Durerea abdominala se manifesta intre regiunea toracica si cea pelvina si poate fi sub forma de crampe, intepaturi, dureri intermitente sau ascutite. Este cunoscuta si ca durere de stomac, insa termenul estepreluat din limba engleza si este  incorect cand se refera la durerile mai joase, de sub diafragma.

Inflamarea sau bolile organelor din abdomen pot cauza durerea abdominala. Principalele organe din abdomen sunt: intestinele (subtire si gros), rinichii, apendicele, splina, stomacul, vezica biliara, ficatul si pancreasul.

Organele goale, precum intestinele  provoacă un tip de durere intermitentă colică, în timp ce organele solide provoacă o durere mai constantă.

Uneori, pe măsură ce o boală evoluează, durerea viscerală poate deveni durere parietală, care se mai numește și durere somatică. Aceasta este durerea care rezultă din iritația peretelui peritoneal parietal.

Durerea parietală este ascuțită și poate fi localizată arătând către un anumit punct.

În cele din urmă, există durerea menționată, care este atunci când creierul identifică în mod eronat durerea ca venind dintr-o regiune, cum ar fi umărul, atunci când vine de fapt dintr-o regiune diferită, cum ar fi diafragma.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Infectiile virale, bacteriene sau parazitare care afecteaza stomacul sau intestinele pot cauza, de asemenea, dureri abdominale.

Cauzele durerii abdominale

Durerea abdominala poate fi cauzata de mai multe afectiuni. Totusi, printre principalele cauze se numara infectia, inflamatia si tulburarile intestinale.

Infectiile de la nivelul gatului, intestinelor sau cele din sange pot facilita intrarea bacteriilor in tractul digestiv, avand drept consecnta durerile abdominale, diareea sau constipatia.

Crampele asociate cu menstruatia sau ovulatia sunt, de asemenea, o potentiala sursa a durerii in abdomenul inferior, dar de obicei acestea cauzeaza dureri pelvine.

Printre alte cauze obisnuite ale durerii abdominale se numara:

• constipatia

• diareea

• gastroenterita (raceala la stomac)

• refluxul gastroesofagian (cand acidul stomacal ajunge in esofag, cauzand arsuri in piept si alte simptome)

• voma

• infectie la rinichi sau litiaza urinara

• stres

Bolile care afecteaza sistemul digestiv pot fi, de asemenea, cauze ale durerii abdominale cronice. Cele mai intalnite sunt:

• boala de reflux gastroesofagian

• gastroenterita

• sindromul colonului iritabil (o tulburare care cauzeaza dureri abdominale, crampe, modificari de tranzit intestinal)

• boala Crohn (o boala inflamatorie a intestinelor)

• intoleranta la lactoza (incapacitatea de a digera lactoza, zaharurile din lapte si produsele lactate)

Printre cauzele unei dureri abdominale severe se numara:

• ruptura sau cvasi-ruptura de organ (precum apendicele rupt sau apendicita)

• pietre la vezica biliara (calculi biliari)

• pietre la rinichi

• infectie la rinichi

Tipuri de durere abdominala

Durerea abdominala se poate manifesta sub forma unei dureri locale, asemeni crampelor sau a colicilor.

Durerea localizata se resimte intr-o anumita parte a abdomenului. Acest tip de durere este rezultatul unei probleme a unui anumit organ. Cea mai intalnita durere locala este cauzata de ulcerul stomacal (rani deschise in captuseala interioara a stomacului).

Durerea sub forma de crampe poate fi asociata cu diareea, constipatia, balonarea sau flatulenta. La femei, se poate asocia cu menstruatia, avortul sau complicatii ale aparatului reproducator. Acest tip de durere este temporara si poate trece de la sine fara tratament.

Durerea asemeni colicilor este un simptom al unor afectiuni mai grave, precum pietre la vezica biliara sau la rinichi. Acest tip de durere se manifesta brusc si poate fi resimtita precum un spasm muscular sever.

Durerea generalizata in abdomen (nu doar intr-o anumita zona) poate indica:

• apendicita

• boala Crohn

• rani traumatice

• sindromul colonului iritabil

• infectia tractului urinar

• gripa

Durerea abdominală, poate fi adesea separată în zona abdominală care este implicată.

Durerile epigastrice - "in capul pieptului" care este asociată cu balonare, plenitudine abdominală, arsuri la stomac sau greață se numește dispepsie și, în general, se datorează

• bolii de reflux gastroesofagian,
• gastritei,
• pancreatitei
•  bolii ulcerului peptic - adică un ulcer de stomac sau duoden.

Durerile din cadranul superior stâng se pot suprapune cu cauzele durerii epigastrice, cum ar fi pancreatita care provoacă dureri care iradiază spre spate, dar se pot datora și splinei.

Durerea în cadranul superior drept implică în general ficatul sau arborele biliar, cum ar fi

• hepatita acută,
• litiază biliară  
• colecistita acută, care  poate radia spre spate, umar sau epigastru.

Durerea localizata in partea inferioara a abdomenului poate indica:

• apendicita

• obstructie intestinala

• sarcina extrauterina (ectopica)

La femei, durerile situate la nivelul aparatului reproducator pot fi cauzate de:

• dismenoree (sindrom dureros care precede sau insoteste menstruatia)

• chist ovarian

• avort

• fibrom

•endometrioza

• boala inflamatorie pelvina

• sarcina extrauterina

Durerea in zona superioara a abdomenului poate fi cauzata de:

• pietre la vezica biliara

• atac de cord

• hepatita (inflamarea ficatului)

• pneumonie

Durerea in centrul abdomenului ar putea indica:

• apendicita

• gastroenterita

• traumatisme

• uremie (acumularea de substante nocive in sange)

Durerea in partea inferioara stanga a abdomenului poate fi cauzata de:

• boala Crohn

• cancer

• infectie la rinichi sau deplasarea unei pietre pe ureter

• chist ovarian

• apendicita

Durerea in partea superioara stanga a abdomenului poate fi uneori cauzata de:

• splina marita

• fecalom (fecale intarite ce nu pot fi eliminate)

• traume

• infectie la rinichi sau litiaza urinara

• atac de cord

• cancer

Cauzele durerii in zona inferioara dreapta a abdomenului includ:

• apendicita

• hernia (cand un organ iese printr-un punct slab al muschilor abdominali)

• infectie la rinichi

• cancer

• gripa

Durerea in zona dreapta superioara a abdomenului ar putea indica:

• hepatita

• traume

• pneumonie

• apendicita

Cand poate fi o urgenta medicala

Durerile abdominale usoare pot trece fara tratament insa, in unele cazuri, se impune o vizita la medic, mai ales daca resimti o durere abdominala severa in urma unei traume (accident sau ranire) ori presiune sau durere in piept.

Cere imediat atentie medicala daca durerea este atat de intensa incat nu poti sa stai in picioare sau trebuie sa stai intr-o pozitie fetala, ghemuita, ori daca prezinti urmatoarele simptome:

• scaune cu sange

• febra ridicata (mai mare de 38°C)

• voma cu sange (hematemeza)

• greata sau voma persistenta

• ingalbenirea pielii sau a ochilor

• umflarea severa sau sensibilitate accentuata in abdomen

Programeaza-te la medic daca resimti urmatoarele simptome:

• dureri abdominele care persista de mai mult de 24 de ore

• constipatie prelungita

• voma

• senzatie de arsura la urinat

• febra

• scadere a apetitului

• pierdere inexplicabila in greutate

De asemenea, contacteaza un medic daca suferi de durere abdominala si esti insarcinata sau alaptezi.

Diagnostic si analize

Cauzele durerii abdominale pot fi identificate pe baza unor serii de analize. Inainte de efectuarea acestora, medicul te va examina examina fizic, inclusiv prin a te apasa usor in diverse zone ale abdomenului pentru a depista eventuale umflaturi sau sensibilitate. Aceste indicii, coroborate cu intensitatea durerii si localizarea ei in zona abdominala il vor ajuta pe medic sa stabileasca la ce analize vei fi supus in continuare.

Durerea acută cu febră și un număr crescut de globule albe sugerează apendicita.

O altă cauză a durerii periombilicale poate fi obstrucția intestinului subțire, care poate provoca vărsături, distensie abdominală și constipație severă.

In cazul  ischemiei mezenterice,  fluxul de sânge către intestinul subțire este întrerupt, de obicei din cauza tromboembolismului arterial sau venos, și poate provoca dureri severe și scaune cu sânge, precum și tensiune arterială scăzută progresivă, ritm cardiac rapid și în cele din urmă șoc.

Organele intestinului posterior - deci restul intestinului gros, precum și porțiunile intraperitoneale ale tractului genito-urinar - provoacă dureri în zona suprapubiană sau hipogastrică.

Aici, durerea acută cu febră și numărul crescut de globule albe pot sugera diverticulită, în timp ce durerea subacută sau cronică și diareea sunt tipice în boala inflamatorie intestinală.

La adulții în vârstă, durerea asociată cu modificarea obiceiurilor intestinale și anemia cu deficit de fier poate fi primele semne ale cancerului colorectal.

Durerea abdominală inferioară poate radia, de asemenea, în jos din structurile abdominale superioare sau în sus din pelvis, cum ar fi cauzele genito-urinare cum ar fi cistita, pielonefrita, sarcina ectopică sau torsiunea ovariană.

Unele afecțiuni provoacă dureri abdominale difuze care nu pot fi localizate.

Un amestec de vărsături și diaree se poate datora gastroenteritei infecțioase acute sau a intoxicațiilor alimentare mediate de toxine.

Pe de altă parte, boala celiacă este în general asociată cu diaree cronică, malabsorbție, iar la copii poate provoca o întârziere a creșterii.

O urgență chirurgicală este un anevrism de aortă abdominală care s-a rupt. Acest lucru poate provoca dureri care iradiază spre spate și o senzație de pulsații în abdomen,

Simptomele asociate pot ajuta, de asemenea, la restrângerea diagnosticului. Cele frecvente sunt greața, vărsăturile, constipația, diareea și modificările scaunului, cum ar fi prezența sângelui sau mucusului, un miros urât sau modificări ale calibrului scaunului.

În ceea ce privește vărsăturile, vărsăturile bilioase pot fi cauzate de o obstrucție distală de duoden sau ar putea exista hematemeză de la o sângerare gastrointestinală superioară.

O sângerare gastrointestinală poate provoca, de asemenea, melenă sau hematochezie.

La femei, este important să excludeți întotdeauna posibilitatea unei sarcini, normale sau extrauterine. Apoi, ar trebui să cerem simptome genito-urinare, cum ar fi disurie, frecvență și hematurie - care pot apărea cu o infecție a tractului urinar sau pietre la rinichi.

Simptomele constituționale, cum ar fi febra, frisoanele, oboseala și pierderea în greutate, ar ridica îngrijorarea pentru o infecție, malignitate sau boală sistemică, cum ar fi boala inflamatorie intestinală.

Teste precum imagistica prin rezonanta magnetica, ultrasunete si radiografia sunt folosite pentru a studia in detaliu organele si tesuturile din abdomen. Aceste teste pot fi de folos pentru a depista tumori, fracturi, rupturi sau inflamatii in cavitatea abdominala.

Alte analize includ colonoscopia si testele cu substante de contrast care pot releva prezenta ulcerului, inflamatiilor, blocajelor si a altor anormalitati in abdomen. Probele de sange, sumarul de urina si coprocultura pot fi, de asemenea, solicitate pentru a evidentia prezenta eventualelor infectii bacteriene, virale sau parazitare.

Metode de prevenire

Nu toate tipurile de dureri abdominale pot fi prevenite, insa poti diminua riscul aparitiei lor facand urmatoarele:

• Mananca sanatos

• Bea apa frecvent

• Fa sport in mod regulat

• Mananca portii mici

Sursa foto: Shutterstock