau la rinichi. Acest tip de durere se manifestă brusc și poate fi resimțită precum un spasm muscular sever.
Durerea generalizată
Durerea generalizată în abdomen (nu doar într-o anumită zonă) poate indica apendicită, boala Crohn, răni traumatice, sindromul colonului iritabil, infecția tractului urinar sau gripă.
Durerea epigastrică
Durerea epigastrică (în capul pieptului) asociată cu balonare, arsuri la stomac sau greață se numește dispepsie și, în general, este provocată de boala de reflux gastroesofagian, gastrită, pancreatită sau ulcer peptic.
Durerea abdominală superioară
Cauzele durerii abdominale în zona superioară a abdomenului pot fi pietrele la vezica biliară, un atac de cord, hepatită (inflamarea ficatului) sau o pneumonie.
Durerile în dreapta sus sau în stânga sus
Durerile din cadranul superior stâng se pot suprapune cu cauzele durerii epigastrice, cum ar fi pancreatită care provoacă dureri care iradiază spre spate, dar pot fi provocate și de splină. Durerea în cadranul superior drept implică în general ficatul sau arborele biliar, cum ar fi hepatită acută, litiază biliară, colecistită acută, care poate radia spre spate, umăr sau epigastru.
Durerea abdominală centrală
Durerea în centrul abdomenului ar putea indica apendicită, gastroenterită, traumatisme sau uremie (acumularea de substanțe nocive în sânge).
Durerea abdominală inferioară
Cauzele durerii abdominale localizate în partea inferioară a abdomenului pot fi apendicita, obstrucția intestinală, sarcina extrauterină (ectopică). La femei, durerile situate la nivelul aparatului reproducător pot fi cauzate de dismenoree (sindrom dureros care precede sau însoțește menstruația), chist ovarian, avort, fibrom, endometrioză, boală inflamatorie pelvină, sarcină extrauterină
Durerea în partea inferioară stânga a abdomenului poate fi cauzată de boala Crohn, cancer, infecție la rinichi sau deplasarea unei pietre pe ureter, chist ovarian, iar în zona inferioară dreapta: apendicită, hernie (când un organ iese printr-un punct slab al mușchilor abdominali, infecție la rinichi, cancer.
Identificarea cauzelor durerii abdominale
Cauzele durerii abdominale pot fi identificate pe baza unor serii de analize. Înainte de efectuarea acestora, medicul te va examina fizic, inclusiv prin a te apăsa ușor în diverse zone ale abdomenului pentru a depista eventuale umflături sau sensibilitate. Aceste indicii, coroborate cu intensitatea durerii și localizarea ei în zona abdominală îl vor ajuta pe medic să stabilească la ce analize vei fi supus în continuare.
Durerea acută cu febră și un număr crescut de globule albe sugerează apendicită. O altă cauză a durerii periombilicale poate fi obstrucția intestinului subțire, care poate provoca vărsături, distensie abdominală și constipație severă. În cazul ischemiei mezenterice, fluxul de sânge către intestinul subțire este întrerupt, de obicei din cauza tromboembolismului arterial sau venos, și poate provoca dureri severe și scaune cu sânge, precum și tensiune arterială scăzută progresivă, ritm cardiac rapid și în cele din urmă șoc.
Organele intestinului posterior - deci restul intestinului gros, precum și porțiunile intraperitoneale ale tractului genito-urinar - provoacă dureri în zona suprapubiană sau hipogastrică. Aici, durerea acută cu febră și numărul crescut de globule albe pot sugera diverticulită, în timp ce durerea subacută sau cronică și diareea sunt tipice în boala inflamatorie intestinală.
La adulții în vârstă, durerea asociată cu modificarea obiceiurilor intestinale și anemia cu deficit de fier pot fi primele semne ale cancerului colorectal. Durerea abdominală inferioară poate radia, de asemenea, în jos din structurile abdominale superioare sau în sus din pelvis, cum ar fi cauzele genito-urinare cum ar fi cistita, pielonefrita, sarcina ectopică sau torsiunea ovariană.
Unele afecțiuni provoacă dureri abdominale difuze care nu pot fi localizate. Un amestec de vărsături și diaree poate fi provocat de gastroenterita infecțioasă acută sau de intoxicații alimentare mediate de toxine. Boala celiacă este în general asociată cu diaree cronică, malabsorbție, iar la copii poate provoca o întârziere a creșterii.
O urgență chirurgicală este un anevrism de aortă abdominală care s-a rupt. Acest lucru poate provoca dureri abdominale care iradiază spre spate și o senzație de pulsații în abdomen.
Simptomele asociate pot ajuta, de asemenea, la restrângerea diagnosticului. Cele frecvente sunt greața, vărsăturile, constipația, diareea și modificările scaunului, cum ar fi prezența sângelui sau mucusului, un miros urât sau modificări ale calibrului scaunului. În ceea ce privește vărsăturile, cele bilioase pot fi cauzate de o obstrucție distală de duoden sau ar putea exista hematemeză de la o sângerare gastrointestinală superioară. O sângerare gastrointestinală poate provoca, de asemenea, melenă sau hematochezie.
La femei, este important să se excludă întotdeauna posibilitatea unei sarcini, normale sau extrauterine. Apoi, ar trebui să se caute simptome genito-urinare, cum ar fi disurie, frecvență și hematurie - care pot apărea cu o infecție a tractului urinar sau pietre la rinichi. Simptomele constituționale, cum ar fi febra, frisoanele, oboseala și pierderea în greutate, ar ridica îngrijorarea pentru o infecție, malignitate sau boală sistemică, cum ar fi boală inflamatorie intestinală.
Teste precum imagistica prin rezonanță magnetică, ultrasunetele și radiografia sunt folosite pentru a studia în detaliu organele și țesuturile din abdomen. Aceste teste pot fi de folos pentru a depista tumori, fracturi, rupturi sau inflamații în cavitatea abdominală.
Alte analize includ colonoscopia și testele cu substanțe de contrast care pot releva prezența ulcerului, inflamațiilor, blocajelor și a altor anormalități în abdomen. Probele de sânge, sumarul de urină și coprocultura pot fi, de asemenea, solicitate pentru a evidenția prezența eventualelor infecții bacteriene, virale sau parazitare.
Când poate fi durerea abdominală o urgență medicală?
Recomandarea noastră este să nu lași netratate durerile abdominale intense, ci să mergi la medic, pentru că unele îți pot pune viața în pericol. Durerile abdominale ușoare pot trece fără tratament însă, în unele cazuri, se impune o vizită la medic, mai ales dacă resimți dureri abdominale severe în urma unei traume (accident sau rănire) ori presiune sau durere în piept.
Sună la 112 dacă durerea este atât de intensă încât nu poți să stai în picioare sau trebuie să stai într-o poziție fetală, ghemuită, ori dacă prezinți următoarele simptome, pe lângă durere:
- scaune cu sânge
- febră ridicată (mai mare de 38°C)
- vărsături cu sânge (hematemeză)
- greață sau vomă persistentă
- îngălbenirea pielii sau a ochilor
- umflare severă sau sensibilitate accentuată în abdomen
Programează-te la medic dacă resimți următoarele simptome:
- dureri abdominele care persistă de mai mult de 24 de ore
- constipație prelungită
- vărsături
- senzație de arsură la urinat
- febră
- scăderea apetitului
- pierdere inexplicabilă în greutate
De asemenea, contactează un medic dacă suferi de durere abdominală și ești însărcinată sau alăptezi.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Acute Abdominal Pain
https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/acute-abdomen-and-surgical-gastroenterology/acute-abdominal-pain
MSD Manual - Chronic Abdominal Pain and Recurrent Abdominal Pain
https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gastrointestinal-disorders/chronic-abdominal-pain-and-recurrent-abdominal-pain
Te-ar mai putea interesa și...
