Bacteriile de tip Clostridium, care pot deveni in anumite conditii unele dintre cele mai agresive bacterii cu care convietuieste omul, sunt anaerobe, adica nu au nevoie de oxigen pentru a trai. Se regasesc in mod normal in propriul intestin, la 3- 8% dintre adultii sanatosi, chiar si la nou-nascuti; de altfel, germenii se intalnesc cam peste tot in jurul nostru, atat la animale, in sol, in casa si obiectele cele mai uzuale, precum si la vegetatia în descompunere.

Exista mai multe specii diferite ale clostridiilor, care provoaca boli în diferite moduri, în functie de specie, calea de patrundere in organism, prin piele sau la nivel digestiv, daca patrund ca atare si genereaza toxine cat timp sunt gazduite sau cand omul consuma ii consuma doar toxinele.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Iata situatiile cele mai frecvente:

- Bacteria poate produce o toxina in alimente, care daca este consumata, genereaza botulismul ca toxiinfectie alimentara.

- Bacteriile pot fi consumate odata cu produsele alimentare, apoi se multiplica in intestin si produc o toxina, asa cum apare intoxicatia alimentara cu Clostridium perfringens

- Sporii de Clostridia, inactivi sau latenti, ca forme de bacterii, pot patrunde in corp printr-o plaga contaminata (pamant, rugina, etc) si produc o toxina, asa cum se intampla în tetanos.

- Dupa un tratament cu antibiotice, flora intestinala este dezechilibrata si permite ca bacteriile Clostridium, care sunt prezente în intestin, sa se multiplice exgerat si sa produca doua toxine, asa cum se intampla in diareea si/sau colita de tip Clostridium difficile.

- Bacteriile clostridiale pot intra printr-o rana, se multiplica si produc o toxina care distruge tesutul, ca în gangrena gazoasa.

- Clostridia poate infecta vezicula biliara, colonul si organele de reproducere feminine. Foarte rar, o specie numita Clostridium sordellii, provoaca sindromul socului toxic la femeile care au infectii ale organelor de reproducere.

- Clostridia se poate raspandi in sange, cauzand bacteriemie sau chiar in formele grave, sepsis, cu febra si simptome grave, precum tensiunea arteriala scazuta, icter si anemie. Septicemia se poate dezvolta dupa o infectie clostridica si sa aiba un sfarsit rapid, fatal.

Botulismul

Botulismul se poate dezvolta atunci cand oamenii mananca alimente care contin toxina botulinica, produsa de Clostridium botulinum. De obicei, botulismul rezulta din consumul de alimente nepreparate sau insuficient gatite, deoarece caldura distruge toxina. Exista si situatiile cand conservarea alimentelor, in cazul in care nu au fost fierte corespunzator inainte, sa provoace botulism.

Este binecunoscutul semn al capacului umflat al conservei, intrucat clostridium genereaza gaze ce deformeaza capacul la unele conserve diverse, de carne, miere etc. Refrigerarea produselor alimentare in schimb, nu elimina pericolul, intrucat bacteria poate produce unele toxine si la temperatura din frigider.

Toxina botulinica intra in fluxul sanguin din intestinul subtire si actioneaza la nivelul sistemului nervos. Practic toxina botulinica impiedica trimiterea impulsului nervos la muschi. Dupa aproximativ 18 - 36 de ore de la consumarea toxinei, persoana devine obosita si ametita, resimte uscaciunea gurii, greata si voma. Se instaleaza crampele abdominale si diareea. Abdomenul se dilata in volum, iar ulterior se poate instala constipatia. Muschii fetei devin slabiti, pleoapele sunt cazute si vederea incetosata.

Deglutitia si vorbirea devin dificile, iar slabiciunea musculara se extinde apoi la trunchi, de sus si in jos. Muschii diafragmei si alti muschi implicati în respiratie pot slabi, generand probleme respiratorii ce pot pune viata in pericol.

Daca oamenii suspecteaza ca au o stare proasta generata de botulism, dupa ingestia unei conserve sau o mancare indoielnica, ar trebui sa cheme salvarea imediat sau sa mearga degraba la o camera de garda.

Pentru a ajuta la eliminarea oricaror toxine neabsorbite, medicii administreaza oral carbune activat sau printr-o sonda stomacala, se administreaza apoi rapid antidotul, o antitoxina. In cazul in care incep probleme de respiratie, pacientii sunt transferati intr-o unitate de terapie intensiva pentru asistarea respiratiei cu un ventilator mecanic

Clostridium perfringens in toxiinfectiile alimentare

Acest tip de intoxicatie alimentara se poate dezvolta atunci cand oamenii consuma alimente precum carnea de vita, care contine mai degraba bacterii decat toxina lor. Bacteriile se dezvolta din spori, care pot supravietui caldurii generate de gatit. In cazul in care produsele alimentare care contin spori nu sunt consumate imediat dupa ce au fost gatite, sporii se transforma in bacterii, care apoi se multiplica în interiorul produselor alimentare. In cazul in care produsul alimentar este servit fara reincalzirea adecvata, se consuma astfel si bacteriile care se multiplica in intestin si produc o toxina care provoaca diareea apoasa si crampe abdominale.

Acest tip de intoxicatii alimentare este de obicei usoara si dispare in decurs de 24 de ore. Uneori, insa, intoxicatiile alimentare pot fi severe, mai ales la copii si la persoanele în vârsta.

Trebuie mentionat ca exista anumite tulpini ale Clostridium ce pot produce o toxina care distruge intestinul si cauzeaza o infectie numita enterita necrozanta, care poate fi adeseori, fatala. De aceea, pentru a preveni intoxicatiile alimentare, oamenii ar trebui sa introduca in frigider imediat resturile de carne gatita si sa le reincalzeasca foarte bine înainte de a le servi din nou.

In mod normal, daca nu sunt complicatii, tratamentul include o hidratare foarte buna si multa odihna. Antibioticele nu sunt necesare.

Diareea si colita cu Clostridium dificille

Dupa un tratament cu un antibiotic puternic, eventual interventii chirurgicale cu spitalizare, Clostridium difficile poate induce diaree si colita. Din cauza tratamentului cu antibiotice puternice, flora intestinala este dezechilibrata si Clostridium dificille se multiplica foarte mult. Toxinele produse de bacterii cauzeaza inflamarea colonului (colita) cu diaree si complicatii.

Multa lume considera ca este o infectie intraspitaliceasca, din cauza ca este intalnita des dupa operatii si intr-adevar poate fi contractat si de la personalul medical care nu se spala pe maini. Insa Clostridium difficile poate sa fi fost deja prezent în intestin sau persoana sa il contacteze de la vizitatori, caserole aduse de acasa, obiecte sanitare, dar si imediat dupa ce persoana s-a intors acasa, din mediu, de la animalele de casa, etc.

Cand bacteria se dezvolta prea mult, elibereaza doua toxine, dintre care una produce fluide si membrane anormale, generand colita pseudomembranoasa. Celelalte toxine ataca mucoasa (captuseala) intestinului gros. De obicei, infectia incepe sa si arate simptomele la 5 - 10 zile dupa tratamnetul cu antibiotice. Diareea poate fi apoasa sau direct cu sange, din cauza mucoasei extrem de iritate. Multe persoane au crampe si dureri abdominale, mai rar greata si varsaturi. Cand tulburarea se dezvolta la o perosana aflata sub tratment cu antibiotice, acestea sunt oprite, cu exceptia cazului in care sunt esentiale pentru tratarea bolii de fond.

In astfel de cazuri, simptomele se opresc de obicei in decurs de 10 pâna la 12 zile. Se impun tratamente cu probiotice diverse, pentru refacerea florei intestinale normale. In cazul în care infectia persista, se recurge la o serie de medicamente, cum ar fi colestiramina (o rasina). Daca simptomele sunt severe, se pot administra si alte antibiotice precum metronidazol, vancomicina, sau uneori fidaxomicin.

Pentru persoanele care au simptome severe, infectii recurente cu Clostridium dificille, se pot face terapii de recolonizare bacteriana, asa cum se intampla si la Institutul Matei Bals din Bucuresti. In acest scop, se utilizeaza aprox. 200 - 300 ml de materii fecale de la un donator sanatos, care sunt plasate in colonul persoanei infectate cu Clostridium. "Transplantul" de fecale se face sub forma de clisma, ori printr-un tub introdus prin nas in tractul digestiv, sau printr-un tub introdus prin anus in intestinul gros, cu ajutorul colonoscopului. Scaunul donatorului este testat, bineinteles, in prealabil, pentru a nu contine alte baterii sau microorganisme daunatoare. Medicii cred ca materiile fecale de la un donator sanatos pot reface mai rapid echilibrul normal al florei unei persoane cu colita indusa de bacteriile Clostridium difficile.

Infectiile cu Clostridium ale tesuturilor moi

Desi este anaerob, Clostridium se dezvolta si mai bine atunci cand in mediul de inmultire exista si putin oxigen, asa cum se intampla in unele tesuturi lezate sau rani mai profunde. Astfel de tesuturi au un flux de sange mai sarac si un nivel scazut de oxigen. Riscul de infectie este si mai mare atunci in cazul ranilor care contin si tesut mort, necrotizat.

In acest caz Clostridium perfringens, o alta tulpina de Clostridium, poate provoca infectii in doar cateva ore de la traumatism, dar sunt posibile si cazuri in care infectia apare dupa câteva zile. Infectiile tesuturilor moi pot aparea la nivelul pielii - celulita, sau la nivelul muschilor, generand miozita.

Uneori, bacteriile din aceste tesuturi produc cantitati mari de gaz, ca produs rezidual, ce formeaza bule si vezicule în tesuturi, cu blocarea vaselor mici de sange. Ca urmare, tesutul infectat moare, ducand la gangrena. Din pacate, prezenta tesutului mort permite infectiei clostridice sa se raspândeasca si mai repede, fiind mai accelearata in cazul musculaturii, decat a pielii. Apare un miros puternic, urat, si scurgeri din tesutul gangrenat, starea generala se altereaza, persoana putand intra in soc si insuficienta renala.

In lipsa unui tratament prompt, pacientul poate muri, de accea se impune tratament de urgenta la spital, administrarea de antibiotice si eliminarea chirurgicala a tesutului mort si infectat sever.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Exista si un aspect pozitiv al bacteriei Clostridium - toxina botulinica, produsa de aceasta. Atunci cand este izolata, purificata si diluata poate fi folosita pe scara larga pentru a reduce ridurile (prin paralizarea usoara a muschilor de experesie), dar si pentru a trata spasmele musculare, asimetriile din pareze, transpiratia in exces sau migrena.

Sursa foto: Shutterstock